3,853 matches
-
că una dintre cele mai sublime funcții ale artei este aceea de a nu putea fi deslușită imediat. Există o zonă de mister în fiecare operă literară, un con de umbră care ascunde și protejează interpretările viitorului. Acolo se află zestrea ei de permanentă actualitate, locul în care regizorul poate fora cu imaginația. E foarte important să cercetezi cu atenție substratul adânc al operei literare. Fiecare temă literară reverberează în noi altfel. Stârnește alte acorduri. Fixează alte conexiuni. Nu e un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mari speranțe nu doar înțelegerea și abordarea traumelor, în textura lor subtilă de ființare, ci și efortul dificil, dar pasionant de eradicare a acestora. întrucât, purgarea psihică și inculcarea unor gânduri pozitive în inconștientul pacientului, din dorința de a fructifica zestrea sa energetică, se instituie ca un deziderat important în asanarea efectelor poluante ale traumei, psihoterapia trebuie să-și asocieze și metodele de relaxare și cele sugestive, indiferent sub ce pavilion teoretic s-au constituit. Controlul mental Silva și sofroterapia, care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prenatală o are în configurarea destinului uman, B. Devlin (apud Lipton, 2008) o estimează la 51%, comparativ cu genele care reprezintă 48%. Chiar dacă nu este cazul să ne cramponăm de aceste cifre, indubitabil ponderea vârstei prenatale este comparabilă cu a zestrei genetice în regizarea traiectoriei de evoluție a oricărui individ. Așa cum se știe, până la mijlocul secolului trecut, fetusul era considerat o entitate pur vegetativă, care își construiește exclusiv dimensiunile somato-fiziologice. Iată că odată cu modernizarea eclatantă a tehnologiei de investigație medicală, studiul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în problema îndelung controversată a raportului dintre ereditate (nature) și mediu, educație (nurture). B. Lipton (2001), nume cu blazon al domeniilor amintite, reechilibrează scorul în inepuizabila dispută, argumentând și rolul mediului în formarea și evoluția personalității, care în coproducție cu zestrea genetică condiționează decisiv acest proces. Aserțiunea care se degajă în mod implacabil, este aceea că existența prenatală fiind primul mediu de care are parte orice om, importanța acesteia nu mai poate fi ignorată sau bagatelizată. Operând distincția dintre procesele de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
branșarea predilectă a unei persoane la un anume Coex, o amprentează pe această decisiv, în funcție de structura lui pozitivă sau negativă. Altfel spus, dominantele Coex determină croiala majoră a statusului nostru psihologic, instituindu-se într-o premisă care aparține de esențele zestrei umane. Asemenea complexelor stipulate de Jung (1960), ele acționează ca niște principii întemeietoare ale psihismului uman întrucât influențează raportarea omului la sine însuși, la semeni și la lume, în general. Sistemele Coex arondate celui de al doilea nivel al inconștientului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-și dezvolta autocontrolul și reflecția. Școala ar trebui să continue dezvoltarea capacității de reflecție a copilului, stimulându-i cunoștințele, învățându-l procedee de analiză a informației și valorizându-i concluziile originale. Nici în familie și nici în școală însă această zestre pentru viitorul sănătos al copilului nu este suficient stimulată în cultura noastră. Unul din cele mai încălcate drepturi ale copilului în România, este tocmai dreptul la opinie 1. Nesolicitându-i-se opinia, neimplicând copilul în situații, indiferent că motivul invocat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
limba engleză, datorită caracterului său sintetic. Atunci când se referă la dreptul comunitar, termenul acquis, desemnează totalitatea regulilor aplicabile Comunităților Europene/Uniunii Europene, precum și drepturile și principiile care decurg din aceste reguli. Sintagma "acquis communautaire" poate fi tradusă în românește prin "zestre comunitară" sau "patrimoniu comunitar". Întrucât termenul a intrat deja, ca atare, în limba română, fiind preluat nu numai în vorbirea curentă sau în lucrări de specialitate, ci și în documente oficiale (Programul Național de Aderare la Uniunea Europeană, Programul legislativ al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ne îndeamn], la fel cum a f]cut și Mencius, la o abandonare a mijloacelor lingvistice de dirijare a comportamentului. Disputa dintre cei doi se reg]sește în percepția lor diferit] asupra mecanismelor ereditare umane. În opinia lui Lao Tzi, zestrea ereditar] a ființei umane, lipsit] de podoaba culturii și a limbii, ar fi capabil] s] mențin] societatea doar la nivelul unei comunit]ți agrare. Aceast] viziune ar putea fi numit] și taoism primitiv sau incipient. De asemenea, putem considera ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi pruncuciderea fetelor, și acordarea de noi drepturi acestora. Printre acestea, putem aminti dreptul de a deține propriet]ți, de a moșteni, de a se c]s]tori și de a divorța, dac] era cazul, de a-și p]stră zestrea. Poligamia, pluralitatea șotiilor, a fost normat] și restricționat], astfel încât un b]rbat avea dreptul la cel mult patru neveste, doar dac] acesta era capabil s] le trateze în mod egal. Din punctul de vedere al tradiției, musulmanii au înțeles aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Jung, structuri psihice cu caracter universal, care circumscriu experiența filogenetică a umanității; cu alte cuvinte, acestea sunt elemente semnificative constituite prin repetiții ale unor experiențe de viață cruciale în istoria omenirii ce s-au întipărit în psihicul uman. Ele reprezintă zestrea culturală înnăscută a omenirii. Întreaga moștenire arhetipală a unui individ alcătuiește inconștientul colectiv. Pentru a înțelege mai ușor semnificația conceptului, putem să îl asimilăm la nivel teoretic (speculativ) cu noțiunea de reprezentări colective. 24 Deși unele teorii psihanalitice ale vremii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
plătit cu destulă nesăbuință tribut puterii instalate prin forța ocupantului, este cel al pictorului Ștefan Constantinescu. Venea dintr-o lume frumoasă, dintr-o Românie prosperă și democrată, în care artele, pictura între ele, erau ținute în rang, venea cu o zestre enormă de cunoștințe și îndemînări care-i asiguraseră deja notorietatea. Cînd armatele ocupante au intrat în București, pictorul s-a hărnicit imediat și a compus o scenă, jenantă prin nesinceritatea ei, golită de bunul simț românesc: tancul invadator, împresurat de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de disipată e (nu doar politic). Lucrul acesta nu este posibil decât în baza unei moșteniri colective, a bagajului de mentalități comune cu valoare identitară, de amintiri istorice, care sunt, de fapt, reprezentări ale evenimentelor reale. Cum se păstrează această zestre de date și de imagini? Cum de răspund ele în vremuri dificile la apelul instituțional, uneori în intervale foarte scurte și chiar în societăți vizibil scindate? Poate că întrebările nu sunt suficient de bine formulate față de cât de interesant este
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de carte pentru veșnicie. Citește, citește, și lumina ochilor tăi va fi mai puternică și va reflecta și mai multă înțelepciune ! Brîndușa Cojocaru UNIVERSUL CĂRȚII Cartea este un univers magic, prin care marii visători ai umanității au transmis generațiilor următoare zestrea lor de gânduri și sentimente.Cartea este o lume în așteptare. Când o deschide, cititorul dă viață spiritelor ei vrăjite, iar cartea începe să trăiască. Cartea este un ospăț al gândurilor, la care oricine este poftit. Comoară fără de preț, în
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
reflectând noul ei statut venerat. Astăzi, americanii consumă peste o treime din energia mondială și vaste cantități dintre celelalte resurse ale Terrei, În ciuda faptului că reprezintă mai puțin de 5% din populația mondială. Consumăm rapid ce a mai rămas din zestrea Pământului, pentru a ne satisface poftele insațiabile. Ceea ce se află dincolo de acest comportament obsesiv, dacă nu chiar patologic, este dorința frenetică de a trăi și prospera omorând și consumând totul În jurul nostru. Istoricul culturilor Elias Canetti a observat odată, că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de alienați de la Mănăstirea Neamțu (înainte de 1863), contribuție la istoria psihiatriei în România, în "Arhiva", Iași, 1905, T. 16, nr. 3, pp. 107-113. 33. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu după 1863 sub direcția generală a serviciului sanitar. Zestrea ospiciului în 1863. Lăudabilele intenții ale d-rului Davila. Interesul direcției sanitare, Nevoile ospiciului, în "Ahiva", Iași 1905, T. 16, nr. 4, pp. 155-163. 34. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu. Istoricul clădirilor actuale ale ospiciului, în "Arhiva", Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
avea ca niște frați (Ispirescu). d. Al doilea complement se poate indica și prin prepoziția de: (24) Acela va avea fata de nevastă (Reteganul); (25) Își alese... un ogar să-l aibă de tovarăș (Ispirescu); (26) S-o aibi de zestre când te-oi mărita (Sbiera); (27) Eu nu am [bani] nici de cheltuială (Drăghici) − complementul în acuzativ poate fi omis, ca de la sine înțeles. e. Aproape învechit - "a considera, a socoti, a ține (pe cineva drept ceva)": (28) Popoarele-l
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este dezvoltată tema răspunderii personale. Predispozițiile înnăscute trebuie exersate printr-un efort continuu și conștient, pentru a fi amplificate și puse în valoare. În al treilea rând, remarcăm tema blamului și a pedepsei pentru cel care nu lucrează la sporirea zestrei date. Este un semn de nerecunoștință față de Dumnezeu dacă nu faci ceea ce se cuvine cu ceea ce El îți dăruiește. A fi dăruit nu atrage în mod automat bogăția, buna situare. Prezența talentului trebuie însoțită de conștiința obligației de a fi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nobile și mai complexe activități umane. Ea se relizează în perspectiva unui ideal de personalitate umană, acordat la repere culturale și istorice bine determinate. Educația este absolut necesară omului, existând în acesta dorința, înclinația, dar, și capacitatea de a răspândi zestrea înțelepciunii și învățăturii sale, de a se perpetua spiritualicește, dincolo de timpul și spațiul ce i-au fost hărăzite. În timpul Evului Mediu, cea mai mare parte a ideilor despre educație au apărut în scrierile teologico filosofice ale autorilor vremii. Teologii creștini
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
consideră că orice organizare socială trebuie să asigure satisfacerea a două grupuri mari de nevoi: nevoi de bază - hrană, reproducere, confort corporal, securitate, mișcare, sănătate - și nevoi derivate - producție, organizarea activităților colective, elaborarea și asigurarea respectării regulilor de acțiune, transmiterea zestrei culturale. Abraham Maslow (1968) este autorul unei celebre clasificări a necesităților ființei umane. El distinge cinci mari categorii de necesități: subzistență, securitate, dragoste și apartenență, statut social și stimă și, în fine, autoactualizare. Alfred R. Radcliffe-Brown (1965), în polemica sa
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dinamic de destabilizare, ceea ce Înseamnă că este necesară concurența unor schimbări pentru stabilirea unor legături creatoare În cadrul unei generații efective. În opinia lui Mannheim, procesul de schimbare rezultă din emergența continuă a noi grupe de vârstă, din contactul nou cu zestrea culturală acumulată: ideile, valorile, comportamentele se schimbă de-a lungul Înlănțuirii succesive a generațiilor, de-a lungul sosirilor continue a unor noi participanți și a plecărilor continue al celor mai vechi. „Suntem bătrâni mai ales pentru că trăim Într-un cadru
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În această comunicare, gospodăria a fost privită ca un sistem social În continuă schimbare, evidențiindu-se, În acest sens, schimbările produse sub presiunea integrării europene a țărilor În care au fost realizate investigațiile. A fost pus În evidență și rolul zestrei culturale care determină standardul aspirațiilor socialmente recunoscute (socially recognisation aspirations) și, de aici, conținutul strategiilor de viață. Elena Nichiforova (Center for Independent Social Research, Rusia), Elena Bogdanova (Universitatea Europeană din Sankt-Petersburg) și Olga Tkack (de la Universitatea din Sankt-Petersburg), au prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
determinanților săi (atitudinea partenerului). Importanța variabilei „terapeut” Strategia terapeutică nu se bazează doar pe ipoteze și pe metode ci și pe alte ingrediente, adesea neglijate sau ignorate. Intr-adevăr, orice intervenție psihologică întâmpină dificultăți, obstacole sau pericole neprevăzute și imprevizibile. Zestrea sa teoretică furnizând rar soluția, terapeutul recurge atunci la inventivitatea sa, la ingeniozitatea sau creativitatea sa, fasonate cu ajutorul uneltelor conceptuale și încadrate de reperele metodologice, pentru a progresa și a putea ajunge la destinația dorită. Aceste ingrediente sunt, în același
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
educatoarele trebuie să-și adapteze activitățile În funcție de reacțiile copiilor. Conceptul de incluziune În educație se poate defini prin acceptarea de către instituțiile de Învățământ a tuturor copiilor, indiferent de apartenență etnică și socială, religie, naționalitate, rasă, limbă, integritate fizică, capacități intelectuale, zestre genetică, situația socio economică a părinților sau tutorilor lor. Modalități de integrare a copiilor cu cerințe educative speciale În grădiniță Educatorul și copilul se formează În noul context al integrării În Uniunea Europeană și prin noile strategii care trebuie să țină
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
este paradigma îndrumătoare a primei școli sociologice de valoare și de recunoaștere internațională, Școala Sociologică de la București, cum o denumesc unii, ori Școala Gusti sau Școala Gusti-Stahl, cum o denumim și noi. Oricare i-ar fi denumirea, ea este o zestre de mare preț, una dintre averile cele mai valoroase ale poporului român pe care avem datoria s-o păstrăm, dar mai ales să o sporim. Bibliografie Stahl, P.H. (2004). Oameni și sate de pe Valea Moldovei. București: Editura Paideia. Gusti, Dimitrie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fata cu sufixul ea”). Pentru bătrânii locului, istoria așezării se confundă uneori cu istoria boierului Dudescu. Astfel, se povestește că pământurile din jurul orașului ar fi aparținut Dudeștilor, care aveau o singură fată. La căsătoria ei, părinții i-au dat drept zestre jumătate din trupul de moșie, iar pe aceste terenuri s-a format un sat: „satul fetei”. Preotul Vasile susține că la baza formării termenului de „Fetești” stă cuvântul latin fustis, cu înțelesul de pădure cu copaci groși. Inventarul toponimic de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]