5,858 matches
-
numărul (cinci elevi, zece studenți), substantivul putând fi subînțeles (trei, opt, doisprezece).” ( G.A.,vol.I, p. 181) Dacă se abandonează absolutizarea criteriului semantic, care are justificare în descrierea sistemului lexical al limbii, nu și în identificarea claselor gramaticale ale vocabularului, se deschide drum pentru o stabilire mai exactă a identității morfologice a diferitelor clase de cuvinte considerate categorii de numerale și concomitent pentru o înțelegere adecvată a numeralului ca unitate lexico-gramaticală distinctă 1. Prin convergența criteriilor (semantic, morfologic, sintactic) în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactic: enunțul. Gradul maxim de complementaritate denominativ-predicațional își are originea în componenta semantică (lexicală și gramaticală/sintactică deopotrivă) definitorie a verbului - procesualitatea. Din perspectivă logico-semantică, prin funcția denominativă, în desfășurarea raportului la nivel lexical, verbul, reprezentat, în ansamblul nedeterminat al vocabularului, prin infinitiv, este alături de substantiv, cea de-a doua categorie lexico-gramaticală (parte de vorbire) care exprimă noțiuni și care, pe această bază, se caracterizează prin autonomie semantică. Distincția verb/substantiv 1 este fixată, în acest sens, de modul de a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de unități lexicale, dezvoltând corelația verb-substantiv, se înscrie exprimarea lingvistică a unei aceleiași idei prin două aspecte gramaticale diferite: lumină - substantiv a (se) lumina - verb întuneric - substantiv a se întuneca - verb cântec - substantiv a cânta - verb În dinamica permanentă a vocabularului limbii, familiile lexicale se caracterizează prin predominarea acestor cupluri corelative, motivate etimologic sau generate, fie prin derivare, fie prin conversiune: vis - a visa a ieși - ieșire noapte - a înnopta a merge - mers zbor - a zbura a culege - culegere cântec - a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categorii gramaticale specifice, condiționate, dacă nu în mod absolut, în mod fundamental, de situația de comunicare: diateza, modul, aspectul. Capacitatea de asumare a predicației și dezvoltarea categoriilor gramaticale verbale reflectă poziția verbului în sistemul limbii, ca unitate lexicală, în sistemul vocabularului, ca unitate morfo-sintactică în sistemul gramatical, sisteme interdependente în desfășurarea raportului dintre planul semantic și planul expresiei în funcționarea limbii, deopotrivă ca mijloc de expresie (a subiectivității) și ca instrument de comunicare. CLASE DE VERBETC "CLASE DE VERBE" Clasele de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a fi îmbrăcat (de cineva) - a se îmbrăca (pe sine), și trebuie interpretat ca „morfem lexical”, în structura unor unități verbale, al căror sens lexical (a se uita față de a uita) sau chiar existența lor ca unități lexicale în sistemul vocabularului limbii este condiționat(ă) de prezența pronumelui reflexiv (a se sinucide, a se căciuli, a se întâmpla etc.). Complementaritatea acestor perspective ne permite să considerăm categoria verbelor pronominale o clasă lexicală, care reacționează într-un mod specific la categoriile diatezei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbale pot reprezenta, în structura lor semantică, valori aspectuale, indiferent de forma temporală sub care se prezintă. Locuțiunea a da în clocot, de exemplu, exprimă aspectul incoativ în raport cu a clocoti, verb durativ. B. CLASE SEMANTICETC "B. CLASE SEMANTICE" Component al vocabularului, condiționat - în diferite grade - în funcționarea sa în sistemul gramatical de poziția în sistemul lexical al limbii, verbul este înscris, prin însuși conținutul semantic-ontologic al termenilor, în diferite clase semantice (a) în baza conținutului lexical concret, la un prim nivel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de interdependență, de intercondiționare reciprocă, de solidaritate morfologică și semantică. Rădăcina este „cauza” primă, condiție și marcă a apartenenței verbului la sistemul lexical al limbii. Rădăcina este purtătoare a sensului lexical de bază, sens care se poate modifica în sistemul vocabularului dar care trebuie să rămână neschimbat în interiorul sistemului gramatical, oricare ar fi modificările intervenite în rețeaua de relații de opoziție categorială. În sistemul vocabularului, sensul lexical (potențial) de bază al unui verb oarecare poate fi modificat prin intrarea rădăcinii în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
limbii. Rădăcina este purtătoare a sensului lexical de bază, sens care se poate modifica în sistemul vocabularului dar care trebuie să rămână neschimbat în interiorul sistemului gramatical, oricare ar fi modificările intervenite în rețeaua de relații de opoziție categorială. În sistemul vocabularului, sensul lexical (potențial) de bază al unui verb oarecare poate fi modificat prin intrarea rădăcinii în relație de solidaritate cu alte elemente lexicale, sufixe sau prefixe: a cânta, a descânta, a încânta etc. În același mod se poate modifica și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adverbul determină interjecții cu sens verbal: „Hai acolo!” CLASE LEXICO-GRAMATICALE DE ADVERBETC "CLASE LEXICO‑GRAMATICALE DE ADVERBE" Adverbul este o clasă deschisă de unități lexico-gramaticale. Pe de o parte, prin mijloace interne (derivare, conversiune, compunere) și prin mijloace externe (neologisme), vocabularul limbii se îmbogățește cu noi adverbe. Pe de alta, numeroși termeni lexicali, bivalenți sub aspect lexico-gramatical, în planul paradigmatic al limbii, își anulează una din valențe, în planul sintagmatic al textului, unde pot funcționa ca adjective sau ca adverbe: „Să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cărțile. (dativ) ELEMENTE DE RELAȚIETC "ELEMENTE DE RELA}IE" Gramaticile curente discută prepoziția și conjuncția la capitolul Morfologie, ca două părți de vorbire (unități lexico-gramaticale) distincte. Lipsite de conținut și autonomie lexicală, „cuvintele” numite prepoziții și conjuncții fac parte din vocabularul limbii (nu și din sistemul lexical) prin autonomia lor fonetică orientată de un tip specific (de esență sintactică) de unitate semantică. Prin rolul lor în structura enunțului sintactic, prepozițiile și conjuncțiile aparțin sistemului gramatical al limbii. Chiar dacă unele prepoziții și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
limbii, în relație de opoziție bilaterală sau multilaterală: Nu vine, ci pleacă, Nu e luni, ci vineri, Nu e alb ci galben. Când termenii sunt înscriși în relații paradigmatice de opoziție bilaterală, ei sunt, cel mai adesea, antonimi în organizarea vocabularului limbii. În aceste situații relația de coordonare opozitivă explicitează, desfășurând sintactic, în plan sintagmatic, o relație semantic-lexicală de antonimie: băiat - fată ® Nu e băiat ci fată; bătrân - tânăr ® Nu e bătrân ci e tânăr; cinstită - necinstită Nu e cinstită ci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un mod prin care compania se definește. În cadrul mai multor companii, termenul de responsabilitate socială nu este utilizat ca atare, pentru a nu da naștere la confuzii. Atât conducerea, cât și angajații folosesc termeni mai bine adaptați operațiunilor, practicilor și vocabularului din domeniu. Spre exemplu, la BC Hydro, oamenii vorbesc despre „consolidarea sprijinului public”, în timp ce la Vermont National Bank, personalul folosește noțiunea de „servicii bancare comunitare”. Indiferent de termenii folosiți, dezvoltarea unui concept care să contribuie la înțelegerea pe scară largă
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
și la mecanisme senzorio motorii care să-i asigure operarea în plan convențional, simbolic. Astfel, obiectele și situațiile reale sunt înlocuite în mare măsură prin semne, reprezentări grafice, simboluri instrumente esențiale ale demersurilor cognitive de tip instrumental (scris citit). 6 Vocabularul crește considerabil până spre sfârșitul perioadei școlare mici, iar învățarea de tip școlar (în principal scriscititul) este vectorul creșterii capacității de înțelegere a informațiilor și de însușire corectă a regulilor gramaticale, ortografice și lexicale ale limbii române. La vârstă școlară
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
bază o complexitate de factori pe care îi vom analiza în diferite puncte ale acestei lucrări. Acum vom aminti, printre acești factori, mediul socio-familial, particularitățile somato psihice, aptitudinile și experiența lingvistică și, nu în ultimul rând, dezvoltarea suficientă (corespunzătoare) a vocabularului oral și motivația pentru comunicare. Spre deosebire de vorbirea preșcolarului, limbajul oral al școlarului mic este mai corect, mai bogat și mai nuanțat. Aceasta nu înseamnă că problemele de comunicare ale elevului au dispărut. Confruntându-se cu materia cuvântului pentru a învăța
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și sinteză. În general, specialiștii (Ajuriaguerra, J. „Scrisul copilului”, vol I, p. 63) sunt de părere că în antecedențele copiilor cu dislexie-disgrafie a existat o întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, consecințele acesteia observându-se în plan articulator, în planul vocabularului și al construcțiilor verbale. Astfel, sub aspect articulator, se constată o pronunție defectuoasă a consoanelor și grupurilor de consoane și o insuficiență discriminare fonetica, cu dificultăți în repetarea unui fonem, dificultăți de analiză și sinteză la nivel de sunete și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Astfel, sub aspect articulator, se constată o pronunție defectuoasă a consoanelor și grupurilor de consoane și o insuficiență discriminare fonetica, cu dificultăți în repetarea unui fonem, dificultăți de analiză și sinteză la nivel de sunete și cuvinte etc. Sub aspectul vocabularului, copilul dislexo disgrafic are, în general, un vocabular redus și dificultăți de evocare a cuvintelor. Se exprimă greoi, caută cuvintele, vocabularul este sărac și deseori inexact (nu cunoaște sensul cuvintelor). De asemenea, lipsesc mijloacele expresive, fluxul verbal e neadecvat, cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
defectuoasă a consoanelor și grupurilor de consoane și o insuficiență discriminare fonetica, cu dificultăți în repetarea unui fonem, dificultăți de analiză și sinteză la nivel de sunete și cuvinte etc. Sub aspectul vocabularului, copilul dislexo disgrafic are, în general, un vocabular redus și dificultăți de evocare a cuvintelor. Se exprimă greoi, caută cuvintele, vocabularul este sărac și deseori inexact (nu cunoaște sensul cuvintelor). De asemenea, lipsesc mijloacele expresive, fluxul verbal e neadecvat, cu ezitări în realizarea unui dialog. Inventariind tipologia tulburărilor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
dificultăți în repetarea unui fonem, dificultăți de analiză și sinteză la nivel de sunete și cuvinte etc. Sub aspectul vocabularului, copilul dislexo disgrafic are, în general, un vocabular redus și dificultăți de evocare a cuvintelor. Se exprimă greoi, caută cuvintele, vocabularul este sărac și deseori inexact (nu cunoaște sensul cuvintelor). De asemenea, lipsesc mijloacele expresive, fluxul verbal e neadecvat, cu ezitări în realizarea unui dialog. Inventariind tipologia tulburărilor lexico grafice, putem aminti în acest context: 9 dislexo disgrafia specifică sau propriu-zisă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fonem, sau înlocuiesc unele consoane, si, în general, limbajul este eliptic și sărĂcăcios, până la întârzierea severă (atunci cand persistă și după 5 6 ani). Se observă în limbajul acestor logopați un mare decalaj față de normalul vârstei cronologice în plan articulator, al vocabularului și al construcțiilor de ansambluri verbale. Astfel, vocabularul este redus, articularea consoanelor și grupurilor de consoane e incorectă, copilul având o insuficiență capacitate de discriminare fonetica și dificultăți în analiza și diferențierea sunetelor și cuvintelor. Acest elev nu se poate
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
limbajul este eliptic și sărĂcăcios, până la întârzierea severă (atunci cand persistă și după 5 6 ani). Se observă în limbajul acestor logopați un mare decalaj față de normalul vârstei cronologice în plan articulator, al vocabularului și al construcțiilor de ansambluri verbale. Astfel, vocabularul este redus, articularea consoanelor și grupurilor de consoane e incorectă, copilul având o insuficiență capacitate de discriminare fonetica și dificultăți în analiza și diferențierea sunetelor și cuvintelor. Acest elev nu se poate exprima corect, logic, în propoziții și fraze, erorile
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
erorile apărând atât sub aspect lexical, fonetic, cât și gramatical. Disfazia este o altă tulburare a limbajului, care poate fi diagnosticată încă din perioada verbală. Copiii disfazici prezintă o dislalie polimorfa sau generalizată, cu regrese în plan articulator și fonator. Vocabularul lor este foarte sărac, preponderent cuvinte monosilabice, propozițiile sunt foarte simplificate și reduse uneori la o simplă înșiruire de cuvinte. Acestea sunt memorate cu greutate, iar puterea de evocare a cuvintelor e foarte redusă. Frecvente sunt agramatismele, cu o simplificare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
copiii cu deficiență mintală. Conduită verbală respectivă se reflectă în greșelile de exprimare logico gramaticala și în adaptarea scăzută a conduitei verbale la diverse împrejurări. Deficiențele limbajului se manifestă sub variate aspecte: al perceperii și înțelegerii vorbirii interlocutorului, al volumului vocabularului, al complexității și expresivității vorbirii, al ritmului și articularii. Există o anumită lentoare în achiziția limbajului la elevul cu deficiență mintală, vârsta mintală fiind determinanta în stăpânirea limbajului. Vocabularul este mai limitat decât cel al normalilor, mai ales sub aspectul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sub variate aspecte: al perceperii și înțelegerii vorbirii interlocutorului, al volumului vocabularului, al complexității și expresivității vorbirii, al ritmului și articularii. Există o anumită lentoare în achiziția limbajului la elevul cu deficiență mintală, vârsta mintală fiind determinanta în stăpânirea limbajului. Vocabularul este mai limitat decât cel al normalilor, mai ales sub aspectul cuvintelor-noțiuni cu caracter abstract. Din observațiile realizate în mediul școlar incluziv, am remarcat faptul că, atunci când elevii cu deficiență mintală se află împreună cu cei normali, diferențele dintre cele două
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lent în care se realizează citirea, scrierea cu erori după dictare și autodictare este o alt\ particularitate a comportamentului lexicografic al școlarilor din ciclul primar. De asemenea, scrisul acestor copii reflectă deformări ale literelor, confuzii de litere, lipsa majusculei, agramatisme, vocabular deficitar, dificultăți de încadrare în spațiul paginii etc. Din categoria tulburărilor grave de limbaj (care apar frecvent pe fondul deficitului intelectual) se regăsește la elevii cu deficiență mintală prezenta formelor alalice. Este evidentă constatarea că interdependenta gândire limbaj atrage după
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
În esență, existența unui număr mare de tulburări de limbaj, pe de o parte, și deficitul gândirii, pe de altă parte, dau vorbirii copilului cu deficiență mintală un caracter aproape neinteligibil și accentuează fenomenul de perseverare verbală. Sub aspect lexical, vocabularul copilului cu deficiență mintală este limitat, în vorbirea spontană sau în răspunsuri fiind actualizate cuvintele cu circulația cea mai largă. Cu cat un anumit cuvânt este mai lipsit de suport concret, cu atat mai mult el va fi utilizat mai
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]