43,501 matches
-
el n-a fost aprobat de specialiști. E o situație exact ca și cu limba română - ba este, ba nu este. N-ași fi scris aceste rânduri, dacă nu vedeam o nouă stemă a Cetății Hotin (autor Volodymyr Denisov), în ziarul ,,Molodyi Bucovyneț” din 14-15 decembrie 2012. Văzând-o și citind atent explicația, am rămas nedumerit de pretențiile Consiliului de heraldică, de poziția politicienilor și de afirmațiile istoricilor. În prezent, când mințile luminate ale Ucrainei încearcă să obțină o istorie adevărată
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
descrie acești ani? - M-am născut într-o după-amiază a lunii lui Cuptor Anno Domini 1954. De jurnalistică, mai serios, am început să mă ocup pe timpurile când mă găseam în băncile Liceului din Vârșeț. Atunci am citit mult, atât ziarul nostru ,,Libertatea“ și revistele ,,Lumina“, ,,Tribuna tineretului“, cât și ziare și publicații din România, precum sunt ,,Magazinul istoric“ sau ,,Secolul XX“ dar, savuram cu plăcere și romane, beletristică... Ca un tânăr activist și animator cultural am fost numit și responsabil
Munca de jurnalist este o revelaţie [Corola-blog/BlogPost/94187_a_95479]
-
lunii lui Cuptor Anno Domini 1954. De jurnalistică, mai serios, am început să mă ocup pe timpurile când mă găseam în băncile Liceului din Vârșeț. Atunci am citit mult, atât ziarul nostru ,,Libertatea“ și revistele ,,Lumina“, ,,Tribuna tineretului“, cât și ziare și publicații din România, precum sunt ,,Magazinul istoric“ sau ,,Secolul XX“ dar, savuram cu plăcere și romane, beletristică... Ca un tânăr activist și animator cultural am fost numit și responsabil pentru Biblioteca Liceului și, împreună cu un grup de entuziaști, am
Munca de jurnalist este o revelaţie [Corola-blog/BlogPost/94187_a_95479]
-
grup de entuziaști, am fondat publicația ,,Gimnazijalac - Liceistul“. În calitate de membru fondator și membru al redacției, am exercitat și funcția de redactor al paginilor în limba română ale acestei publicații bilingve. În timp ce eram student la Novi Sad, am colaborat și la ziarele ,,Student“ și ,,Index“, în limba sârbă, dar și cu texte în limba română. Am colaborat la revista ,,Tribuna tineretului“ iar, la 25 mai 1977, am devenit și membru al redacției acestei reviste pentru tineret în limba română la care redactor
Munca de jurnalist este o revelaţie [Corola-blog/BlogPost/94187_a_95479]
-
Un ziarist, un fost ziarist, din moment ce ne anunță că nu va mai semna niciodată în nici un ziar și recunoaște, tardiv, că nu a meritat niciodată acest titlu, deși a condus ani de zile branșa pe care astăzi o repudiază și o demonizează, încearcă să-și justifice impostura (ce altceva?) și felul în care a ales să facă
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
mare om...) pare să știe, prin deducții inginerești, probabil, și ce înseamnă presa adevărată, definind-o simplu ca fiind cea circumscrisă deontologiei, investigațiilor majore, de tip Watergate. Așa ceva el nu a fost în stare să facă niciodată. Totuși, insinuează că ziarul la care a lucrat și peste care a ajuns director prin câteva concursuri de împrejurări la care a contribuit sau a fost martor interesat (trădarea de către el a unuia dintre șefi, întâmplător cel care îl adusese la ziar și-i
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
insinuează că ziarul la care a lucrat și peste care a ajuns director prin câteva concursuri de împrejurări la care a contribuit sau a fost martor interesat (trădarea de către el a unuia dintre șefi, întâmplător cel care îl adusese la ziar și-i dăduse casă, plecarea scârbită a altuia și, în fine, decesul ultimului care îi mai stătea în cale și din care și-a făcut cea mai profitabilă trambulină) ziarul acela, zic, ar fi corespuns acestor criterii câtă vreme a
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
a unuia dintre șefi, întâmplător cel care îl adusese la ziar și-i dăduse casă, plecarea scârbită a altuia și, în fine, decesul ultimului care îi mai stătea în cale și din care și-a făcut cea mai profitabilă trambulină) ziarul acela, zic, ar fi corespuns acestor criterii câtă vreme a fost condus de el. Ori, colecția din arhive arată cu totul altceva. Serialul împotriva corupției care a consacrat ziarul ce a impus sloganul ”nimeni nu este mai presus de lege
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
cale și din care și-a făcut cea mai profitabilă trambulină) ziarul acela, zic, ar fi corespuns acestor criterii câtă vreme a fost condus de el. Ori, colecția din arhive arată cu totul altceva. Serialul împotriva corupției care a consacrat ziarul ce a impus sloganul ”nimeni nu este mai presus de lege” și care a luptat pe față împotriva puterii, dărâmând nu puțini miniștri și alți demnitari, adică tocmai investigațiile de tip Watergate, cum pretinde el că trebuie să fie, a
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
nevoia să reiau acum expressis verbis cele spuse și răspuse, cele mai multe regăsibile pe net, dar semnalez aceste elucubrații din acest ultim interviu, ofensator la adresa jurnalismului în general, găzduit, culmea, chiar în paginile a ceea ce a mai rămas din fostul mare ziar, la a cărui distrugere aportul cel mai nefast l-a avut vorbetele de azi (și acest epitet ține de materialul clientului fiindcă ne anunță că în loc de a scrie, de aici înainte ne va ferici cu discursul său scrâșnit pe la diverse
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
pe care astăzi îi vituperează cu aceeași sfântă nerușinare). Am fost între primii ce l-am denunțat opiniei publice pe acest impostor, arghirofil și vindicativ, încă de acum două decenii când, într-o publicație ce apărea ca supliment al acelui ziar la care lucram amândoi, pe atunci încă onorând Adevărul din titlu (pe care, întâmplător, eu îl propusesem) am semnat un pamflet intitulat ” Marș, jigodie”. În care, spre surpriza generală, odiosul coleg al lui Iuda, cum îl numeam toți din redacție
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
în cadavrul ambulant al gândacului infect ce a maculat presa românească timp de un sfert de veac. Și pe care acum încearcă să o îngroape de la înălțimea amvonului său de atotșiutor, fără măcar să realizeze că presa nu se reduce la ziarul tipărit și că până și acesta va supraviețui atacului său viermănos. Dar tot răul spre bine, fiindcă reapariția sa ca a păduchelui pe chelie, mi-a dat și ideea republicării într-o proximă carte de pamflete și a acelui text
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
vârf, respectiv deontologia profesională, dau conținut noțiunii de presă quality și sens calității și demnității de gazetar, cum zice el, este, în ce mă privește, ca autor a sute de anchete de asemenea calibru într-unul din cele mai importante ziare ale țării, în adevăratele sale zile de glorie și de adevăr, ca un dar și o recunoaștere, desigur, involuntară, din partea dușmanului de principii. Reiau cu aldine: presa ca afacere, versus deontologie și investigații. Într-adevăr! Ion MARIN
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
iar curierii din eșaloanele intermediare nu cunoșteau nici sursa, nici destinația acestor pachete. La sursele de informații arătate până acum trebuie adăugate și sursele deschise anume „diariile” (jurnalele), editate periodic în Italia și Austria. Astfel, săptămânal se primea din Italia ziarul „Foglio” („Foaia”), tipărit în orașul Foligno, iar de la Viena se primea în mod regulat gazeta bisăptămânală „Il corriere ordinario” („Curierul obișnuit”). La cancelaria domnească din București mai soseau și așa-zisele avisi militari (foi volante prin care se anunțau victoriile
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
de sâmbătă, deși de multe ori pentru aceștia este zi de lucru. Mulțumesc membrilor și comitetului Alianței care își dedică, cu entuziasm,multe ore pentru aceste proiecte, ore de voluntariat, mulțumim redactorului șef, Veronica Ivanov, care ne promovează activitățile în ziarul românesc din Cipru “RO-MANIA” și emisiunea radio „SALUT ROMÂNIA”, totodată am dori să aducem mulțumiri lui Alexandru Cican, care ne ajută cu prezentările programelor noastre, domnului Dan Cercel, profesoarei Cătălina Teican, care ne sprijină cu acompaniamentul la pian și prezentat
18 mai 2014, Nicosia: Emoţii mari la Spectacolul Aniversar al Şcolii Româneşti din Cipru! [Corola-blog/BlogPost/94184_a_95476]
-
Petre Matei, fostul Ambasador Costin Georgescu și Ambasadorul Ion Pascu. În foyer-ul teatrului, elevii școlii au avut expuse, sub îndrumarea prof. Valentin Cican și câteva desene care au putut fi admirate pe parcursul întregului eveniment. Mulțumiri speciale: Western Union, Frou Frou, ziarului românesc din Cipru „RO-MANIA”, emisiunii radio SALUT ROMÂNIA, Ambasadei României la Nicosia și Ministerului Afacerilor Externe - Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni. Felicitări și aplauze tuturor profesorilor și elevilor școlii românești pentru performanța deosebită de care au dat
18 mai 2014, Nicosia: Emoţii mari la Spectacolul Aniversar al Şcolii Româneşti din Cipru! [Corola-blog/BlogPost/94184_a_95476]
-
își poate dori din punct de vedere material și financiar. Alți 8% spun că trăiesc bine, imn vreme ce restul trăiesc între concepte că “reușesc să mă descurc” și “abia îmi ajung banii”. Asta relevă un sondaj IRES publicat de Ziare.com, realizat pe 12 octombrie pe un eșantion de 1.256 de persoane, cu o marjă de eroare de 2,8%. Potrivit sondajului, 46% dintre respondenți susțin că abia le ajung banii, 26% spun că reușesc totuși să se descurce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94233_a_95525]
-
mileniului, Editura Betta, 2009) Nota redacției: Publicăm recenzia reputatului critic Aureliu Goci apărută în cartea sa ”Prozatori la frontiera mileniului” cu ocazia apariției unei noi ediții a romanului domnului Ion Marin la aceeași editură. De altfel, după cum s-a observat, ziarul nostru publică multe cronici literare, unele sub semnătura directorului ziarului. Pe viitor intenționăm să dedicăm o secțiune a publicației noastre pentru astfel de texte, eventual sub titlul ” Ultima oră literară” așteptăm contribuțiile celor interesați.
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
Aureliu Goci apărută în cartea sa ”Prozatori la frontiera mileniului” cu ocazia apariției unei noi ediții a romanului domnului Ion Marin la aceeași editură. De altfel, după cum s-a observat, ziarul nostru publică multe cronici literare, unele sub semnătura directorului ziarului. Pe viitor intenționăm să dedicăm o secțiune a publicației noastre pentru astfel de texte, eventual sub titlul ” Ultima oră literară” așteptăm contribuțiile celor interesați.
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
după obicei, se trezise, se dusese acasă, dar nu mai fusese primit de rude, iar acum era obosit de goana după mutarea din registrul morților în cel al viilor. Cazul i-a prilejuit domnului Cornel Constantin Ciomâzgă un articol în ziarul Tinerama, insă subiectul nu a murit odată cu publicarea în ziar, pentru că dialogul cu omul întors din morți a continuat câțiva ani. “Despre călugărie? Nu știam nimic sau, în orice caz, ceea ce știam eu era ca și nimic. Călugărul era egal
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
fusese primit de rude, iar acum era obosit de goana după mutarea din registrul morților în cel al viilor. Cazul i-a prilejuit domnului Cornel Constantin Ciomâzgă un articol în ziarul Tinerama, insă subiectul nu a murit odată cu publicarea în ziar, pentru că dialogul cu omul întors din morți a continuat câțiva ani. “Despre călugărie? Nu știam nimic sau, în orice caz, ceea ce știam eu era ca și nimic. Călugărul era egal monastire. Și monastirea era egal slujbe frumoase, sfinte moaște, straturi
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
aibă și o altă semnificație, decât cea subsumată unei obișnuite lansări de carte, cu prezentarea volumului și autorului. Cu atât mai mult cu cât autoarea, când numărul 1 la Muzeul Eminescu din Ipotești, când la teatrele din Botoșani, când la ziarul județului Botoșani, dar întotdeauna în prim-planul vieții culturale a așezării, distinsă atât de îndreptățit și cu titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani, este prea bine cunoscută de concetățeni și de multă vreme un nume de mândrie pentru
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
pe o scenă din România - un spectacol cu Doina și Ion Aldea Teodorovici. “Și eu cred în România profundă în care credea Eminescu”, a mai spus între altele în cuvântul de mulțumire Lucia Olaru Nenati, într-un discurs etichetat în ziarele de a doua zi drept “emoționant”. Apropiindu-ne de încheierea acestei relatări, cu inevitabile lacune, deoarece am fost invitată la lansarea Luciei Olaru Nenati pentru o intervenție despre noile sale cărți, nu în ipostaza de ziarist, nu pot totuși să
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
printre multiplele ei activități, L.O.N. a fost și ziaristă angajată ca redactor la cotidianul Gazeta de Botoșani, după revoluție, pe atunci singurul cotidian din oraș, și doi ani a fost aleasă democratic ca director al companiei editoare a ziarului. Sigur L.O.N. își scrie “Scrisorile” din perspectiva ei de scriitor, de om pasionat de cultură și într-un fel, dintr-o perspectivă asemănătoare cu cea a minunatului om care a fost Eminescu. La Lucia talentul condeiului se îmbină
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
comerțul cu ciuperci, despre arestări, despre situația politică a zilelor noastre. Și, ca orice jurnalist, e totdeauna bine documentată, doar că datele sunt printre rânduri și gânduri alese cu tâlc și nu “matter of fact” ca într-un articol de ziar obișnuit. In fond, Lucia ne dezvăluie și “România tăcută, autentică și profundă” (p. 148), de dincolo de interfața vizibilă “cu politicieni gălăgioși, afaceriști corupți și dive siliconate!”, despre o țară unde ciupercile sunt delicioase, Gerovitalul e o bijuterie medicală și unde
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]