3,837 matches
-
psihologie intervine explicația atunci când sunt analizate mecanismele nonconștiente sau extraconștiente. Înțelegerea are însă capacitatea de a sesiza relațiile interne și profunde, prin penetrarea în intimitatea fenomenelor, respectând totodată originalitatea și indivizibilitatea lor. Omul are capacitatea de a pătrunde sensul „totalității trăite” prin empatie sau, după cum se mai exprimă Jaspers, prin „plonjare în psihic”. Rezultatele acestei metode, calitativ infinit mai fine decât cele ale explicației, nu pot fi însă direct verificabile prin experiență. Totuși, ele ni se impun cu evidență. Este ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fost reprezentate de trei grupe de vârstă relativ omogene: „bătrânii” având, majoritatea, Între 70 și 90 de ani, iar „tinerii” Între 20 și 30 de ani Aceste generații sunt clar diferențiate atât din punctul de vedere al perioadelor istoriei sociale trăite, cât și din perspectiva fazelor de viață În care se află fiecare (tinerii, de exemplu, se află În diferite perioade de tranziție spre viața adultă). Primele concluzii arată că generația-„pivot” sau intermediară este În forța vârstei și a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
durata individuală și durata comună, dintre timpul privat și timpul public. Apartenența la o generație nu poate fi niciodată redusă la partajarea În comun a experiențelor istorice, ca urmare a eterogenității sale sociale și a caracterului intrinsec calitativ al experiențelor trăite. În domeniul științelor sociale, generațiile au devenit, În același timp, obiect de studiu și instrument de investigare. Printre motivele creșterii importanței teoretice a conceptului de generație, ne Întrebăm dacă folosirea noțiunii de generație (și, În general, a categoriilor de vârstă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
registre de evidențiere a acesteia: a) o valoare imediată, apropiată, prin faptul că se consemnează o serie de Întâmplări chiar de către cei au trăit experiența comunistă (sau anticomunistă), cuprinzând mai multe niveluri de evocare și conceptualizare (de la povestirea unor fapte trăite sau văzute, asumarea subiectivă a trecutului și până la comprehensiunea detașată, calculată, explicația teoretico-cauzală etc.); această raportare, care stă sub semnul urgenței, are un caracter recuperator și reparatoriu; cu alte cuvinte, ne determină să nu uităm În perspectiva Îndreptării noastre (atât
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
timpului -, Claudine Attias-Donfut explorează simbolistica generației, plecând dinspre nivelul colectiv spre nivelul individual, evitând capcana de a confunda o generație cu mitul referitor la aceasta. În ceea ce privește memoria colectivă, ea trebuie diferențiată de memoria comună asupra unor perioade sau evenimente efectiv trăite. Memoria colectivă este trăită și Întreținută de ansamblul unui grup sau al unei societăți ce participă la elaborarea sa colectivă mai mult sau mai puțin mitică, În măsura În care ea se referă la evenimente trăite sau nu de către membrii săi. Definițiile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comună asupra unor perioade sau evenimente efectiv trăite. Memoria colectivă este trăită și Întreținută de ansamblul unui grup sau al unei societăți ce participă la elaborarea sa colectivă mai mult sau mai puțin mitică, În măsura În care ea se referă la evenimente trăite sau nu de către membrii săi. Definițiile sociale (discursuri și reprezentări sociale) asupra generațiilor conferă memoriei colective o dublă funcție: de simbol colectiv și de reper al timpului social. Simbolurile colective acționează ca poluri de asamblare a unei cohorte, mediatizând identificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Universalului așa cum Acesta și-a dat chip în creștinism, cum a fost experimentat pe calea contemplativă a creștinismului răsăritean. Interpretul intră în dialog cu acei călători care, transformați de misterul spre care înaintau, și-au exprimat teologic sau imnic cunoașterea trăită. Demersul lui ne pune în față asumarea creatoare a unei tradiții. Dar tocmai fiindcă asumă ortodoxia ca o cale privilegiată spre Universalul viu, André Scrima are o sensibilitate acută față de căile celorlalte tradiții, față de logica lor mobilizatoare spre aceeași țintă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cu viața lor integrală de la intelect la comportamentul de fiecare zi la substanța revelației. Pentru acești maeștri și aceste cercuri, studiul, curajul de a propune interpretări multiple, de a problematiza, de a adînci paradoxurile Textului făceau parte dintr-o teologie trăită, erau mijloace de progres spiritual. Dar chiar în cursul vieții lui Origen, la sfîrșitul secolului al III-lea, funcția învățăturii va începe să fie revendicată de episcopi, va deveni apanaj al ierarhiei, va ajunge să se transforme în instanță autoritară
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca strădania cea mai de preț căreia trebuie să-i închinăm efortul nostru de a fi. Iubiți ceea ce faceți, dragi prieteni, spre a putea transforma setea de cunoaștere în proprie înțelepciune, cât mai aproape de ceea ce spunea Einstein, că „nu merită trăită decât o viață în slujba altora”. O asemenea viață este organic determinată și de modul în care se desfășoară MAP, de efectele pe care această activitate educațional-socială le are asupra armoniei vieții în comunitate. Fără iubirea a ceea ce faceți există
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
externe. Această abordare încearcă să scoată în evidență „legile” fenomenelor observate, astfel încât să le facă să varieze, să le controleze și să le anticipeze în circumstanțe date. Atent în ceea ce privește „măsura” faptelor, demersul diagnostic se sprijină pe observația și evaluarea problemelor trăite „aici și acum” de către subiect, pe mijloacele și pe condițiile sale existențiale, apoi pe evenimentele biologice, psihologice și sociale ale trecutului său. Aceste probleme n-au statutul de simptome și clasificarea lor nosografică este considerată ca secundară, chiar accesorie. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
specializat. Prezentarea sa poate fi simplă sau complexă, precisă sau superficială, deschisă sau reticentă, dramatizată sau banalizată. Cererea sa poate fi limitată sau globală, explicită sau implicită, directă sau indirectă. Clarificarea constă în favorizarea identificării și recunoașterii ansamblului de probleme trăite utilizând, dacă este necesar, unele tehnici de comunicare (de informare, de orientare, de relaxare, de ilustrare, de ghidare, de propunere, de valorizare...). Această clarificare poate extinde expunerea inițială a subiectului și îi poate modifica cererea. „Comportamentele problemă” Conceptul de comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu se focalizează cu prioritate asupra evenimentelor trecute a căror desfășurare poate fi etalată pe parcursul mai multor ședințe. Povestirea prezentată de către subiect se poate reduce la un inventar cronologic de date punctuale, sau se poate construi pornind de la unele evenimente trăite sau raportate de anturaj, de la impactul resimțit sau atribuit unora dintre acestea. Watt și Wong au diferențiat povestirile (reminiscente) instructive și narative de povestirile integrative și instrumentale. Acestea pot fi de evadare sau obsesive. Aceste povestiri sunt influențate de discursurile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trei tipuri: repetiție, precizarea termenilor și formularea ipotezelor. Repetiția este, într-o oarecare măsură, „metoda papagal”: terapeutul verbalizează cuvânt cu cuvânt, cât mai exact posibil, ceea ce spune pacientul. Acesta ascultă ceea ce tocmai a spus, ceea ce-i focalizează atenția asupra celor trăite mai degrabă decât asupra terapeutului, sau asupra relației cu terapeutul. De exemplu: Pacientul - Sunt total depășit... Terapeutul - Sunt total depășit... (Reformulare-repetiție). Pacientul - Totul mi se întâmplă în același timp. Divorțul, munca, copiii care cresc. Terapeutul - Totul mi se întâmplă în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sprijinul unei reinserții sociale, atunci când aceasta a dispărut sau nu funcționează bine; - reglarea emoțiilor; - integrarea ideii că anxietatea și teama sunt fenomene normale pe care le cunoaște fiecare și că este imposibil, chiar periculos, ca aceste stări să nu fie trăite; - să se accepte în mod obligatoriu vulnerabilitatea psihologică, tot așa cum alte persoane au tendința de a suferi de astm sau de diabet; - să se continue în mod obligatoriu expunerea și să se evite evitarea. 3. Viața după terapie Această a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
impresie de sufocare, senzații de ștrangulare, de instabilitate, de derealizare... Aceste simptome crează persoanei respective sentimentul de pierdere a controlului de sine, și poate provoca de la teama de a nu leșina până la aceea de a nu deveni nebun. Intensitatea senzațiilor trăite, neputința pe care o resimte persoana în a le controla, starea de alarmă pe care o generează aceste senzații evocă iminența unui pericol major, inclusiv pe acela de a muri. Astfel, teama în legătură cu revenirea unui atac de panică, împreună cu consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
răspunsul anxios al pacientului. Distorsiunile cognitive relative la pericol Intervențiile asupra acestor monologuri sau imagini mentale permit identificarea distorsiunilor cognitive relative la pericol. Aceste distorsiuni pot afecta trecutul printr-o selecție a evenimentelor trăite cu aversiune de către pacient în detrimentul celor trăite pozitiv. Ele reduc obiectivitatea pacientului, îl fac să generalizeze eșecul („Nu voi reuși niciodată”) și devalorizează reușita („Am putut intra pe autostradă, dar în acea zi nu circula nimeni pe ea”). Aceste distorsiuni pot afecta prezentul: ele generează, am observat
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vârf și trebuie să meargă la restaurant împreună cu prietenii; - să continue auto-observația, completând fișa cu trei coloane a lui Beck, pe care să noteze situațiile anxiogene, gândurile automate asociate, cât și nivelul credinței sale în aceste gânduri și în emoția trăită; - să continue să-și noteze administrarea de anxiolitice. Feedback La sfârșit se face rezumatul ședinței și pacienta prezintă un feedback foarte pozitiv: ea se simte liniștită în legătură cu capacitățile sale. Sedința 8 Examinarea sarcinilor Pentru prima dată doamna S. sosește singură
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vieții pacientei a devenit mai bună. Armonia familială și înțelegerea în cadrul cuplului sunt descrise ca fiind superioare față de situația anterioară. Dar rezultatele sunt fragile, motiv pentru care este programată o perioadă de supraveghere. Reluare serviciului este recentă și parțială, dar trăită ca o reușită și ca un motiv de bucurie pentru pacientă. S-a convenit, deci, ca în perioada de supraveghere să se urmărească, pe lângă menținerea rezultatelor, realizarea acestui obiectiv. Pacienta rămâne incapabilă să-și imagineze că poate lucra la casa
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
suferă de anxietate socială, este util să se inițieze, după înregistrarea dificultăților prezentate în mod spontan, o analiză simptomatică exploratorie codificată. Această secvență exploratorie poate fi organizată cu ajutorul a trei categorii de întrebări care se referă la: situațiile declanșatoare, simptomele trăite și handicapul provocat. Situațiile declanșatoare Situațiile sociale care constituie surse de teamă sau de îngrijorare sunt nenumărate, dar pot fi grupate în cinci categorii: Tabel 1. Situațiile sociale generatoare de teamă Tipul de situație care generează teamă Exemple Situații de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anticipat un moment din zi (uneori dimineața, uneori după-amiază, uneori seara) în timpul căruia să devină conștientă de gândurile sale, pentru a identifica dacă este prezentă o stare de neliniște. Această strategie permite observarea, în același timp, a neliniștilor asociate emoțiilor trăite și a altor preocupări în mai mare măsură automate care generează emoții mai puțin intense dar deranjante. Dacă neliniștile apar într-un alt moment, Marie le notează pe grilă, sau pe o foaie de hârtie, pentru a le aprofunda în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că subiecții care suferă de tulburare obsesională și compulsivă prezintă scheme cognitive inconștiente de pericol, situate în memoria pe termen lung și funcționând în mod automat. Aceste structuri cognitive filtrează informația fără a reține decât unele aspecte negative ale experienței trăite. Temele specifice ale schemelor cognitive sunt responsabilitatea excesivă, o supraestimare a importanței gândurilor și controlului gândirii și a schemelor perfecționiste. Terapia cognitivă nu poate modifica decât gândurile automate și schemele. Strategia generală a terapiei constă în a considera gândurile intrusive
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai puternică (la cald). Tema ședinței Terapeuții familiarizează grupul cu tehnica examinării dovezilor evidente și o ilustrează cu o situație prezentată de Martine în ședința precedentă (situație trăită într-un mare magazin). La început, Martine explică situația, emoțiile și gândurile trăite. Intr-o a doua etapă, ea caută toate argumentele în favoarea acestor gânduri și nu întâmpină nici o dificultate în a determina aceste dovezi evidente „pentru”. Apoi caută toate argumentele în defavoarea acestor gânduri: dovezile evidente „contra” par mai dificil de identificat. Grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
relației terapeutice. Declanșarea schemelor oferă material diagnostic și terapeutic optimizând în același timp relația, care devine un antidot parțial al suferinței trăite de către pacient. Strategiile centrate pe relație - confruntarea empatică (validarea aspectului logic al schemei și al coping-urilor în funcție de istoria trăită, analizând în același timp validitatea acestora în prezent). - Refacerea limitată a relației parentale: terapeutul satisface parțial, prin atitudinea sa, trebuința emoțională de bază de care copilul a fost frustrat (antidot parțial). De exemplu, terapeutul consolidează empatic o persoană care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este prezentat ca fiind un repertoriu al schemelor standard. Schemele care apar (cotate 4 sau 5) sunt: carență afectivă, abandon, exigență crescută, inhibiție emoțională. Chestionarul este revăzut și discutat cu pacientul care este determinat să-și ilustreze răspunsurile cu ajutorul experiențelor trăite. Explorarea prin imagerie a dimensiunii emoționale a schemei Xavier este determinat să retrăiască în imaginație o situație neplăcută recentă, apoi să-și reamintească când a trăit pentru prima dată această emoție. Terapeutul - Ați trăit, în ultimele zile, o situație dificilă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ca să ajungem la o înțelegere globală a experienței religioase a locuitorilor vechiului Israel, n-ar fi suficientă și nici adecvată o expunere bazată exclusiv pe Biblie, deoarece povestirile biblice au realizat o riguroasă selecție a evenimentelor relatate și a experiențelor trăite; pe de altă parte, nu ar fi potrivit și din cauza slabei legături pe care multe norme biblice o au cu religia „trăită” în epoca preexilică. La toate acestea se adaugă și dificultatea extremă de a data fragmentele biblice ceea ce obstaculează
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]