38,420 matches
-
nr. 54/2003 reprezintă o incoerență legislativă în privința calității procesuale a sindicatelor la rezolvarea conflictelor de drepturi și, în același timp, vatămă, în esență, dreptul la apărare și la un proces echitabil. Tribunalul Olt - Secția civilă consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223566_a_224895]
-
alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223566_a_224895]
-
constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223566_a_224895]
-
a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul român, art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223566_a_224895]
-
Guvernului, după cum poate să delege o parte din atribuțiile sale. De asemenea, poate dispune de un aparat propriu executiv de conducere și de coordonare. 2. Susținerile referitoare la încălcarea art. 138 alin. (5) din Constituție, republicată, prin aceea că legea criticată nu reglementează sursele de finanțare a cheltuielilor de funcționare a Cancelariei Primului-Ministru, sunt neîntemeiate. Problema în discuție este o chestiune de legiferare, neimpunându-se precizarea sursei de finanțare atunci când "autorul proiectului de lege este Guvernul". Guvernul, în punctul său de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156342_a_157671]
-
și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, reține următoarele: Curtea a fost legal sesizată și este competentă să se pronunțe asupra constituționalității legii criticate. Analizând Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, Curtea constată că dispozițiile legale vizate, fiind norme modificatoare, sunt sistematizate la art. I, după cum urmează: la pct. 2 - art. 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156342_a_157671]
-
2 aprilie 2001, prevede că "Guvernul este alcătuit din primul-ministru și miniștri", iar alin. (2) al aceluiași articol, în forma sa inițială, prevedea că din Guvern pot face parte și "miniștri-delegați cu însărcinări speciale". Completarea adusă prin textul de lege criticat constă în introducerea funcției de "ministru de stat" și "miniștri-delegați cu însărcinări speciale pe lângă primulministru" printre funcțiile care intră în alcătuirea Guvernului. Cu privire la funcția de "ministru de stat", autorii sesizării consideră că prin această prevedere se completează componența Guvernului cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156342_a_157671]
-
prin aceea că nu se pot administra toate probele legale pentru stabilirea situației de fapt reale, examinarea rezumandu-se doar la actele depuse, precum și prin faptul că partea nefiind citată nu își poate angaja avocat. Mai arată că dispozițiile legale criticate încalcă și prevederile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu asigură un proces echitabil pentru toate părțile. Se considera că nu era necesară reglementarea unei "celerități suplimentare", întrucât aceasta problema are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142930_a_144259]
-
civilă, iar prin această nu este îngrădit exercițiul dreptului la apărare al părților, prevăzut de art. 24 din Constituție. De asemenea, Guvernul consideră că excepția nu este întemeiata nici prin raportare la prevederile art. 16 din Constituție, întrucat dispozițiile legale criticate instituie un tratament juridic identic pentru toate părțile care se află în aceeași situație. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142930_a_144259]
-
juridic identic pentru toate părțile care se află în aceeași situație. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142930_a_144259]
-
și (4) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Flaviu Ionuț Gubandru. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat nu respectă principiul celor două grade de jurisdicție în materie penală. Astfel, instituția judecătorului delegat nu poate fi considerată ca reprezentând primul grad de jurisdicție, deoarece, cu ocazia instrumentării unei plângeri, nu sunt respectate garanțiile procesuale relative la dreptul la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208602_a_209931]
-
poate fi considerată ca reprezentând primul grad de jurisdicție, deoarece, cu ocazia instrumentării unei plângeri, nu sunt respectate garanțiile procesuale relative la dreptul la apărare și contradictorialitatea dezbaterilor. Judecătoria Brașov apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. În opinia instanței, nu se poate aprecia că, prin natura și gravitatea sancțiunilor pe care le prevede, Legea nr. 275/2006 intră în sfera de aplicare a noțiunii de "materie penală", astfel cum este aceasta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208602_a_209931]
-
alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, întrucât dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208602_a_209931]
-
1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, întrucât dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208602_a_209931]
-
constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208602_a_209931]
-
tuturor formelor de discriminare, excepție ridicată de Ministerul Justiției într-o cauză civilă având ca obiect drepturi bănești. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că instanța de judecată a acordat reclamanților drepturi inexistente, în baza dispozițiilor de lege criticate. Apreciază că, din analiza dispozițiilor art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , rezultă că noțiunea de discriminare nu se raportează decât la modalitatea de aplicare a unor dispoziții legale, iar nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor. Acordarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228284_a_229613]
-
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228284_a_229613]
-
Violeta Diaconescu (fosta Vlaicu), Sanda Blaj, Simona Alină Iuriciuc, Elenă Georgeta Bădița și Vasile Marius Badea într-o cauză civilă având ca obiect plângere împotriva refuzului executorului judecătoresc. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (1), art. 21, art. 44 alin. (2) și art. 53, precum și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226784_a_228113]
-
neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (1) și (2), ale art. 2, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226784_a_228113]
-
alin. (4), art. 16 alin. (1), art. 21, art. 44 alin. (2) și art. 53 și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra dispozițiilor de lege criticate, raportate la aceleași prevederi constituționale și cu motivare similară, s-a pronunțat prin Decizia nr. 206 din 4 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 13 mai 2010, respingând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226784_a_228113]
-
îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții faptul că acesta a transmis la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției. Acesta susține, prin interpret, că textul de lege criticat este neconstituțional întrucât nu este suficient de clar. Arată că a încălcat legea planificării familiale din China, motiv pentru care, dacă se întoarce în această țară, riscă să fie supus unor tratamente inumane sau degradante. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227873_a_229202]
-
și alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Excepția a fost ridicată de Zhu Guangwei într-o cauză având ca obiect "plângere statut refugiat". În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece lipsa de precizie și claritate a termenilor utilizați de legiuitor ca premisă pentru acordarea protecției subsidiare conduce la înfrângerea dreptului la un proces echitabil. Ca atare, marja de apreciere a instanței de judecată depășește cu mult limita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227873_a_229202]
-
excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227873_a_229202]
-
înființarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorității pentru străini și a Oficiului Național pentru Refugiați, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007. Textele de lege criticate au următoarea redactare: - Art. 26. - Protecția subsidiară: "(1) Protecția subsidiară se poate acorda cetățeanului străin sau apatridului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227873_a_229202]
-
forma solicitată de protecție. Totodată, Curtea a reținut că determinarea circumstanțelor specifice fiecărei situații în parte, a riscurilor la care ar fi expusă o persoană în cazul returnării sale în țara de origine, precum și aplicarea sau interpretarea textului de lege criticat sunt aspecte ce excedează obiectului controlului de constituționalitate, acestea fiind atribute ale organelor administrative competente în această materie sau, după caz, ale instanței de judecată. Aceste argumente se regăsesc, de exemplu, în considerentele Deciziei nr. 287 din 18 martie 2010
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227873_a_229202]