40,419 matches
-
Dunăre. De aici, în zilele senine, se văd munții Balcani. Altitudinea satului variază între 47 și 49 de metri desupra nivelului mării, în valea pârâului Balasan fiind de numai 43 de metri. Satul ocupă marginea unui platou cu marginile ondulate, margini care vin din direcția V-NV, dinspre Băilești și coboară ușor spre SE. Diferența de nivel dintre platou și vale este mică, de numai 5-6 metri. Prin această vale, cu o lărgime variabilă, punctul cel mai îngust fiind în marginea
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
margini care vin din direcția V-NV, dinspre Băilești și coboară ușor spre SE. Diferența de nivel dintre platou și vale este mică, de numai 5-6 metri. Prin această vale, cu o lărgime variabilă, punctul cel mai îngust fiind în marginea de sud a satului, curge un rîu mic, de câmpie, numit când Balasan, când Cilieni, în zona Băilești, când Sărăceaua pe lângă Covei. În trecut forma o mulțime de meandre și lega între ele o sumedenie de lacuri și de bălți
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
anii 1968-69, și care nu mai funcționează, fiind devastat. Direcția lui este dinspre Băilești, V-NV, mergând către Urzicuța, spre E. Împreună cu Balasanul formează un fel de V, cu deschiderea spre E-SE, în mijlocul căruia se găsește satul Covei. La marginea de sud a satului, dincolo de rîu, sunt două măguri de observație, semnalizare și hotar, ridicate în perioada feudală.Cea dinspre SV se numește Măgura cu Tei, al cărei nume corect a fost alterat în timp, devenind măgura Coteiului, iar spre
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
ani, a avut un clar efect negativ asupra climei. Venind pe drumul ce leagă satele Boureni și Catane, prin Covei, pe direcția nord-sud, aproape de sat traversăm Canalul Magistral, în prezent secat și părăsit, cu toate stațiile de pompare devastate. În marginea satului, spre stânga, este cimitirul, dincolo de care, spre răsărit, se întinde pădurea Coveiului, de fapt o plantație de salcâmi, devastată în 1990-91 și refăcută natural.Intrând în sat, după câteva sute de metri, pe stânga, apare școala nouă, clădită în
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
drept spre stânga,către răsărit. Dacă am merge tot înainte, pe drumul de țară, ieșim din sat, prin dosul curților și ajungem în locul numit Capul Dealului, unde a fost satul de bordeie în urmă cu peste 150 de ani.Pe marginea acestui drum este crucea unui accidentat de circulație, zdrobit de carul sub care a căzut în anul 1925. Ultima casă pe dreapta, înainte de cotitură, este părăsită de zeci de ani, cum au fost multe în sat.După curbă drumul mai
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
meandre, sau cotituri, se numesc în limba română veche coveie, de unde și numele satului. Până către 1970 au existat Lacul ăl Mare, de vreo 20 de hectare, situat înspre Băilești, Balta Mică, de vreo 10 hectare, Crucea lui Bălună, la marginea dinspre NV a satului, Capul Dealului, un lac mic ,sub un hectar, dar foarte pitoresc, la apus de sat, iar la SE, Cărămiziul, Cârjanul și Sărăceaua, din care doar Cărămiziul sau Lacul ăl Mic mai păstrează un ochi de apă
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
se creșteau intensiv viermi de mătase. Flora spontană ierboasă cuprinde plantele tipice de stepă, care au reapărut masiv în pârloage. Bozul, mușețelul, romanița, nalba, troscotul, două specii de urzici și laurul (datura) se întâlnesc de obicei pe maidane și pe marginea drumului. Două plante interesante și foarte rezistente la secetă sunt grașița și colții-babei.Pe ogoare locuitorii au de luptat la prășit cu faimosul pir, foarte greu de stârpit, cu mohorul sau bălurul,cornecii ghimpele,pălămida,loboda sau știrul, mărăcinii și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
jaful și incendiul provocat de turci în timpul războiului ruso-turc. Se zice că pe atunci locuitorii din zonă aveau două oiști la car, ca să schimbe cât mai repede direcția de fugă. Fugind astfel, băjenarii au găsit un loc de popas în marginea pădurii numită Braniștea lui Nășoi, lângă crâșma lui Turiță. Împreună cu Mușat au mai venit încă șase moși de legendă, considerați întemeietorii satului Covei, și anume Durlea, Iordache, zis Geică, moș Ștefan, Barbu Busuioc, Marcu Vâlcan și Mărin Sclipcea.Numele de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
al XIX-lea, ca sat de bordeie, așezate în zona de la Braniște și apoi la Capul Dealului. Tradiția orală spune că Iordache , zis și Geică, fratele lui Dumitru Mușat, mergând să ia niște porumb dintr-un pătul situat mai la margine, a fost văzut și împușcat de un turc. Rănit de moarte, Geică s-a târât în niște tufișuri, unde a și murit. Acolo a fost găsit de frații săi și după ce l-au înmormântat, lângă mormânt au săpat o biserică-bordei
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
ca să nu-i fure păgânii icoana și să nu calce vitele peste mormintele din jurul bisericii. Din acest cimitir au fost mutate câteva pietre funerare, din calcar cochilifer, colțuroase și cu inscripții chirilice, cam șterse, în capătul cimitirului cel nou, de la marginea satului. După tradiție, bărbații aveau pietre funerare colțuroase, iar femeile - rotunjite. Legea din 1864 interzicând înmormântarea pe teritoriul localităților, cimitirele din jurul bisericilor au fost părăsite.Prea puțini locuitori mai știu unde a fost cimitirul vechi. Pentru că satul Covei a fost
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
s-a descoperit un topor de piatră șlefuit, o ceașcă și mai multe fragmente de ceramică dacică. Din locuri neprecizate mai provin vestigii ale culturilor "Criș" și "Ariușd-Cucuteni", un topor de piatră atribuit culturii "Coțofeni", un topor de bronz cu margine ridicată din epoca bronzului și un tezaur de monede barbare. În "Dealul Mesteacănului" se află o așezare rurală de unde provin o statuetă de bronz a lui Hercule, o cataramă și o fibulă din epoca romană. Lângă biserica romano-catolică s-au
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
a descoperit o așezate neolitică de tip "Criș" precum și urmele unei așezări din "Hallsttat". În locul numit "Bobélyok" s-au descoperit fragmente de vase ceramice aparținând culturii "Wietenberg" și epoca dacică iar în zona cimitirului materiale arheologice din epoca bronzului. La marginea vestică a satului, spre "Cetățuia", au fost descoperite fragmente ceramice dacice iar în locul numit "Kőházkert-Conacul Béldi" s-au descoperit fragmente ceramice, fragmente de cahle și colț de mistreț din evul mediu. De pe teritoriul satului mai provin fragmente ceramice lucrate cu
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
primește o seamă de posesii printre care și domeniul satului Petecu. Conacul domnesc era la Darju sat vecin cu Petecu. Peteki Janos moare la vârsta de 40 de ani în 1612. După pacea de la Trianon frontiera româno-maghiară se întindea la marginea de nord a satului. După 1945 începe o nouă eră în viața satului prin colectivizarea forțată și distrugerea lentă a proprietății private. În sat se găsește o frumoasă biserică reformată și o biserică ortodoxă, azi în paragină. Românii din sat
Petecu, Harghita () [Corola-website/Science/300482_a_301811]
-
cu gropi circulare ce conțineau fragmente de vase, oase de animale, o plăcuță de cuirasă, fusoiale etc. Pe teritoriul satului se mai menționeată materiale de tip scitic dintr-un mormânt de incinerație din sec. VI - V î.de Hr. La marginea de nord a satului, între drumul județean și lunca Oltului s-a descoperit un bogat material arheologic din epoca bronzului, epoca dacică și evul mediu timpuriu. Satul Sânsimion, a făcut parte, între anii 1762 și 1851, din "Compania a III
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
a Sectorului Agricol Ilfov aflat în subordinea municipiului București, sector devenit din 1998 județul Ilfov. Singurul obiectiv din comuna Dărăști-Ilfov inclus în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monument de interes local este situl arheologic de pe malul Argeșului, din marginea sud-vestică a satului Dărăști-Ilfov, sit ce conține urmele unei așezări din secolele al XVI-lea-al XVII-lea.
Dărăști-Ilfov, Ilfov () [Corola-website/Science/300497_a_301826]
-
din biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (1517) și turnul clopotniță. În rest, alte zece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice așezarea din marginea sudică a pădurii Scroviștea de lângă Tâncăbești, atribuită culturii Glina din Epoca Bronzului; situl de la Tâncăbești, găsit pe malul nordic al lacului, la marginea estică a satului Tâncăbești, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei) și secolul I î.e.n. (epoca geto-dacică
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice așezarea din marginea sudică a pădurii Scroviștea de lângă Tâncăbești, atribuită culturii Glina din Epoca Bronzului; situl de la Tâncăbești, găsit pe malul nordic al lacului, la marginea estică a satului Tâncăbești, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei) și secolul I î.e.n. (epoca geto-dacică); și cele patru situri de la Vlădiceasca, din diverse puncte. Trei monumente sunt clasificate drept monumente de arhitectură biserica „Sfântul Nicolae” din Ciofliceni (datând
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
sud-vest de orașul Voluntari, la nord de comună Dascălu, la est de comună Afumați și la vest de comună Tunari. Din comuna Ștefăneștii de Jos (zona satului Crețuleasca) începe autostradă București-Ploiești, din șoseaua de centură a Bucureștiului (care trece pe la marginea sudică a comunei); drumul care duce de la acest nod rutier spre satele comunei Ștefăneștii de Jos nu este încă terminat. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100, care o leagă spre est și sud-est de Afumați (unde se intersectează cu DN2
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
județul Ilfov. Patru obiective din comuna Ștefăneștii de Jos sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice situl de la Crețuleasca, aflat pe malul drept al râului Pasărea, în marginea vestică a satului, cuprinde o așezare geto-dacică, una daco-romană, una din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și una din secolele al IX-lea-al X-lea; situl de la Ștefăneștii de Jos, aflat în marginea de nord-est a
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
râului Pasărea, în marginea vestică a satului, cuprinde o așezare geto-dacică, una daco-romană, una din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și una din secolele al IX-lea-al X-lea; situl de la Ștefăneștii de Jos, aflat în marginea de nord-est a satului, cuprinde așezări din Epoca Bronzului, epoca geto-dacică și secolele al IX-lea-al X-lea. Celelalte două obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură biserică cu hramurile „Sfinții Împărați Constantin și Elenă” și „Sfanțul Nicolae” din
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
actualul teritoriu al orașului se regăsesc doar trei fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Stefănești și Pădurea Andronache). Limitele sunt impuse de următoarele vecinătăți: Orașul este străbătut de șoseaua națională DN2, care leagă Bucureștiul de Urziceni. La marginea nord-estică a orașului, ea se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Paralel cu DN2 trec prin oraș șoselele județene DJ200, care duce spre nord la Ștefăneștii de Jos, Dascălu și Grădiștea, și DJ200B, care duce spre nord la Tunari
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
Paralel cu DN2 trec prin oraș șoselele județene DJ200, care duce spre nord la Ștefăneștii de Jos, Dascălu și Grădiștea, și DJ200B, care duce spre nord la Tunari și Balotești. Ambele se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului la marginea orașului și duc spre sud înspre București (prima în cartierul Andronache-Colentina, a doua în zona Pipera). Relieful este de câmpie, Voluntari fiind amplasat în câmpia Vlăsiei. În prezent se constată antropizarea reliefului prin volumul masiv de construcții, prin sistematizarea spațiilor
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
face ține de capricii, de toane, de dorințe de-o clipa; este plin de energie, curios, repezit. La 16 aprilie 1719, micul Piotr, Petrușka cum îi spun părinții, moare pe neașteptate, din pricina unei boli. Deznadejdea și durerea țarului nu cunosc margini. Va fi nevoit să lase moștenire coroana Rusiei celuilalt Piotr, fiul lui Aleksei? Are nevoie de încă un fiu. De puțină vreme are o nouă iubită, foarte tânără și strașnic de frumoasă, Maria Cantemir, fiica voievodului Dimitrie Cantemir care, pierzând
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
că s-ar fi împărțit în etape odată cu Primul Război Mondial și, apoi, căzând sub criza standardului în aur, spre sfârșitul anilor ’20 și începutul anilor ’30. Țările ce începuseră să îmbrațișeze era globalizării, incluzând nucleul european, câteva state de la marginea Europei și câteva lăstare europene din cele două Americi și Oceania prosperau. Inegalitatea dintre acele state dispărea în timp ce bunurile, capitalul și forța de muncă formau, în mod excepțional, fluxuri libere între state. Globalizarea în perioada de după cel de-al Doilea
Globalizare () [Corola-website/Science/298560_a_299889]
-
fost înființată, încă la același sediu. Produsul lor a fost cunoscut sub numele de MultiTorg Opera și a fost recunoscut foarte rapid de comunitatea de pe Internet pentru interfața ce permitea deschidea mai multor documente (MDI) și pentru 'hotlist' (bara de margine). Acestea făceau navigarea mai multor site-uri mai ușoară. În ianuarie 2003, Opera 7 a fost lansat și a introdus un motor nou de afișare, numit Presto. Acesta a îmbunătățit foarte mult suportul pentru CSS, ECMAScript și DOM. În august
Opera (navigator web) () [Corola-website/Science/298553_a_299882]