4,112 matches
-
după ce i-a cucerit cetatea făcută din trunchiuri de co-pac. Deci galii erau undeva prin sudul Moldovei între Siret și Nistru sau Nipru, pentru că vajnicul get spune că a dat bărci oștenilor să poată trece înapoi pentru că apele s-au umflat rău datorită dezghețului. Vîntul Boreas amintit în textul lui Dio-dor dar și la alți greci mai vechi care au scris despre sciți sau geți, toți au precizat că bate în estul Europei în ținuturile locuite de aceste popoare. Alte legende
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
stâng al râului, drumul spre ogoarele oamenilor trecea prin apa râului Buzău, pentru că nu exista nici un pod. Satele Boarca și Domnița aparțineau de județul Râmicul Sărat iar pământul dat oamenilor se afla în județul Brăila. Când apele râului nu erau umflate se trecea prin apă, dar când Buzăul era umflat mânios, nu se mai putea trece. în mod normal, primăvara, când trebuiau să iasă oamenii la arat, apele Buzăului erau umflate fie de la topirea zăpezilor, fie de la ploi abundente, încât aratul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
apa râului Buzău, pentru că nu exista nici un pod. Satele Boarca și Domnița aparțineau de județul Râmicul Sărat iar pământul dat oamenilor se afla în județul Brăila. Când apele râului nu erau umflate se trecea prin apă, dar când Buzăul era umflat mânios, nu se mai putea trece. în mod normal, primăvara, când trebuiau să iasă oamenii la arat, apele Buzăului erau umflate fie de la topirea zăpezilor, fie de la ploi abundente, încât aratul nu se putea face în condiții bune, și nici
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se afla în județul Brăila. Când apele râului nu erau umflate se trecea prin apă, dar când Buzăul era umflat mânios, nu se mai putea trece. în mod normal, primăvara, când trebuiau să iasă oamenii la arat, apele Buzăului erau umflate fie de la topirea zăpezilor, fie de la ploi abundente, încât aratul nu se putea face în condiții bune, și nici semănatul, ceea ce făcea ca recolta să fie destul de slabă. De asemenea transportul recoltei era îngreunat fie de drumurile rele, cu gropi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
malul stâng al râului Buzău, pe malul drept, pentru că tot pământul lor arabil era acolo și de la Boarca nu puteau să lucreze bine pământul cu care fuseseră împroprietăriți după primul război mondial, din cauza râului Buzău care de multe ori se umfla și nu putea fi trecut prin vad, pentru efectuarea muncilor agricole la timp. Când era vremea aratului, râul se umfla și nu se mai putea trece prin apă. Tata zicea că „la transportatul recoltei acasă munca se tripla iar risipa
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să lucreze bine pământul cu care fuseseră împroprietăriți după primul război mondial, din cauza râului Buzău care de multe ori se umfla și nu putea fi trecut prin vad, pentru efectuarea muncilor agricole la timp. Când era vremea aratului, râul se umfla și nu se mai putea trece prin apă. Tata zicea că „la transportatul recoltei acasă munca se tripla iar risipa era, de multe ori, mai mare decât jumătate din recolta adunată de pe ogor”. Trebuie spus că părinții mei au obținut
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Boarca și din această cauză era foarte mândru. îmi amintesc că odată i s-a dezumflat un cauciuc de la bicicletă. A desfăcut roata, a scos camera, a căutat defectul dar nu l-a găsit. A pus cauciucul la loc, a umflat, dar în scurt timp roata s-a dezumflat. A reluat totul, a căutat din nou, a găsit o înțepătură, a lipit-o și a montat iar roata. Iarăși, la puțin timp roata s-a dezumflat. îar a demontat, iar a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și a plecat în sat. A venit seara târziu, nu s-a mai dus la bicicletă iar a doua zi de dimineață a verificat cauciucul și a găsit un bold înfipt în cauciuc, care de fiecare dată când remonta și umfla roata, înțepa camera și făcea altă înțepătură. După căsătorie, nenea Gheorghe s-a mutat în Brăila și a lucrat, ca tâmplar într-o întreprindere de stat. Pe timpul războiului a lucrat la confecționarea bărcilor cu ajutorul cărora se demontau minele marine, fără
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
doar ajun de An Nou. Câte lucruri frumoase nu pot fi dăruite cu acest prilej ! Iată, numai pe o pagină din ziar, lunecată la picioarele patului, câte nu se oferă: clipsuri, produse cosmetice, pijamale matlasate, căciuli... Generozitatea, ca un zefir, umfla pe nesimțite pânzele imaginației băiatului. Oare căciula pe care a uitat-o cândva unchiul Gicu la noi nu i-ar fi bună?” (Mircea Sîntimbreanu, Recreația mare) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie două cuvinte cu înțeles
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? - Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mâinile lui «tata-moșu». - Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? - Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. - Poi, rațele n-au aripi? De ce
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
asupră-mi. Voi anotimpuri împresurătoare, anul prindeți-l; Și interziceți răsăritul primăverii cu-ale ei splendori; Nu lăsați grînele s-apară, cele ce viața o păstrează; Iar vijeliile muginde hăcuiască cerurile". Voi rîușoare lin lucind, încetați să curgeți, Ori lunecați, umflate cu o moarte certă și otravă". "Voi comete livide, dați foc la cerurile populateCăci - -mîța cea roșcată a domniței Betty a murit". The consuliad, an heroic poem / Consuliada, un poem eroic - "excrementele statului"; "zilele degenerate"; "ticăloșiile statului"; "un titlu l-
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ale efectelor fizice În continuare sunt prezentate exemple de realizări folosind efectele fizice. Soluțiile nu conțin referiri de detaliu, fiind evidențiate efectele fizice utilizate. Efectul capilar a fost folosit din vechime. Un corp poros care se îmbibă cu apă se umflă, își mărește dimensiunile și apar forțe de desfacere foarte mari. Egiptenii, în antichitate, băteau pene de lemn de viță de vie în crăpăturile pietrelor, apoi udau penele. Penele se umflau și crăpau piatra. Efectul legii lui Arhimede a fost folosit
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vechime. Un corp poros care se îmbibă cu apă se umflă, își mărește dimensiunile și apar forțe de desfacere foarte mari. Egiptenii, în antichitate, băteau pene de lemn de viță de vie în crăpăturile pietrelor, apoi udau penele. Penele se umflau și crăpau piatra. Efectul legii lui Arhimede a fost folosit, între altele, pentru argintarea vârfurilor unor ace cu gămălie. Argintarea se făcea în băi de săruri de argint. Se folosea o placă cu găuri care conținea acele atârnate cu vârful
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și șase fix se-nchide telegraful... (ies cu grabă.) SCENA III Pristanda: (singur, intră prin dreapta, e puțin mișcat) O făcurăm și p-asta... și tot degeaba. Am pus mâna pe d. Cațavencu... Când am asmuțit băieții de l-a umflat, striga cât putea: "Protestez în numele Constituției! Asta e violare de domiciliu!" Zic: "Curat violare de domiciliu! Da' umflați-l!" Și l-au umflat. L-am turnat la hârdăul lui Petrache. M-am întorsc cu birja acasă la el, am căutat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mișcat) O făcurăm și p-asta... și tot degeaba. Am pus mâna pe d. Cațavencu... Când am asmuțit băieții de l-a umflat, striga cât putea: "Protestez în numele Constituției! Asta e violare de domiciliu!" Zic: "Curat violare de domiciliu! Da' umflați-l!" Și l-au umflat. L-am turnat la hârdăul lui Petrache. M-am întorsc cu birja acasă la el, am căutat prin toate colțișoarele, am ridicat dușamelele, am destupat urloaiele sobii, am scobit crăpăturile zidului: peste putință să dau
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
asta... și tot degeaba. Am pus mâna pe d. Cațavencu... Când am asmuțit băieții de l-a umflat, striga cât putea: "Protestez în numele Constituției! Asta e violare de domiciliu!" Zic: "Curat violare de domiciliu! Da' umflați-l!" Și l-au umflat. L-am turnat la hârdăul lui Petrache. M-am întorsc cu birja acasă la el, am căutat prin toate colțișoarele, am ridicat dușamelele, am destupat urloaiele sobii, am scobit crăpăturile zidului: peste putință să dau de scrisoare. M-am întors
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
moșia "Zăvoiul" din marginea orașului... Cațavencu: (zâmbind asemenea) Dă-mi voie, stimabile, un om politic trebuie, este dator, mai ales în împrejurări ca acele prin care trece patri noastră, împrejurări de natură a hotărî o mișcare generală, mișcare (mângâie și umflă cuvintele distilându-și tonul și accentul) ce, dacă vom lua în considerație, trecutul unui stat constituțional, mai ales un stat tânăr ca al nostru, de abia ieșit din... Tipătescu: (bătând impacient din călcâi și întrerupându-l) Ei! Să lăsăm frazele
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ce voie! Ce voie!... Vii cu moftologii, cu iconomii, cu soțietăți, cu scamatorii, ca să tragi lumea pe sfoară... cu dăscălimea d-tale, (mișcare în grupul Cațavencu) cu moftangiii d-tale... Popescu: (violent) Domnule, retrage-ți cuvântul! Farfuridi: (continuând) Cu grupul (umflând cuvintele) inteligent,... independent,... impertinent! (pornește spre fund cu Brânzovenescu și cu grupul lor.) Toți: (din grupul lui Cațavencu) A! A! (se reped spre ei, zgomot, învălmășală și ghiontuieli.) Farfuridi: (ieșind prin fund) Vă-nvățăm noi, papugiilor! Grupul Cațavencu: Afară! Afară
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
stat Împreună? Împreună am stat șase luni, la Văcărești. Între timp, am primit tratament, antibiotice: PAS și hidrazidă. PAS am primit 6 000 de bucăți și hidrazidă nu mai știu... 400, cred. În orice caz, m-am Îngrășat, m-am umflat de atâtea medicamente, și acolo m-a apucat o durere de cap, că nu puteam să Îl ridic de pe pernă. Am făcut sinuzită. Și un doctor evreu, Schor Îl chema - mai târziu am auzit că a plecat În Israel -, mi-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că nu puteam să Îl ridic de pe pernă. Am făcut sinuzită. Și un doctor evreu, Schor Îl chema - mai târziu am auzit că a plecat În Israel -, mi-a făcut cauterizarea cornetului mijlociu cu un burghiu electric. Mi s-a umflat tot capul, nu mai mă recunoșteai, abia vedeam cu ochii de umflată, dar trebuie să spun că a fost un doctor priceput, că durerile nu au mai apărut. E, și vreau să spun că am stat cu Lia șase luni
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și unu’ a făcut pariu că mâncă o gamelă de-aia de fasole și doi calupi de mămăligă. Toată lumea curioasă... S-o pus ăla, o mâncat gamela de fasole, a mâncat calupii și, la un moment dat, i s-o umflat burta și i-o venit rău și-o zis că moare... Ș-atuncea, cum aveam o curte mare, În mijloc era pomi și pe margine așa, un fel de alee pe care ne plimbam... L-o luat doi de subsuori
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Erau și presiuni fizice, vă băteau? Mi-aduc aminte că Mihai Vlad o venit de la anchetă bine-bine umflat, cu urme vizibile de bătaie. L-o adus noaptea de la Securitate la penitenciar, că l-am văzut a doua zi cum era umflat la față, cum o fost pălmuit și bătut, că Îți venea să plângi... Aproape că nu-l cunoșteai. Apoi cel care-a fost iarăși bătut a fost Vișovan... Dintre elevi a fost Nistor Man2, care iarăși a fost bruscat și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ieșit și probabil s-au dus sus la etaj... la 4-spital. Și știu precis că peste o oră, o oră jumătate au vinit Înapoi Munteanu și Juberian. Munteanu a fost bătut tare... N-a fost ruptă pielea, dar s-a umflat tare obrazul și abia a putut să umble. A primit o bătaie și mai multe lovituri la tâmplă... Și Juberian atâta a spus: „Ce vă gândiți? Că domnu’ prim-gardian ține cu bandiții?”. Și i-a spus la Munteanu: „No
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o trimes la spital la Văcărești. După ce l-o trimes, zic cătră el că l-am cunoscut, că și eu am făcut pleorizie (sic!): „Dom’le Georgescu, dumneavoastră știți ce o mâncat ăla?”. Și doctoru’ zice: „Da’ cum s-o umflat aista, din ce cauză, că Încă așe om În viața me n-am văzut?”. Și Îi zic: „O mâncat cucută, că o zis că-i mărar de baltă”. Își pune ăsta mâinile În cap, nu-i venea să creadă. „Cucută
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vă arestează? Păi, cum să ne spuie motivele?! Toți făceam parte din partide de opoziție. Ce să ne mai spună de fiecare dată? Ei te urmăreau, te știau că ești Împotriva lor, că nu ești În Partidul Comunist, și te umflau când le venea lor pofta... La un moment dat au selecționat 24 dintre noi... Ăștia am fost duși la Pitești și anchetați de Securitatea din Pitești. Acolo v-au bătut sau v-au supus la presiuni? Domnule, la Pitești... nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]