38,777 matches
-
1920 și 1925. Profesorul , medicul Papei Benedict al XV-lea a confirmat că rănile există dar nu a făcut ale comentarii. Medicul patolog de la Universitea din Rome a observat deasmenea aceste răni dar nu a putut să pună nici un dagnostic. Doctorii Bignami și Giuseppe Sală au comentat despre marginea neobișnuită a rănilor și absența edemei. Dr. Alberto Caserta a făcut chiar mâinilor lui Padre Pio în 1954 dar nu a găsit nici o anomalie în structura oaselor. Se știe totuși foarte bine
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
arată acoperindu-și rănile fie cu mănuși, fie cu pânză, atât cele de la mâini cât și cele de la picioare, acolo unde apărea sângerarea. La moartea sa, în 1968, trupul său a aparut fără nici o cicatrice sau rană. Se spune că doctorii care i-au examinat trupul nu au găsit nici o pată de sânge. Cei care l-au acuzat pe Padre Pio de false stigmate, atât credincioși cât și din afara bisericii, precum istoricul Sergio Luzzatto și alții, spun că Padre Pio folosea
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
respins acuzațiile pe baza mărturiilor care atestă că într-adevăr acidul a fost folosit pentru sterilizare: „Băieții de la scoala unde preda Padre Pio aveau într-adevăr nevoie de injecții împotriva gripei spaniole care făcea ravagii în acel timp. Din cauza lipsei doctorilor, cei doi călugări, Paolino și Pio, făceau injecțiile folosind acid carbolic(fenol) că substanță pentru sterilizarea acelor.” În 1982, Sfanțul Scaun a împuternicit pe să deschidă o investigație pentru a se stabili dacă Padre Pio trebuie considerat sau nu un
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
la Spitalul Militar nr. 3 din Iași unde face eforturi pentru a putea merge din nou. Treptat, ea poate să se ridice din pat și să meargă în cârje și, apoi, după exerciții obositoare, reușește să meargă pe propriile picioare. Doctorul Mureșan reîntâlnește în Moldova doi ofițeri transilvăneni (interpretați de Amza Pellea și de Ilarion Ciobanu) și află că fratele lui a împușcat pe când încerca să treacă în România. Locotenentul Mănoiu îi aduce la cunoștință Ecaterinei că a primit Virtutea Militară
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
dorința ei de a lupta pe front împotriva dușmanilor , pe devotamentul față de patria sa și pe iubirea de neam , pe condițiile concrete care au făcut posibilă apariția și acțiunea eroinei. Pe lângă acțiunea Ecaterinei Teodoroiu, filmul prezintă și efortul istovitor al doctorului Mureșan (interpretat de Ion Caramitru) de a salva cât mai mulți răniți, murind în cele din urmă de tifos exantematic. Medicul trăiește o dramă proprie cauzată de prinderea și împușcarea fratelui său ce a încercat să traverseze clandestin frontiera dintre
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
o sută cincizeci de arme diferite. Era, potrivit biografiei sale, omul cel mai decorat din Rusia, până la decesul său survenit la 23 decembrie 2013, (Ordinul Lenin, premiul Stalin 1949, de două medalii Erou al Muncii Socialiste). A primit titlul de doctor în științe și tehnică în 1971, avea 35 de brevete de invenție. În anul 1994 a fost ridicat la gradul de general locotenent. A fost deputat în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice, sub Stalin și apoi sub Hrusciov. A trăit
Mihail Kalașnikov () [Corola-website/Science/326780_a_328109]
-
urși împreună cu ceilalți locuitori ai Grădinii "Zoo-Minunilor", pun la cale un plan prin care să-l îndepărteze pe Peevly. Pentru a-l convinge că suferă de zoolir, Chică recurge la tot felul de planuri, mai ales când se deghizează în doctorul "Mac-și-amar".Planul lor, merge de minune, dar pentru scurt timp. În locul lui Peevly, vine un tiran îngrijitor pe nume, Grunch, care își ia rolul în serios. El se prezintă într-un mod neobișnuit " Grunch, mă numesc, și-mi place să
Ajutor! Vine trupa ursului Chică! () [Corola-website/Science/326755_a_328084]
-
la reale “ospețe” de poezie și mistică filocalică. Andrei Scrima îi prezintă pe profesorul Mironescu, pe matematicianul și poetul Dan Barbilian (Ion Barbu). Îl cunoaște pe Părintele Daniil și participă la conferințele de la Antim ale Rugului Aprins. Se împrietenește cu doctorul fiziolog Gheorghe Dabija și se îndrăgostește de poezia lui Vasile Voiculescu, în care se regăsește. Între 1955 si 1957 vizitează în fiecare vară Schitul Rarau, unde este inițiat și instruit în tainele Isihasmului - ale “Rugăciunii Inimii“ - de însuși starețul Schitului
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
Doctorul Poenaru este un film românesc din 1978, regizat de Dinu Tănase după romanul omonim scris în 1976 de Paul Georgescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Victor Rebengiuc, Ștefan Iordache, Elena Dacian, Vasile Nițulescu și Gheorghe Dinică. În anul 1919
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
aflat în Bărăgan. Pe drumul cu trenul spre localitatea unde fusese trimis el se întâlnește cu un camarad din război, avocatul Pascal (Ștefan Iordache), fiu de țăran originar din acel sat. Între cei doi are loc o discuție cu privire la viitor. Doctorul Poenaru susține că viitorul este determinat de trecut, de felul de-a fi al anteriorilor, niciun om nepornind de la nimic în viață. Avocatul Pascal afirmă că el dorește să facă ceva pentru țară, altfel jertfele și suferințele cauzate de război
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
pentru țară, altfel jertfele și suferințele cauzate de război ar fi inutile. El susține că politica trebuie schimbată, dar medicul îi răspunde că legile politicii nu pot fi schimbate, politica fiind cea care îi schimbă pe oameni. Ajuns în sat, doctorul Poenaru se duce la spital, unde trebuia să îl înlocuiască pe medicul Anghel (Ion Vîlcu) care pleca la București. Anghel îi aduce la cunoștință situația în care se afla spitalul: nu erau lemne pentru încălzirea saloanelor, medicamente, pansamente, spirt sau
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
pe medicul Anghel (Ion Vîlcu) care pleca la București. Anghel îi aduce la cunoștință situația în care se afla spitalul: nu erau lemne pentru încălzirea saloanelor, medicamente, pansamente, spirt sau personal sanitar. Situația fusese la fel și înainte de război, iar doctorul Anghel afirmă că a înaintat petiții și a cerut audiențe pentru a îmbunătăți situația spitalului, dar în final a fost înfrânt de sistem. În acest caz, spitalul nu mai era o unitate medicală, ci devenise un soi de adăpost pentru
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
de-l va sminti. Ca urmare a plângerilor primarului și a medicului județului Călărași, la spital este trimis medicul Capitanovici din Comisia disciplinară a ministerului, fost coleg de facultate cu Poenaru, dar acesta din urmă îl dă afară din spital. Doctorul Poenaru îi ia la spital pe lipoveanul Zaharia Trefenciuc (care nu avea unde să se ducă) și pe servitoarea Ștefana. Medicul îl convinge pe preotul satului să-l ajute pentru a strânge fonduri pentru spital. Cu timpul, situația spitalului se
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
simte neputincios că nu poate vindeca cauza bolii, mizeria în care se zbat oamenii. Medicul se căsătorește cu Alexandrina (Elena Dacian), fiica dogarului (Vasile Nițulescu), care nu i-a adus zestre. Cei doi au împreună un băiat pe nume Gabriel. Doctorul provenea dintr-o familie numeroasă, iar tatăl său acumulase datorii mari. Anii trec, iar doctorul încearcă să facă apel la idealurile lui Pascal pentru a îmbunătăți starea locuitorilor. Într-una din zilele de iarnă, trenul rămâne înzăpezit la Luciu, iar
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
se căsătorește cu Alexandrina (Elena Dacian), fiica dogarului (Vasile Nițulescu), care nu i-a adus zestre. Cei doi au împreună un băiat pe nume Gabriel. Doctorul provenea dintr-o familie numeroasă, iar tatăl său acumulase datorii mari. Anii trec, iar doctorul încearcă să facă apel la idealurile lui Pascal pentru a îmbunătăți starea locuitorilor. Într-una din zilele de iarnă, trenul rămâne înzăpezit la Luciu, iar în spital sosesc mai mulți oameni politici, printre care avocatul Pascal și judecătorul Mircea Voican
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
facă apel la idealurile lui Pascal pentru a îmbunătăți starea locuitorilor. Într-una din zilele de iarnă, trenul rămâne înzăpezit la Luciu, iar în spital sosesc mai mulți oameni politici, printre care avocatul Pascal și judecătorul Mircea Voican (Gheorghe Dinică). Doctorul se simte stingher în mijlocul acestor musafiri interesați doar de politică și se simte revoltat când își dă seama că aceștia nu reprezintă poporul care i-a ales. În anul 1933, doctorul Poenaru face un compromis și decide să-l susțină
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
care avocatul Pascal și judecătorul Mircea Voican (Gheorghe Dinică). Doctorul se simte stingher în mijlocul acestor musafiri interesați doar de politică și se simte revoltat când își dă seama că aceștia nu reprezintă poporul care i-a ales. În anul 1933, doctorul Poenaru face un compromis și decide să-l susțină în alegeri pe Pascal cu condiția ca acesta să-l ajute în realizarea unui plan de măsuri „ieftin, eficace, dar teribil de urgent” pentru a îmbunătăți starea țăranilor. Pascal îi promite
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
o ghicitoare vedantă), iar medicul continuă să primească amenințări cu moartea din partea legionarilor. Într-una din zile, după ce primește un manifest al PCR, Poenaru decide să discute cu comuniștii aflați în ilegalitate cărora pare în final că li se alătură. Doctorul Poenaru, personajul cărții lui Paul Georgescu, a fost de fapt medicul internist Dumitru Georgescu, tatăl scriitorului ialomițean. Medicul era originar din satul Poiana, sat aflat la 20 de kilometri distanță de Slobozia, și a luptat în Primul Război Mondial, ocupându
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
Poenaru” după numele satului din care provenea. Medicul Dumitru Georgescu a murit la vârsta de 60 de ani, în urma unui infarct. La înmormântarea sa au participat peste 2.000 de oameni, adică aproape întreg satul. Casa în care a locuit doctorul a fost construită în perioada interbelică și i-a aparținut lui Ion Ștefanovici, un mic comerciant din Țăndăreiul anilor ’30 - ’40 și socrul medicului Dumitru Georgescu. Clădirea mai există și astăzi și se află pe o stradă din apropierea fostului centru
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
stradă din apropierea fostului centru al localității. Ulterior, în curtea fostului spital orășenesc din Țăndărei a fost amplasat bustul medicului Dumitru Georgescu. În semn de omagiu față de personalitatea tatălui său, scriitorul Paul Georgescu a publicat în anul 1976 un roman intitulat „Doctorul Poenaru”, în care a prezentat viața ilustrului medic. Romanul a primit un premiu special din partea Uniunii Scriitorilor din România. Scenariul acestui film a fost scris de Dinu Tănase după romanul "Doctorul Poenaru" al scriitorului Paul Georgescu. Filmul a fost regizat
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
Georgescu a publicat în anul 1976 un roman intitulat „Doctorul Poenaru”, în care a prezentat viața ilustrului medic. Romanul a primit un premiu special din partea Uniunii Scriitorilor din România. Scenariul acestui film a fost scris de Dinu Tănase după romanul "Doctorul Poenaru" al scriitorului Paul Georgescu. Filmul a fost regizat tot de Dinu Tănase, acesta fiind al doilea film al său, el fiind operator de film ca profesie. Filmările au început la 15 august 1977, încheindu-se la sfârșitul lunii octombrie
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
Cele mai multe cadre au fost filmate pe străzile din orașul Țăndărei. Copia standard a fost finalizată la 30 decembrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3.713.000 lei. Actorul Victor Rebengiuc a citit cartea lui Paul Georgescu, iar doctorul Poenaru i s-a părut un personaj interesant și de aceea a acceptat să joace în film. El consideră că "„un om iubit de întreaga comunitate e un rol drăguț”". La filmări au asistat mulți localnici care au fost impresionați
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
impresionați de jocul actorilor. "„Oamenii se uitau la noi ca la alte ființe. Abia am putut să filmăm pentru că zona era plină de curioși. Cu toate acestea au fost drăguți și ne-au aplaudat”", a afirmat mai târziu Rebengiuc. Filmul "Doctorul Poenaru" a fost vizionat de 1.359.753 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actorul Vasile Nițulescu a primit în anul 1978 o diplomă de onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile din filmele "Profetul, aurul și ardelenii" și "Doctorul Poenaru". Compozitorul Adrian Enescu a obținut în același an Premiul pentru muzică la Festivalul de la Costinești. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Doctorul Poenaru" drept un film cu caracter politic și propagandistic al
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
o diplomă de onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile din filmele "Profetul, aurul și ardelenii" și "Doctorul Poenaru". Compozitorul Adrian Enescu a obținut în același an Premiul pentru muzică la Festivalul de la Costinești. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Doctorul Poenaru" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Într-un articol publicat în 1978 în revista Cinema, Mircea Alexandrescu afirma că "„efortul regizorului - scenarist în același timp
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]