4,445 matches
-
că întruparea lui Christos se petrece, e adevărat, în timp și în istorie, dar în centrul lor, așa încît venirea Lui acoperă toate momentele timpului și ale istoriei, pe care le unește cu zenitul divin. După secularizarea istoriei și eșecul utopiilor, ochiul rămîne, poate, mai limpezit, mai atent, în modernitatea tîrzie, față de acest model de distanță între divin și lume. Logica plană : închiderea în istorie și refuzul istoriei Dar a desprinde transcendența din continuitatea ei cu istoria poate produce și efectul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
omului, a legii naturale, a intereselor colective 2, a dinamicii istorice. în anii '70 ai secolului trecut, Paul Ricur tematiza supunerea religiei în fața secularizării ca o temporalizare a mesajului creștin, care ajunge să gireze concepte ale veacului, precum ideologia și utopia. Acuzat de ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre viitor, înfățișîndu-se ca herald al celei mai revoluționare dintre utopii, cea milenaristă. Credința unei comunități religioase intră
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
gireze concepte ale veacului, precum ideologia și utopia. Acuzat de ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre viitor, înfățișîndu-se ca herald al celei mai revoluționare dintre utopii, cea milenaristă. Credința unei comunități religioase intră în procesul secularizării atunci cînd se lasă înscrisă în alternativa ideologiei și a utopiei și nu se mai înțelege pe sine decît în termenii acestei alternative. Astăzi, în schimb, științele sociale reevaluează religiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre viitor, înfățișîndu-se ca herald al celei mai revoluționare dintre utopii, cea milenaristă. Credința unei comunități religioase intră în procesul secularizării atunci cînd se lasă înscrisă în alternativa ideologiei și a utopiei și nu se mai înțelege pe sine decît în termenii acestei alternative. Astăzi, în schimb, științele sociale reevaluează religiile, exonerîndu-le de paseism ; dimpotrivă, le analizează mobilitatea, asistența pe care ele o asigură în aventura dificilă a modernității, capacitatea lor de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
perspectiva indivizibilității, pentru că religia constituia argumentul cel mai puternic pentru a limita puterea suveranului, așa cum arată istoria politică a Angliei de la Henric al VIII-lea până la Iacob al II-lea. Toate acestea indică faptul că teoria lui Filmer era o utopie pe care numai circumstanțele istorice au ridicat-o la rang de ideologie oficială. Ea a devenit interesantă abia atunci când politica engleză a devenit susținută pe față de monarhia absolutistă franceză și când perspectiva revenirii la catolicism dădea un nou impuls doctrinei
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
particular în care Cioran înțelegea și explica istoria (fără să ortografiem vocabula, cum face uneori filosoful, cu majusculă, căci e vorba de o anume istorie). Totodată, aceeași cădere în temporal pare să fi fost alimentată și de percepția intimă a utopiei și, în ultimă instanță, de luciditatea cu care Cioran a crezut că a descifrat, la un moment dat, sensul istoriei. Să le luăm pe rînd. Între descrierile făcute istoriei, formulări care ar putea alcătui un glosar insolit, am putea adăuga
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
milă, într-un mod ireparabil, triumfă falsul, arbitrariul"140. Așa se face că, începînd cu publicistica de tinerețe, relația lui Cioran cu istoria este una aproape exclusiv resentimentară. Își face loc mai întîi vag, doar în unele texte ideea de utopie, prin care, mai tîrziu, va înțelege "marea fragilitate a istoriei, dar și marea ei forță", căci într-un fel utopia este aceea care răscumpără istoria. Atare sens va avea de altfel o justificare mai adîncă pentru Cioran: "Setea de utopie
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Cioran cu istoria este una aproape exclusiv resentimentară. Își face loc mai întîi vag, doar în unele texte ideea de utopie, prin care, mai tîrziu, va înțelege "marea fragilitate a istoriei, dar și marea ei forță", căci într-un fel utopia este aceea care răscumpără istoria. Atare sens va avea de altfel o justificare mai adîncă pentru Cioran: "Setea de utopie e o sete religioasă, o dorință de absolut"141. În anii de început ai deceniului patru din secolul trecut, istoria
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
utopie, prin care, mai tîrziu, va înțelege "marea fragilitate a istoriei, dar și marea ei forță", căci într-un fel utopia este aceea care răscumpără istoria. Atare sens va avea de altfel o justificare mai adîncă pentru Cioran: "Setea de utopie e o sete religioasă, o dorință de absolut"141. În anii de început ai deceniului patru din secolul trecut, istoria era înțeleasă ca fiind destinul aflat în mers. Fatalismul îl transformă pe om în obiect al istoriei, și nu într-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pătimirea ca atare în destin. Pentru omul cioranian astfel conceput, exista doar etica sacrificiului și voluptatea pătimirii 150; suferința, înțeleasă dostoievskian, va rodi astfel în forul interior al omului, în acord cu vorbele Sfintei Tereza: "A suferi sau a muri". Utopie și luciditate Credem că filosoful Cioran a trăit mica tragedie a compromisului pe care spiritualul (în oastea căruia se angajase voluntar încă de la 15 ani, dominat și sedus de ideea eminesciană de fragmentarium) l-a făcut cu temporalul 151. O
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
unde începeau să se arate locurile despădurite ale unei alte existențe, la capătul căreia avea să spună: "La urma urmei, nu mi-am pierdut timpul, m-am vînzolit și eu, ca oricare, în acest univers aberant"153. Relația istoriei cu utopia avea de altfel să revină, parcă obsesiv, în creația lui Cioran, dar ea va cunoaște o tratare mai detașată în Histoire et utopie (Gallimard, 1960; Humanitas, 1992). Apărută într-o vreme cînd angajarea era en vogue în mediul francez (și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pierdut timpul, m-am vînzolit și eu, ca oricare, în acest univers aberant"153. Relația istoriei cu utopia avea de altfel să revină, parcă obsesiv, în creația lui Cioran, dar ea va cunoaște o tratare mai detașată în Histoire et utopie (Gallimard, 1960; Humanitas, 1992). Apărută într-o vreme cînd angajarea era en vogue în mediul francez (și nu numai), cartea aceasta reprezenta, în biografia operei lui Cioran, o tentativă de două ori explicativă: mai întîi discursul ne era adresat, pentru
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
într-o vreme cînd angajarea era en vogue în mediul francez (și nu numai), cartea aceasta reprezenta, în biografia operei lui Cioran, o tentativă de două ori explicativă: mai întîi discursul ne era adresat, pentru a desfășura la vedere mecanismul utopiei, o utopie care se întîlnea, diferențiat, și în Est, și în Vest154. Dar, în egală măsură, cartea era și autoreferențială, conștient proiectată, prin premisele sale, asupra operei de tinerețe, îndeosebi a Schimbării la față a României, în raport cu care trebuie inevitabil
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vreme cînd angajarea era en vogue în mediul francez (și nu numai), cartea aceasta reprezenta, în biografia operei lui Cioran, o tentativă de două ori explicativă: mai întîi discursul ne era adresat, pentru a desfășura la vedere mecanismul utopiei, o utopie care se întîlnea, diferențiat, și în Est, și în Vest154. Dar, în egală măsură, cartea era și autoreferențială, conștient proiectată, prin premisele sale, asupra operei de tinerețe, îndeosebi a Schimbării la față a României, în raport cu care trebuie inevitabil decodificat eseul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și autoreferențială, conștient proiectată, prin premisele sale, asupra operei de tinerețe, îndeosebi a Schimbării la față a României, în raport cu care trebuie inevitabil decodificat eseul din 1960155. Apărută la trei ani după ce autorul refuzase premiul Sain-Beuve pentru eseu (1957), Istorie și utopie nu a avut o receptare critică atît de entuziasmată. Silogismele întîmpinării au oscilat între caracterul "tres (trop?) prophétique" (Erica Marenco) și impresia de noeme deja datate: "les idées mortes du siècle dernier" (J. Duvingnaud), recunoscîndu-se, e drept, și o anume
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
aceea de moderat desăvîrșit. Însă convertirea nu s-a produs, oricîte ofrande i-ar fi fost aduse, lui Cioran rămînîndu-i doar visul unei cumpătări ideale pe care spera să-l trăiască, eliberat cîndva. Discursul lui Cioran cel din Histoire et utopie, dar și cel din Schimbarea la față a României nu este deloc unul al rigorii epistemologice, al sistematizării intenționate, ci este întreținut de o rațiune sentimentală, rafinată în bolgiile biologicului transfigurat, argumentat sau exacerbat, după cum e cazul, de o nestăpînită
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ele, desigur, în subteranele parcă protectoare ale unui univers abstract. Este, poate, singura formă de cauțiune a excesului ideatic, a supralicitării aproape maniacale a formei expresiei, în fond a egocentrismului discursului cioranian, acolo unde coexistă lejer, uneori omonim, apocalipsa și utopia, și unde scrisul său atinge acel profesionalism gratuit, chiar aporetic, al "pamfletului fără obiect", ceea ce este aproape totuna cu pamfletul utopic. Utopia, într-unul din înțelesurile pe care i le conferă Ricoeur, fiind "un exercițiu al imaginației pentru a concepe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
maniacale a formei expresiei, în fond a egocentrismului discursului cioranian, acolo unde coexistă lejer, uneori omonim, apocalipsa și utopia, și unde scrisul său atinge acel profesionalism gratuit, chiar aporetic, al "pamfletului fără obiect", ceea ce este aproape totuna cu pamfletul utopic. Utopia, într-unul din înțelesurile pe care i le conferă Ricoeur, fiind "un exercițiu al imaginației pentru a concepe un "altfel decît ceea ce este" al socialului"156. Sens care ar corespunde riguros, după același filosof, celui ideologic de "a fi așa
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fiind "un exercițiu al imaginației pentru a concepe un "altfel decît ceea ce este" al socialului"156. Sens care ar corespunde riguros, după același filosof, celui ideologic de "a fi așa și nu altfel". Fără să vrea, scriitorul Cioran era, în utopia sa, profund ideologic, chiar dacă soluțiile lui nu țin "nici de transcendență, nici de o ideologie, nici de o dogmă"157. Însă deliberat și cu o avară complicitate, el s-a îndepărtat, în această figură a discursului, de propriul său timp
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ființei istorice (în sens blagian), e nevoie astfel de un limbaj care poartă neîncetat și agonic lupta cu prezența: aceasta pare să fie esențialmente nodul gordian al discursului cioranian contaminat involuntar, în Schimbarea la față a României și Histoire et utopie, de orizontul social-politic al ideologiei, de contaminarea (in)voluntară cu logica temporalului. Limbajul acestor lucrări, dar și cel din publicistica interbelică a autorului, structurează tipul de discurs pe care, cu o sugestie venită dinspre Pierre Bourdieu, l-am numi discursul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
au alăturat lor oameni de știință, care puteau valida și invalida orice fenomen, poeții de curte, amatori de succes și lipsiți de talent, storcînd limba de lemn în nesfîrșite vocalize primitive, actorii-marionetă apți să simuleze caracterul și sentimentele născute din utopia unei utopii, prozatorii capabili de fresce monumentale făcute regilor comuniști. Și spectrul acesta poate continua cu acei intelectuali care s-au complăcut în apele călduțe, dar murdare, ale căii de mijloc, situate între ambiguitate și promiscuitate, acei inși care erau
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lor oameni de știință, care puteau valida și invalida orice fenomen, poeții de curte, amatori de succes și lipsiți de talent, storcînd limba de lemn în nesfîrșite vocalize primitive, actorii-marionetă apți să simuleze caracterul și sentimentele născute din utopia unei utopii, prozatorii capabili de fresce monumentale făcute regilor comuniști. Și spectrul acesta poate continua cu acei intelectuali care s-au complăcut în apele călduțe, dar murdare, ale căii de mijloc, situate între ambiguitate și promiscuitate, acei inși care erau cu toți
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a jocului de idei, că intelectualii trebuie lăsați să se joace cu chibriturile, de asta nu se îndoiește nimeni. Numai că atare forme de ludic nu se pot confunda cu o zodie a arbitrariului, cu o iresponsabilitate a entropiei și utopiei ideilor. Nu mai sîntem nici în epoca lui Zola sau Voltaire, nici pe timpul lui Cantemir sau Bălcescu, după cum nici vremea lui Sartre nu mai are, riguros vorbind, vreun corespondent. Prin excursul acesta deopotrivă istoric, metafizic și conceptual, să ne apropiem
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și atît de sofisticate ale năstrușnicei și insolitei bio-puteri . Acumularea primitivă de senzațional În exuberanța nemărginită pe care au trăit-o imediat după Decembrie 1989, românii au crezut că un miraj nemaiîntîlnit se va instala, confortabil, în viața lor. Începea utopia speranței, erau așteptate minuni după minuni, în timp ce cultura română și, odată cu ea, presa au intrat într-o stare pe care unii, cu destulă iritare și regret, au numit-o criză. Ideea de criză a fost numaidecît asociată cu un colaps
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cu adevărat, originalul. 152 Emil Cioran, " Nu există nimeni", în Seara, nr. 1713, 13-14 iulie 1943; text inclus în SD, pp. 334-337. 153 Idem, Mărturisiri și anateme, Editura Humanitas, București, 1994, p. 174. 154 Cu prilejul reeditării cărții Histoire et utopie, în 1977, R. Caillois observa că, "în stilul său caracteristic, Cioran atingea adesea sensul profund al utopiei" apud Magazine littéraire, nr. 327, dec. 1994, p. 36. 155 v. lectura paralelă făcută de Sorin Alexandrescu, în Contrapunct, nr. 44, 1991. 156
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]