4,948 matches
-
de ironie sceptică. Cu talent evocator, rafinatul scriitor francez creează imaginea pustiei de pe malul Nilului, cu colibele schimnicilor construite din crengi împletite cu lut, cu lăcașurile afundate în nisipuri sau în adâncituri. Cei care doreau apropierea de Dumnezeu își reprimau trebuințele trupului pentru purificarea sufletului, de aceea se osteneau în pocăință, confirmând astfel spusele profeților că prin ei Pustiul se va acoperi de flori, flori ale jertfei și ale smereniei. Îl alungau pe Diavol prin post, rugăciune și cazne. De aceea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
avut-o mai înainte. <3-CORPUL ARGUMENTATIV AL SCRISORII> Nu am meritat-o niciodată, însă cel puțin m-am silit să nu fiu cu totul nevrednic de ea prin felul în care am întrebuințat-o. Nu am folosit-o deloc pentru trebuințele mele, ci ca să-i țin pe cei doi fii ai mei în armata Maiestății Sale, din care unul a fost omorît în serviciul ei la asediul de la Grave; celălalt slujește de paisprezece ani, și acum este căpitan de cavalerie ușoară
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mai iabrașe ca ienicerii și spahiii lui Suleiman. Copii nu le dăm nici noi turcilor, că ne apărăm sărăcia, și... nevoie! Mai bine-i vindem la Râm sau la Inglitera, pentru rărunchi și pentru maiuri, că pe-acolo au mare trebuință, iar ei or recunoaște că avem viță evropinească. Așa că șezi binișor acolo și hodinește fără pace, Măria Ta! Mai bine ar veni înapoi văru’ Vlad, al lui Drăculea, că am ajuns cum au glăsuit voinicii tăi de la Podu Înalt, când
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că nu-i primăvară în care să nu iasă din țară caravane întregi de tineri și de dame, ce merg să se desfăteze în plăcerile Vienii, a Parisului și ale Italiei. Aceste călătorii depărtate s au făcut pentru ei o trebuință neapărată, ce vădește iubirea lor pentru civilizație. Cu vro cincisprezece ani în urmă, cel mai mic drum, fie măcar păn’ la Târgul-Frumos, se părea o călătorie îngrozitoare, însă acum voiajurile de câte 800 de mile se par un lucru atât
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
jărtfi o parte a vremei sale întru cultivarea ei. Și chiar de n ar avea încă nimică bun, tot ar trebui s-o ocrotească ca să producă macar în viitor. Geniul se află în toate națiile și în tot pământul, are trebuință numai de slobozenie, ocrotire și prilejuri ca să se arate.“ (D.A. Demidoff în Moldavia, în Dacia literară, 1840) Același Kogălniceanu, editând mai apoi Propășirea, îi scria lui Ion Ghica la 22 august 1844: „Trimite-mi articole și cât mai repede, căci
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
săvârșire nu să socotește a fi peste putință. Știut este tuturor că prin mahalale nu numai casele sânt prea rari, dar și multe locuri pierdute, îngrădiri mari de curți, sau grădini fără nici un folos, și multe locuri slobode fără nici o trebuință, unde fiecare aruncă gunoaiele; s-ar putea dar, ridicându-să planul orașului, să se deschiză prin mahalale drumuri largi și puse pe linie, fără a se abate, decât numai unde va fi vreo zidire deosebită; iar cât pentru cășcioarele cele mici
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de batalion; comisul, căminarul și paharnicul - cu șeful de companie sau de escadron; serdarul, stolnicul și medelnicerul - cu întâiul șef de peloton; clucerul, slugerul, pitarul, jignicerul și șătrarul - cu al doilea șef de peloton. Explicația (tot după Reglementul Moldovei): „Fiind trebuință a se împlini deosăbitele comande ale miliției cei din nou formăluite, s au hotărât ca acel ce are un rang politicesc să poată dobândi un potrivit rang milităresc, după foaia de asămăluire aice alăturată, și aceasta va avea urmare numai
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
461-474 ale vechiului Cod civil, care se referă la clasificarea bunurilor în mobile și imobile. Orice valoare economică apare ca un bun (în sensul dreptului civil) dacă îndeplinește cumulativ două condiții: prezintă utilitate pentru om (altfel spus poate satisface o trebuință de ordin material sau spiritual a omului); este susceptibilă de însușire sub forma drepturilor patrimoniale. De aceea, aerul, soarele, nu pot deveni bunuri în sensul dreptului civil, chiar dacă sunt de necesitate vitală pentru existența biologică a omului, pentru că aceste componente
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
economice care sunt neurmăribile datorită scopului pentru care sunt folosite și ele sunt detaliate prin Codul de procedura civilă. Amintim dintre acestea: lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului și familiei sale; veșmintele cu care sunt acoperiți sau care le slujesc la trebuința de fiecare zi; armele, echipamentele și îmbrăcămintea ofițerilor; icoanele și portretele de familie etc., (art. 406 din vechiul Cod de procedură civilă); instrumentele de arat, animalele, semințele etc., (art. 407 din vechiul Cod de procedură civilă)167, sumele sau pensiile
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1909 alineatul 1 din Codul civil de la 1864 posesorul unui bun mobil se bucură de o prezumție absolută (juris et de jure) de proprietate. Lucrurile mișcătoare afirmă alineatul de mai sus se prescriu prin faptul posesiunii lor, fără să fie trebuință de vreo curgere de timp". Deci, problema prescripției extinctive nu se poate pune în condițiile al. 1 al art. 1909 din Codul civil de la 1864. La alineatul 2, însă, același articol adaugă că: "Cel ce a pierdut sau cel căruia
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
un loc de muncă, sunt marginalizați sau chiar excluși de drepturi fundamentale și legitime, nu se pot bucura la vreme potrivită de atașament, dragoste, familie și nu au acces la educație. Există, de asemenea, persoane care nu-și pot satisface trebuințe de bază cum ar fi cea de foame, adăpost cald și sigur, îngrijirea sănătății etc. Societatea are persoane vulnerabile și care rămân cu trebuințe speciale nesatisfăcute cum ar fi copiii, bătrânii, handicapații. Viața modernă nu poate feri întotdeauna omul de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
familie și nu au acces la educație. Există, de asemenea, persoane care nu-și pot satisface trebuințe de bază cum ar fi cea de foame, adăpost cald și sigur, îngrijirea sănătății etc. Societatea are persoane vulnerabile și care rămân cu trebuințe speciale nesatisfăcute cum ar fi copiii, bătrânii, handicapații. Viața modernă nu poate feri întotdeauna omul de abuz și oprimare. Avem oameni care, din diverse rațiuni, normale sau patologice, găsesc că viața este inutilă și doresc să și-o curme sau
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
se integreze în marea familie a Europei. Oricum, de la bun început, în privința vieții economice, important a fost ca instituțiile europene să înțeleagă că europenizarea societății românești putea fi benefică atât pentru români, cât și pentru toți europenii numai dacă răspundeau trebuințelor reale ale românilor. În europenizare, un rol important îl aveau și îl au companiile multinaționale, proprietare ale industriei și ale resurselor naturale din România. Procesul de europenizare a continuat, însă în privința tuturor țărilor fost comuniste ale Europei Centrale și de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
următoarele: "Studiul motivației în muncă se referă la condițiile de lucru responsabile pentru obiectivele, calitatea și intensitatea comportamentului în muncă. Au fost propuse patru grupe de modele pentru a explica acești determinanți și modul lor de acțiune. Teoriile referitoare la trebuință explică motivația prin existența unor trebuințe pe care individul încearcă să le satisfacă. Teoriile cognitive (adesea numite ale instrumentalității) analizează procesul motivațional prin elaborarea, proprie fiecăruia, a unei reprezentări a legăturilor între efort și rezultatele sale. Teoriile referitoare la scop
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
referă la condițiile de lucru responsabile pentru obiectivele, calitatea și intensitatea comportamentului în muncă. Au fost propuse patru grupe de modele pentru a explica acești determinanți și modul lor de acțiune. Teoriile referitoare la trebuință explică motivația prin existența unor trebuințe pe care individul încearcă să le satisfacă. Teoriile cognitive (adesea numite ale instrumentalității) analizează procesul motivațional prin elaborarea, proprie fiecăruia, a unei reprezentări a legăturilor între efort și rezultatele sale. Teoriile referitoare la scop subliniază rolul motivațional al obiectivelor. Teoriile
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o persoană să muncească. Fiind și pe un post special așa cum am mai menționat cel mai mult s-ar potrivi Teoria ERG a lui Alderfer 53. În instituția DGASPC CS, angajaților ei, cel mai bine li s-ar potrivi Ierarhia trebuințelor lui Maslow, în care, dacă la început baza o reprezintă pentru aproape fiecare angajat trebuințele fiziologice, se urmărește mai târziu o trecere și la celelalte etape alcătuitoare piramidei lui Maslow. Motivația pentru muncă este determinată de o serie de factori
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mai mult s-ar potrivi Teoria ERG a lui Alderfer 53. În instituția DGASPC CS, angajaților ei, cel mai bine li s-ar potrivi Ierarhia trebuințelor lui Maslow, în care, dacă la început baza o reprezintă pentru aproape fiecare angajat trebuințele fiziologice, se urmărește mai târziu o trecere și la celelalte etape alcătuitoare piramidei lui Maslow. Motivația pentru muncă este determinată de o serie de factori motivaționali intrinseci și extrinseci. Ținând cont și de acest aspect, pentru cei ce se angajează
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ocupă de protecție socială, mai precis de protecția copilului, motivația pentru muncă trebuie mai întâi de toate să fie intrinsecă. Am merge chiar mai departe, arătând că vocația pentru o asemenea orientare trebuie să fie primul impuls. Figura 9. Ierarhia trebuințelor a lui Maslow 2. Planul de dezvoltare personală a carierei Principalul obiectiv al instituției DGASPC CS este să facă cunoscute drepturile copilului și să vegheze la respectarea acestor drepturi. Așadar, din start, pentru a putea crea un plan de dezvoltare
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mare har era peste ei toți. Și nimeni nu era între ei lipsit, fiindcă toți câți aveau țarini sau case le vindeau și aduceau prețul celor vândute. Și-l puneau la picioarele apostolilor. Și se împărțea fiecăruia după cum avea cineva trebuință. Iar Iosif, cel numit de apostoli Barnaba (care se tâlcuiește fiul mângâierii), un levit, născut în Cipru, Având țarină și vânzând-o, a adus banii și i-a pus la picioarele apostolilor". (Fapte 4, 32-37) Apostolii au organizat comunitatea din
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
persoana în nevoie, în particular, și totodată pentru bunul mers al societății, în sens mai larg. "Asistența socială capătă un statut recunoscut și are și un corp de cunoștințe științifice. Ea se înscrie în rândul profesiilor care ajută satisfăcând anumite trebuințe umane. Astfel, trebuințele de natură fizică, ale corpului uman, sunt satisfăcute de către medicină; satisfacerea trebuințelor de natură afectivă revine psihologiei; atunci când vorbim de satisfacerea trebuințelor de natură intelectuală ne gândim cu precădere la educație; trebuințele spirituale, cele care transcend existența
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în particular, și totodată pentru bunul mers al societății, în sens mai larg. "Asistența socială capătă un statut recunoscut și are și un corp de cunoștințe științifice. Ea se înscrie în rândul profesiilor care ajută satisfăcând anumite trebuințe umane. Astfel, trebuințele de natură fizică, ale corpului uman, sunt satisfăcute de către medicină; satisfacerea trebuințelor de natură afectivă revine psihologiei; atunci când vorbim de satisfacerea trebuințelor de natură intelectuală ne gândim cu precădere la educație; trebuințele spirituale, cele care transcend existența noastră pământească aduc
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
larg. "Asistența socială capătă un statut recunoscut și are și un corp de cunoștințe științifice. Ea se înscrie în rândul profesiilor care ajută satisfăcând anumite trebuințe umane. Astfel, trebuințele de natură fizică, ale corpului uman, sunt satisfăcute de către medicină; satisfacerea trebuințelor de natură afectivă revine psihologiei; atunci când vorbim de satisfacerea trebuințelor de natură intelectuală ne gândim cu precădere la educație; trebuințele spirituale, cele care transcend existența noastră pământească aduc în prim plan religia. În sfârșit, asistența socială înseamnă capacitatea de a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
un corp de cunoștințe științifice. Ea se înscrie în rândul profesiilor care ajută satisfăcând anumite trebuințe umane. Astfel, trebuințele de natură fizică, ale corpului uman, sunt satisfăcute de către medicină; satisfacerea trebuințelor de natură afectivă revine psihologiei; atunci când vorbim de satisfacerea trebuințelor de natură intelectuală ne gândim cu precădere la educație; trebuințele spirituale, cele care transcend existența noastră pământească aduc în prim plan religia. În sfârșit, asistența socială înseamnă capacitatea de a satisface relațiile cu alții" (Prelici, 2001, pp. 8-9). În domeniul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
profesiilor care ajută satisfăcând anumite trebuințe umane. Astfel, trebuințele de natură fizică, ale corpului uman, sunt satisfăcute de către medicină; satisfacerea trebuințelor de natură afectivă revine psihologiei; atunci când vorbim de satisfacerea trebuințelor de natură intelectuală ne gândim cu precădere la educație; trebuințele spirituale, cele care transcend existența noastră pământească aduc în prim plan religia. În sfârșit, asistența socială înseamnă capacitatea de a satisface relațiile cu alții" (Prelici, 2001, pp. 8-9). În domeniul asistenței sociale își găsesc aplicare o serie de teorii care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
al valorilor asistentului social sau cel al societății. Trebuie pornit de la faptul că un client este om și el trebuie tratat ca membru al societății, demn și cu depline drepturi. 2. Angajare în schimbarea socială pentru a ieși în întâmpinarea trebuințelor recunoscute social. Această valoare ar părea în contradicție cu cea anterioară. Supremația persoanei clientului nu înseamnă ca asistentul social să neglijeze componenta socială a preocupărilor sale, adică aceea de a urmări schimbarea socială. 3. Responsabilitate privitor la justiția socială și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]