6,856 matches
-
menstruație, de exemplu, par a fi cronica unui delir colectiv. În Biblie, În religia hindusă sau În cartea psalmilor de pocăință, se supunea logicii lucrurilor pure sau impure. Era ceva natural, inevitabil, Însă impur. Este vorba despre superstiții de o vagă natură religioasă sau igienică, complet iraționale. Pe mine, În schimb, mă șochează mai mult prejudecățile care apelează la fapte și care, totuși, nu se bazează pe ele. Plinius, În Naturalis historia, spunea: „La apropierea unei femei În această stare mustul
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Dar nu ne spune la ce fel de afecțiune face referire. În cazul său, poate că e vorba de dispariția unei obișnuințe și schimbarea vechilor obiceiuri, de orgoliul rănit și pierderea unui lucru care era numai al său, de un vag sentiment de nesiguranță, toate posibile componente ale dragostei, dar care sunt ambigue, pentru că pot Însoți și alte tipuri de afecțiune, În care este inclusă și ura. Vorbesc acum despre dragoste deoarece e un gen de afecțiune pe care ar trebui
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
omul strânge din dinți sau, pur și simplu, nu mai e preocupat de limbaj elevat. Ce dacă, vedem multe filme și emisiuni TV ? Cuvintele nu intră în vocabularul activ doar după o primă audiție; noțiunile pe care le definesc rămân vagi; se rețin cuvinte care denumesc organe utilizate și nu cele care alcătuiesc metaforele vieții, așa cum se rețin ușor numele rudelor în comparație cu străinii. 197 Deci, vorbim de atac circular asupra limbii române, și anume, din exterior (termeni tehnici, cuvinte internaționalizate), și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
urmă, fiecare nume duce la aceeași idee. Cu patru silabe fiecare, treisprezece, respectiv douăsprezece litere, niciunul dintre nume nu este prea lung. Roșia Tundră Fierbinte funcționează mai bine, parțial pentru că americanii rareori folosesc cuvântul „tundră”, dar au totuși amintiri destul de vagi de la orele de geografie pentru a simți contradicția dintre „tundră”, care se află în regiunile cu climat arctic, și „roșu fierbinte”. Prin alăturare, „roșu fierbinte” este mai puternic decât „tropical”. Acel adjectiv are un element vizual - roșul - și un element
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
56%, F: 50%). În schimb, diferența a fost foarte clară atunci când a venit vorba de vizitarea locuinței unui necunoscut (B: 69%, F: 6%) sau de o relație sexuală cu o persoană necunoscută (B: 75%, F: 0%). În concluzie, este cam vagă afirmația că bărbații sunt mai interesați de relații pe termen scurt decât femeile. Când analizăm mai în profunzime lucrurile ne dăm seama că bărbații: preferă să aibă mai multe partenere sexuale decât femeile 1; sunt mai motivați decât femeile să
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
pentru o perioadă mai îndelungată de observare a cazului clinic, absolut necesară surprinderii unuia sau mai multora din tulburările considerate caracteristice debutului schizofreniei: 1.1. Simptome psihice: - Tulburări caracteristice de gândire (idei delirante bizare; tranzitivism; delir de influență; suprasemnificare; gândire vagă, eliptică, obscură; comunicare verbală incomprehensibilă; baraj mintal, fading). - Tulburări perceptive (halucinații auditive comentatorii; interpretări senzoriale). - Tulburări de dispoziție (afectivitate anormală; autism; dispoziție discordantă; ambivalență afectivă). - Tulburări de conduită (negativism; inerție; stupoare; catatonie). - Tulburări de personalitate (pierderea sentimentului de individualitate; pierderea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
moarte, între spirit și corp etc.); - izolarea personajului de ambianță pînă la izolarea de lume (de exemplu personajul central este perceput și interpretat ca un personaj rupt dintr-un context relațional și îndeplinind un travaliu abstract); - povestiri generale, cu conținut vag, întâmplătoare, fuzionând într-un discurs paradoxal și incoerent; - bizarerii de limbaj, în reacția globală la probă și în relația cu examinatorul; - alterare a funcțiunii paradigmatice a limbajului în construcția tematică, datorită alterării de percepție, ceea ce schimbă semnificațiile figurii (scenei) reale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Ea nu se referă la la nici un patern motor specific. Se poate prezenta ca imposibilitatea de a rămâne așezat sau de a sta liniștit; o necesitate de a se plimba; sentimente puternice de teamă, teroare, furie sau anxietate, acuze somatice vagi, agitație și neliniște interioară, sau simptome psihotice. Pacientul este condus de mișcare, nu se poate concentra, nu poate rămâne nemișcat, deseori mestecând sau făcând mișcări din buze, degete și picioare și poate încerca să raționalizeze agitația sa nocturnă atribuind-o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
destul de dificil de interpretat) a fost prezent cel mai frecvent. Acatisia, necesitatea imperioasă subiectivă de a fi în permanentă mișcare a apărut însoțită de o serie de trăiri subiective (neliniște permanentă, sentimente puternice de teamă, teroare, furie, acuze somatice vagi, agitație și neliniște interioară) a fost prezentă la circa un sfert din subiecți. Parkinsonismul. Triada clasică parkinsoniană constând în bradikinezie, rigiditate de tip "roată dințată", tremor de repaos a apărut în 37/34.3% situații. Pseudoparkinsonismul a apărut mult mai
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
aparent aceleași relații. Pentru restul de 104 (22.2%) din cazuri datele sunt destul de neclare: contacte marginale, ocazionale, vagabondaj cu stabilirea unor relații circumstanțiale etc.. Ele au fost încadrate la rubrica “altele”, deși o astfel de catalogare este cel puțin vagă. Corelarea cu frecvența recăderilor în primul an de studiu a arătat, în general o variație statistică semnificativă a acestui indicator în legătură cu capacitatea sa de a semnala un prognostic pe termen scurt și mediu. Așa cum se poate observa, există o legătură
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
evenimentele externe și interne diverse. La persoana psihotică lumea obiectivă transformă incontinuu pe cea subiectivă și invers. Capacitatea de raționament, ordonare, contextualizare sunt reduse dacă nu chiar absente; evenimentele sunt abordate în masă. - Tulburarea de identitate Se manifestă sub forma vagului, imprecisului în care evoluează subiectul permanent sau sub cea a angoaselor permanente. Aceasta poate friza confuzia și panica atunci când principalele repere (în special părinții) sunt puse în cauză în special în momentele de separare sau schimbare. - Lacuna narcisiacă. Imaginea de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de Carton de lângă Chișinău sunt trimise la topit cărți ale scriitorilor români clasici și contemporani, confiscate, se bănuiește, la frontiera de la Prut. Sesizată de o altă parte a presei, cea de orientare națională și de expresie românească, procuratura a dat vagi semne că poate va declanșa o anchetă; dar ca acest lucru să se întâmple cu adevărat, procuratura are nevoie de mai multe informații, pe care le așteaptă tot din presă, și nu ține să-și activeze mijloacele (destule) pe care
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
are mai adânc. Teoreticienii sinuciderii, de la Adler la Freud și Friedjung, au văzut În actul ca atare o limitare brutală, inspirată de forțele negative ale existenței, a destinului. Sinuciderea reduce, până la anihilare, orice posibilă determinație a ceea ce, cu un cuvânt vag, Însă plin de sensuri, se numește soartă. Sinuciderea anulează, retroactiv, tot ceea ce părea promisiune a eternității ori numai sugestie a animării unui deznodământ tragic. Oricât s-ar Încerca „Înnobilarea” actului sinucigaș (de la romantici la Camus, pentru care acesta devenise - după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mele, grasă, galbenă, fleșcăită și gravidă, iar nu suplă, virginală și argintie. La fel și deosebirea dintre aprilie și august, dintre starea mea fizică de acum și starea mea fizică viitoare. Acum luna a suferit o metamorfoză rapidă (Înlesnită) de vagile aluzii imprecise din primul rând, devenind o lalea, șofran sau un bulb de ochiul-boului; luna e „bulboasă”, un adjectiv care semnifică grăsimea, dar care sugerează „bulbul”, pentru că imaginea vizuală e un lucru complex. Deprinsă cu jocurile primejdioase, ale autoanalizei, Sylvia
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
tocmai punctele de forță În care semnificația lucrurilor (adică sistemul de Înțelesuri În care autorul Își proiectează identitatea) se relevă În Întreaga ei plenitudine. La rândul său, intimitatea devine un loc privilegiat al sensului - adică al de nespus-ului, al vagului, al aproximativului. Un mesaj al tăcerii. Cum sensul tinde să devină cu totul altceva decât umbra misterioasă a lucrurilor (așa cum postulează o Întreagă tradiție a „gramatologilor”, de la Trismegist Încoace), semnificațiile sale esoterice - atâtea câte sunt - se vor confunda cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Îl are și pe acela de „a desena adâncimea confuză a unui eu pe care nu-l poți defini”7. Autorul de jurnale intime nu suportă confuzia În care trăiește și absența reperelor ferme. El vrea să pună ordine În vagul senzațiilor pe care și le reprezintă doar cu aproximație, iar experiența aceasta - o experiență limită, În multe aspecte ale ei - e o căutare disperată a certitudinilor. Inutila dublare a realității? O conotație majoră a intimului este individualitatea, unicitatea și irepetabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
acest moment, orice jurnal devine, ca la Eugène Ionesco, un portret en miettes. Portretul à contre cœur Prezența cititorului este obligatorie nu doar din motive așa-zicând „tehnice” - fără el, ideea Însăși de jurnal ar rămâne o simplă promisiune, un vag exercițiu În vid -, ci și pentru că privirea lectorului este necesară cel puțin În cazul particular al identificării și constituirii portretului celui care scrie. Chiar atunci când autorul rezervă o destinație postumă scrierii sale, el are În minte un cititor abstract, un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
fără Întoarcere. E pata oarbă În care scriitorul Își proiectează fantasmele fără să fie sigur vreodată că nu sunt simple săgeți trimise În gol. Evocarea psihanalizei, pe de o parte, și a simbolicii, pe de alta, marchează limitele (ele Însele vagi!) Între care se Întinde domeniul autoportretizării. Printr-o selecție instantanee și inconștientă, textul se va ordona În jurul unor realități, și nu În jurul interpretărilor, așa cum sugerează autorul. Expresivitatea involuntară a autoportretului provine - după cum anticipam - tot din refuzul interpretării. Chiar dacă În final
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
el nu ierarhizează, ci tezaurizează; nu ordonează, ci adună; nu sistematizează, ci polarizează), el are toate virtualitățile operei literare, fără să aibă și certitudinile acesteia. Altfel spus, obsedat de căutarea unei identități, plutește În aburii unei alterități la rândul ei vagă, informă și inconsistentă. Luând În discuție problema identității materiale a jurnalului intim, va trebui să coborâm dincolo de informalul simplei percepții intuitive. Vom fi obligați să regresăm până la materialitatea foii de hârtie. Și chiar dincolo de ea: la banda magnetică sau video
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ale comunicării. Autorul vrea să creeze o ființă asemănătoare lui, cel din realitate, chiar dacă proiecția aceasta narcisică are și scuza dorinței de idealizare. Însă În procesul trecerii de la realitate la ficțiune, și apoi de la ficțiune la realitate, subzistă doar o vagă percepție a spațiului idealizant. Chiar dacă lupta cu biograficul poate fi percepută În termenii unei bătălii a monștrilor, a unei răfuieli Între tensiunile nerezolvate, pulsiunea jurnalului va fi una scăzută: ea modulează și modelează informul și brutalitatea existenței. Barbara Johnson vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a identificarii calităților formale ale semnificanților mesajelor. Plusul de diferențiere (de sorginte saussuriană) este cu certitudine un cîștig în plan metodologic și didactic permițînd vizualizarea frapantă (în alb/negru) a afișelor, titlurilor, zvonurilor, deși funcționarea reală in vitro preferă griurile, vagul. Creșterea epistemologică (descoperirea legilor necesare) se cere dublată de un versant praxiologic: "conceperea de acțiuni inteligente, construirea de cunoștințe active care să ne permită să înțelegem întrucîtva ireductibila complexitate a lumii; nu necesități, ci infinite posibilități" (Jean Louis Le Moigne
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
erau tinere fete între 1927-1928; își închipuia că situația grea a lui Alexis a fost în principal a lui Conrad. Era o dilemă care a condus-o la enigmele inerente propriei situații. Originile literare ale lui Alexis sunt mai puțin vagi. În timpul anului petrecut în Anglia cu Michel (1914-1915) auzise multe despre Oscar Wilde. A citit câteva dintre operele lui în engleză în 1925, și va scrie un scurt articol despre el publicat în 1929. Celebra lui scrisoare din închisoarea Reading
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
it/2008/01/sezioni/cronaca/rosarno-romena/ rosarnoromena/rosarno-romena.html 112 http://www.repubblica.it/2009/08/sezioni/cronaca/omicidio-sinucidiomantovano/omicidio-sinucidio-mantovano/ omicidio-sinucidio-mantovano/ html. Chiar și în momentul în care în cazul unui accident stradal, victima este română, articolul asumă un ton vag, aproape reticent. De exemplu: la Roma un individ moare în timp ce stătea pe trotuar la Tor Bella Monaca. Este un român care a fost accidentat de către un Italian (http://www.repubblica.it/ultimora/cronaca/incidenti-stradalimuore-investito-su-marciapiede-a-roma/news-dettaglio/3717723). Sau la Milano, o
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
descheiat atârna și el. Pântecele umflat ca un balon sălășluia neverosimil în curbura șoldurilor"207. Simplitatea și naturalețea povestirii ascund sensuri profunde. Ce păcat este titlul unei schițe despre proliferarea minciunii în societatea sovietică. Informațiile furnizate la început sunt destul de vagi. Într-o instituție, Anna Modestovna așteaptă să se termine pauza de prânz, pentru a primi o adeverință. Precizarea timpului se limitează la indicarea unui sfârșit de octombrie, cu atmosfera specifică unei zile de toamnă, ploioasă, dar nu tocmai rece, fără
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cronologice sunt rare și nu totdeauna clare: naratorul se limitează să ne spună de la început, că acțiunea se petrece: În timpul persecuției...; unica aluzie care amintește de Dioclețian este fraza guvernatorului: Ignori oare edictele suveranilor care poruncesc să jertfim zeilor? Tot vagi sunt și referințele la campaniile militare. Am putea să ne gândim la anul 303, la momentul începerii persecuției lui Dioclețian, ori la vreunul din cei următori, dar nici un asemenea calcul nu este admis datorită unui detaliu din text. În capitolul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]