KorAP: Find »[drukola/base=pace & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1500 1501 1502 ...1840 >

45,986 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609

casa mea - un parlamentar liberal, potolit, ceva de genul ăsta. Ar fi atît de odihnitor! Și Kay simțise odată ceva asemănător, de fapt. Dar asta fusese Înainte de război, Înainte de a o Întîlni pe Helen. Acum spuse cu o voce seacă: — Pacea adîncă, infinit de adîncă, a patului matrimonial, după talmeș-balmeșul șezlongului safic. — Exact. — Ce prostie. — Vorbesc serios, zise Binkie. O să-ți dai seama cînd o s-ajungi de vîrsta mea - avea patruzeci și șase de ani - și cînd o să te trezești dimineața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
ne tăiem gîtul acum și să terminăm o dată cu totul? — Dac-aș avea nervii suficient de tari, zise Binkie, chiar s-ar putea s-o fac. Acum trăiesc doar pentru stație. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru război! GÎndul la vremurile de pace, și nu mă deranjează că o spun, mă umple de groază. — Ei, zise Kay, ar trebui să te obișnuiești cu ideea asta. SÎntem la douăzeci și cinci de kilometri de Roma - sau cîți or fi - și-i nu-i decît o chestie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
alta, izbind mici piese de mobilier care-i erau În drum, lovindu-se la fluierele picioarelor, făcînd vasele de porțelan să zăngăne. — Pentru Dumnezeu, spuse ea slăbită, cînd ceva căzu, iar el se aplecă să-l ridice Înjurînd. Lasă În pace camera asta. Să ajungem În primul rînd la baie. — Aș merge, zise el pipăind locul, dacă aș ști unde este. — Nu vezi? — Nu. Dar tu? Aprinde o lumină, doar un minut. — Asta o să ne-o aducă pe cloșca bătrînă de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
contorului. Monedele intrară În cele din urmă și luminile se aprinseră. Ea Își croi drum, cutremurîndu-se, spre baie. CÎnd o văzu cît de prudent merge, el Îi ieși În față s-o ajute, dar ea Îl Împinse. — Lasă-mă În pace, zise ea, du-te! Nu sîngerase pe cît se așteptase, erau doar mici pete pe suprafața tampoanelor igienice, dar vîrful tamponului de tifon, care fusese alb Înainte, era ruginiu. Îl pipăi cu degetele; părea a fi mai liber decît la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
sinchisit să vă-ntreb cum vă cheamă. — Giniver, spuse fata stînjenită și Înghițind. — Jennifer? — Giniver. Helen Giniver, scutură ea capul. — Helen Giniver, repetă Kay, de parcă dorea să-l testeze. Doamnă sau domnișoară? Mickey rîse și adăugă blînd. — Lasă fata În pace. — Domnișoară, zise Helen, neînțelegînd despre ce-i vorba. Kay Îi dădu mîna, la fel ca Mickey, și se prezentă. Helen o privi În față, apoi se Întoarse spre Mickey. Credeam că sînteți băiat, spuse ea, Începînd din nou să tușească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291

e posibil. — Mami! exclamă Emma. Au trecut doar cîteva săptămîni de cînd a murit. Măcar las-o, săraca femeie, să se răcească În mormînt Înainte să Începi să o bîrfești. — Ai dreptate. Îmi cer scuze. Dumnezeu s-o odihnească În pace, vaca bătrînă, spuse Linda pe un ton suficient de scăzut pentru a nu fi auzită de soțul ei, iar Emma Își dădu ochii peste cap și se Întoarse la revista ei. — Aha! Dan sări În picioare și-și Îmbrățișă călduros

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
mă face să Înnebunesc de furie, și că el refuză să se implice, ridicîndu-se uneori, așa, pur și simplu, și plecînd. Cu toate astea, În ciuda urii mele crescînde față de ea, există momente În care părem a găsi un fel de pace, clipe În care izbutesc să uit de ură, cînd mă simt vinovată și mă gîndesc că poate totul nu e decît rodul imaginației mele hiperactive, Linda fiind doar o bunică peste măsură de iubitoare. Atunci, Încerc să mă revanșez: o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
mult. Linda face mereu cîte ceva sau spune ceva care Îmi trezește iarăși furia, dar nu-i pot spune și n-aș putea să Îmi exteriorizez sentimentele, așa că mă retrag Într-o mînie tăcută, rugîndu-mă să ne lase odată În pace. — Tu cel mai mult o iubești pe bunica, nu? Îi gîngurește ea lui Tom, iar mie Îmi vine s-o strîng de gît. CÎnd mami și tati or să se poarte Îngrozitor, o să vii și-o să stai la bunica. Această

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
idee bună să mă confesez Emmei. În fond, Linda e mama ei și se spune că sîngele apă nu se face. — Vrea să nu fie lăsată deoparte, iar Tom e primul ei nepot, continuă Emma. — Dar nu-mi dă deloc pace, protestez eu. Mă sună În fiecare zi, cel puțin de două ori, și tot apare la noi neinvitată. Emma ridică din umeri, cu un surîs resemnat. Știu că e imposibilă. Ar trebui să-mi urmezi exemplul și să o ții

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
puțin de două ori, și tot apare la noi neinvitată. Emma ridică din umeri, cu un surîs resemnat. Știu că e imposibilă. Ar trebui să-mi urmezi exemplul și să o ții la distanță. — Încerc, răspund, dar nu Înțelege și pace. Zilnic, Dumnezeule mare, zilnic! Despre ce vrea să-mi vorbească În fiecare zi? Nici măcar nu mai ridic receptorul. Dacă Îi văd numele, las robotul să răspundă și, chiar și atunci, dacă a lăsat un mesaj și nu o sun, telefonează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
sufletul să pot pocni din călcîie ca Dorothy și să ajung pe loc acasă. Nu te supăra, Îi spune Jonathan. Biata Ellie. Nu Încearcă decît să fie politicoasă, iar tu o faci să se simtă Îngrozitor de prost. Las-o În pace. — Bine, bine. Charlie Dutton ridică brațele În semn că se predă și rînjește Înainte să se Întoarcă spre mine, cu o plecăciune. — Scuză-mă că te-am făcut să te simți prost, spune el tare. Dacă Îmi permiți, voi merge

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
Îndrăznit Linda să-l ia pe Tom În brațe? Numai gîndul la ea mă face să Înnebunesc de furie, În ultima vreme. Cum a Îndrăznit să-mi ignore În mod deliberat dorințele? Dacă proasta asta l-ar fi lăsat În pace, Tom n-ar fi pățit nimic. Știu că acum e În afară de orice pericol și că asta e tot ce contează, dar nu mă pot gîndi decît că Linda mi-a scăpat copilașul iubit pe scări, Întinzînd mîinile ca să se protejeze

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
multe ori, ca și acum, dragostea pe care o simt pentru el e compleșitoare. Vreau să-l iau În brațe și să-l strîng cu putere, să găsesc o cale ca trupurile noastre să se unească, dar Îl las În pace, mîngîindu-l doar pe spate ușurel, grijulie să nu-l trezesc, iar În cele din urmă, plec din camera lui și mă prăbușesc, epuizată, În propriul meu pat. Chiar dorm. Stau Întinsă, cu fața spre partea lui Dan, ceea ce n-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
nu-l remarci. — Ah, da. Corect. E vorba de Jake Motrin, cea mai nouă celebritate În materie de bucătărie fină, de care s-a amorezat Londra, ca și Emma, de altfel, care, În premieră, afirmă că Jake e Alesul și pace bună. Omul iese În evidență datorită faimei de care se bucură (ultimul său serial de televiziune a avut rating-uri uriașe și l-a consacrat drept unul dintre cei mai buni cinci În domeniu, iar restaurantul său din Notting Hill

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759

un semn că în cadrul obștii relațiile sunt caracterizate de un nivel ridicat de suspiciune și de neîncredere; în aceste circumstanțe, accentul pe o regulă care acordă fiecăruia dreptul de veto este probabil singura cale de a păstra în cadrul obștii o pace stabilă. Așadar, nu este deloc evident că din prevalența regulii unanime de luare a deciziilor putem infera că obștile exemplificau un model democratic, egalitar de guvernare sau că ele se caracterizau prin armonie internă. (Apariția unor situații noi - ca urmare

Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647

lungul anilor, a învățat să-i interpreteze gesturile fără greș. Cu Minty, nu se știe niciodată. Trebuie să intuiești. Se vede că-i e cald și presupune că e și speriată. Când este așa, mai bine s-o Lase în Pace. Astfel, sir Wyndham își organizează felul de a-și înțelege soția. Un titlu din două cuvinte. Câte o coloană pentru fiecare dintre stările ei schimbătoare, începând cu Aproape Adormită, până la cea de Bineînțeles Isterică. Cel puțin, au reușit să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
i-a convocat pe conducătorii indieni la Kotwal. Sunt soldat, le-a spus el în urdu, în termeni scurți, militărești. Pentru mine, nu e nici o diferență între câmpurile de luptă din Franța sau Amritsar. Spuneți dacă vreți război. Dacă vreți pace, deschideți-vă imediat magazinele. Să mă informați despre bandele de răufăcători. Îi împușc imediat. Ascultați-mi ordinele. Pran se grăbește să se îndepărteze de acest loc. O săptămână de lege marțială a lăsat o duhoare de nedescris în Amritsar. Lemn

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
gulerul lui apretat. Tăcută și sfrijită, Mabel stă lângă tânărul hindus, aruncându-i priviri pe sub sprâncenele ochilor adânciți în cap. La solicitarea mamei, întoarce manivela gramofonului și cântă toți într-un glas: „Vezi lanțul de îngeri care dansează zglobiu Aducând pacea binecuvântată asupra celor de pe pământ? Viața și moartea avansează mână în mână Teama dispare, totul este doar bucurie și voioșie.“ Cealaltă femeie europeană pare să nu știe cuvintele. Sprâncenele ei desenate cu creionul în sus, arcuite până la jumătatea frunții, sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
noi amândoi. Și ce dacă? Asta înseamnă că știi ce-am făcut ca să ajung aici. Cred că mai știi și că n-o să te las să mă tragi în jos. Nu mă mai întorc acolo. De ce nu mă lași în pace? Acum, pleacă imediat! Bobby este cu adevărat confuz. Ce vrea să spună? Nu poate, nu poate fi... — Dar te iubesc, repetă el. I se pare cel mai sigur mod de a începe cucerirea ei. Sau cel puțin, este foarte sigur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
fost bogată înainte de revoluție. Ruși albi. A mai auzit una bună! Ruși albi. Înțelegi? Nu, sigur că nu. Îl lasă cu mâinile în șold, sprijinit de un stâlp, făcându-le semne namilelor că nu, nu este periculos. Îl lasă în pace. Se va liniști imediat. Se întoarce la masă. Un ropot de aplauze anunță apariția pe scenă a unui bărbat mic de statură, greu de descris. Cu cravata albă și frac reușește să nu fie nici elegant, nici prea murdar. Este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
în curtea lor implorându-l să iasă. Daca reușește să-i potolească, ori nu înțeleg ce vrea de la ei, ori îi spun nume ridicole (trei? dar eu văd cel puțin zece) sau încearcă să-l mituiască, să-i lase în pace, oferindu-i carne de capră și bere de mei, îndemnându-și copiii să se agațe de pantalonii lui și să suspine. Și le merge. Dacă există un lucru pe care Jonathan nu-l suportă este să se agațe copiii care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
Gittens. Dacă n-o să mai văd capră în viața mea, tot nu va fi de ajuns. — Din întâmplare, pe mine mă fascinează caprele, ripostează Morgan. Jonathan are o întrebare. — Nu credeți c-ar fi mai bine să fie lăsați în pace? — Cine? Caprele? îl persiflează Marchant. — Fotse. Ceilalți îl privesc ciudat, nevenindu-le să creadă. — Nu știu unde bați, zice Gittens pe un ton destul de controlat, dar este tipic pentru tine și întreaga ta atitudine, Bridgeman. Știu că nu numai eu gândesc astfel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351

singură din rect. Pe capătul lui sunt mici dâre de căcat. Însă scula mea e curată ca un fluier de rahat. Slavă curului, cuibușor Îmbâcsiși murdar! Plătesc curva și-i spun să se care dracu și să mă lase-n pace. Mă prăbușesc pe pat și trag un pui zdravăn de somn vreo juma de oră. Când mă trezesc mă simt singur și deprimat și dau iama prin mini-bar. După vreo două whisky-uri mă duc și bat la Bladesey dai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
Osăți fie dor dă mine? I-am zis lu Frank cel Mic despre tine. Vrea să te lingumpic n pizdă, aia vrea! Îmi cobor vocea și o fac gâfâită. Io nu... Apoi iarăși pe nas: Ba da! — LASĂ-MĂ ÎN PACE! urlă curva, apoi trântește receptorul În furcă. Mă Întorc la hotel și urc la mine În cameră unde mă uit la Cartoon Channel și Îmi râd puțin În sinea mea. Sunt puțin dezamăgit că Bunty nu s-a simțit În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
nu mă așteptam la mai mult de la un infractor. Toți irlandezii sunt așa, În afară de protestanții din Irlanda de nord, frații noștri. Cumpăr o cartelă telefonică și o sun pe Bunty. — Îi bine Boontay iubire? Cum ți-e? — Lasă-mă În pace! urlă ea trântind receptorul În furcă. Mi s-a sculat, așa că mă duc În cartierul roșu. Încerc s-o pun cu o curvă neagră, dar coaiele mă dor atât de tare după șutul ăla Încât nu mi se poate scula

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]