38,420 matches
-
fapt că nu s-a achitat la scadență o anumită obligație, prezumție pe care debitorul este obligat să o răstoarne, deși ar fi fost normal ca reclamantul să facă dovada incapacității de plată a debitorului. Consideră că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât creditorul, în calitate de reclamant, beneficiază în materie de probațiune de o prezumție, iar debitorul trebuie să întoarcă sarcina probei și să răstoarne această prezumție, fapt ce limitează egalitatea cetățenilor și accesul liber la justiție, cu privire la posibilitățile efective de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227944_a_229273]
-
al debitorului. Arată că dreptul la apărare al debitorului este afectat de termenul redus în care acesta are posibilitatea legală de a-și formula punctul de vedere cu privire la pretențiile reclamantului. Consideră că restrângerea drepturilor constituționale, statuată de textul de lege criticat, este aplicată în mod discriminatoriu și reprezintă o anihilare a dreptului debitorului de a putea formula o contestație la cererea de deschidere a procedurii reorganizării judiciare și a falimentului. Tribunalul Comercial Mureș - Falimente apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227944_a_229273]
-
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227944_a_229273]
-
duce în mod automat la deschiderea procedurii de insolvență. Astfel, cererile introductive care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege nu vor putea produce efecte juridice și vor fi respinse de judecătorul-sindic. De asemenea, Curtea a reținut că textele de lege criticate constituie norme de procedură a căror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. În virtutea acestor prerogative constituționale, legiuitorul, în considerarea unor situații deosebite, poate să stabilească și reguli de procedură speciale, derogatorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227944_a_229273]
-
că autorul, deși a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (1) teza finală din Legea fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996 , critică de fapt legalitatea pedepselor prevăzute de acest act normativ. Din analiza textului criticat reiese că legiuitorul a prevăzut în mod clar faptele incriminate, iar formularea acestuia nu este de natură să dea naștere la interpretări. Dispoziția legală, considerată a fi neconstituțională, conține, în realitate, suficiente repere pentru a se considera că textul legal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130273_a_131602]
-
relativ frecvent utilizată este cea a subsumării faptelor nedeterminate (dar determinabile) unui scop ilicit, prevăzut expres de lege", asigurându-se în felul acesta cerință stabilirii prin lege a faptelor ce constituie infracțiuni. Acest lucru este valabil în cazul prevederilor legale criticate. În ceea ce privește a doua critică, aceasta nu poate fi reținută, având în vedere faptul că Legea nr. 103/1996 a fost adoptată cu respectarea cvorumului, cerut de art. 74 alin. (1) din Constituție, pentru legile organice. Guvernul, în punctul său de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130273_a_131602]
-
susținere a autorilor excepției este neîntemeiată. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, susținerile autorilor excepției, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130273_a_131602]
-
narcoticelor, apărăturii electronice, a capcanelor care pun în pericol viața oamenilor sau a animalelor, a armelor, altele decât cele ținute în mână și a altor arme decât cele omologate pentru vânătoare în România. În acest sens, Curtea constată că dispozițiile criticate conțin suficiente repere pentru a se putea considera că acestea sunt "previzibile" și suficient de clare în definirea faptei și a scopului ilicit al acesteia. În consecință, sub acest aspect, excepția urmează să fie respinsă. Aspectele de tehnica legislativă țin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130273_a_131602]
-
deosebire între persoanele juridice care circulă fără licențe sau cu licențe suspendate sau anulate și persoanele juridice care au licențe, însă ar fi încălcat prevederile caietului de sarcini [...]". Judecătoria Constanta apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu aduc atingere normelor constituționale invocate de autoarea excepției, ci constituie "expresia opțiunii de reglementare a legiuitorului în considerarea valorii sociale ocrotite și aprecierii asupra atingerilor ce i s-ar putea aduce". În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178492_a_179821]
-
inadmisibila. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , retine următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178492_a_179821]
-
ulterior sesizării sale, Ordonanța Guvernului nr. 44/1997 a fost abrogată prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie 2005, textele de lege criticate nefiind preluate de noua reglementare. Asa fiind și având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178492_a_179821]
-
ridicată de Savu Cerbureanu într-o cauză având ca obiect o acțiune în constatare a calității de lucrător al Securității. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, încălcarea gravă a prezumției de nevinovăție, deoarece prevederile de lege criticate, prin art. 2 lit. a), lasă loc unei interpretări abuzive, punând semnul egalității între calitatea de lucrător al Securității și desfășurarea de activități prin care s-au suprimat ori îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului și creează premisele unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249976_a_251305]
-
la activitatea fostelor servicii de informații, fără a stabili vreo formă de vinovăție. Inducând ideea prezumției de vinovăție colectivă pentru toți lucrătorii fostei Securități, se încalcă dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituție. În același timp, susțin că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece acordă Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității atribuții jurisdicționale. Or, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității trebuie să fie o autoritate administrativă autonomă, fără atribuții jurisdicționale, având drept unic rol asigurarea accesului cetățeanului la propriul dosar, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249976_a_251305]
-
în constatare introdusă de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, se creează o inegalitate de tratament juridic, contrară dispozițiilor art. 16 din Constituție. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile de lege criticate nu încalcă dispozițiile din Constituție invocate. În opinia instanței, actul normativ criticat nu conține prevederi cu caracter sancționator, acesta urmărind un scop de deconspirare, prin consemnare publică, a activității lucrătorilor fostei Securități, și nu de stabilire a vreunei răspunderi juridice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249976_a_251305]
-
o inegalitate de tratament juridic, contrară dispozițiilor art. 16 din Constituție. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile de lege criticate nu încalcă dispozițiile din Constituție invocate. În opinia instanței, actul normativ criticat nu conține prevederi cu caracter sancționator, acesta urmărind un scop de deconspirare, prin consemnare publică, a activității lucrătorilor fostei Securități, și nu de stabilire a vreunei răspunderi juridice. De asemenea, procedura de analizare a înscrisurilor aflate în arhiva Consiliului Național
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249976_a_251305]
-
excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249976_a_251305]
-
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 51 privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249976_a_251305]
-
neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". Reținând că acest caz de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate a intervenit anterior sesizării Curții, excepția cu acest obiect urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 2. Totodată, Curtea reține că celelalte prevederi criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate exercitat din perspectiva unor critici de neconstituționalitate asemănătoare. Astfel, Curtea a statuat, ca apreciere generală, că, față de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, declarată neconstituțională
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249976_a_251305]
-
24/2008 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 , a produs o modificare substanțială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securității. Curtea a reținut că actul normativ criticat urmărește deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249976_a_251305]
-
supuse controlului instanțelor de judecată. Așadar, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau colaborator al acesteia este introdusă la o instanță de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, prevederile de lege criticate nu sunt de natură să confere Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității rolul de instanță extraordinară (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249976_a_251305]
-
care au avut șansa de a încasa despăgubirile în termenul prevăzut de Legea nr. 9/1998 . Depune note scrise. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care susține că actul normativ criticat, prin măsurile pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 și al Legii nr. 290/2003 , se aplică fără discriminare tuturor persoanelor vizate, iar reglementarea unui nou sistem de plată a sumelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270142_a_271471]
-
pentru care există, pe rolul instanțelor judecătorești, acțiuni în instanță privind soluționarea cererilor și/sau emiterea titlurilor de plată, caz în care acestea sunt supuse prevederilor legii în vigoare la momentul învestirii instanțelor judecătorești. În același timp, prin prevederile legale criticate se creează o situație care pune în discuție chiar garanția liberului acces la justiție, de vreme ce o executare silită începută anterior publicării Legii nr. 164/2014 poate fi suspendată numai pentru faptul c��, prin această lege, se instituie alte termene de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270142_a_271471]
-
drept material în vigoare la momentul nașterii raportului juridic. Or, normele criticate din Legea nr. 164/2014 nesocotesc dreptul la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, cu consecințe directe în sensul afectării dreptului de proprietate privată. De asemenea, prevederile legale criticate care reglementează alte termene și condiții decât cele de la momentul înregistrării cererilor de chemare în judecată încalcă principiul fundamental al neretroactivității legii. Totodată, se arată că executarea silită constituie un drept al petentului, drept născut înainte de intrarea în vigoare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270142_a_271471]
-
se aplică cauzelor în materia acordării despăgubirilor aflate pe rolul instanțelor nu fac decât să stabilească o condiție de exercitare a accesului la justiție, care, la momentul introducerii cererii, nu exista. De asemenea, aplicarea retroactivă a termenelor prevăzute de legea criticată are ca efect amânarea rezolvării cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești și obligarea persoanelor care au fost diligente în a se adresa justiției la suportarea unei sarcini suplimentare față de cunoscuta inactivitate a autorităților publice. 8. Judecătoria Sectorului 1 București consideră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270142_a_271471]
-
nr. 290/2003 , nu este de natură să creeze discriminări sau o restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 11. De asemenea invocă Decizia Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013 și arată că normele de lege criticate, prin care s-a dispus eșalonarea plății despăgubirilor, precum și suspendarea oricărei proceduri de executare silită, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligațiile prevăzute în titlurile de plată emise în condițiile Legii nr. 164/2014 , nu sunt de natură să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270142_a_271471]