38,269 matches
-
că planul a fost eronate de la bun început. El susține că Planul Schlieffen nu-și merită marea sa reputație, deoarece i-a subestimat destul de mult pe toți: pe ruși, francezi, britanici și belgieni. Cu toate acestea, acest lucru ar avea tendința de a susține punctul de vedere al profesorului Fromkin, care spune că un plan slab va indica originea sa ca una nu pe deplin verificată. Istoricul militar britanic John Keegan rezuma dezbaterea asupra planului criticându-l pentru lipsa sa de
Planul Schlieffen () [Corola-website/Science/326170_a_327499]
-
cititorului, ca atunci cand șelful românesc se definește, e drept, partial prin atribute pozitive: spiritul de familie și ospitalitatea, libertatea și independentă, inteligență, creativitatea. Dorința de schimbare și criticismul, dar și prin limitări sensibil acceptabile că dorința de a fi șef, tendința la bârfe și invidie, fatalismul, pasivitatea și tendința de a lua lucrurile personal. Cine nu poate fi de acord cu aceste rezultate? Cine, care are experiență socială nu s-a întâlnit cu oameni care se vor șefi, pe care-i
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
drept, partial prin atribute pozitive: spiritul de familie și ospitalitatea, libertatea și independentă, inteligență, creativitatea. Dorința de schimbare și criticismul, dar și prin limitări sensibil acceptabile că dorința de a fi șef, tendința la bârfe și invidie, fatalismul, pasivitatea și tendința de a lua lucrurile personal. Cine nu poate fi de acord cu aceste rezultate? Cine, care are experiență socială nu s-a întâlnit cu oameni care se vor șefi, pe care-i roade invidia și dorința de putere sau care
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
de către fiecare român în parte, care este deci „percepția celuilalt“, la respondenții noștri? Ei bine, portretul schițat de fiecare român în parte românului generic este jalnic și merită detaliat: 1) dorința de a fi șef (de a avea puterea); 2) tendința spre bîrfe, scenarii și jocuri politice; 3) tendința de a se crede mai deștept; 4) înclinația spre distracție; 5) dorința de a fi lăudat; 6) tendința de a căuta țapi ispășitori; 7) comoditatea, lenea; 8) tendința de a invidia; 9
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
percepția celuilalt“, la respondenții noștri? Ei bine, portretul schițat de fiecare român în parte românului generic este jalnic și merită detaliat: 1) dorința de a fi șef (de a avea puterea); 2) tendința spre bîrfe, scenarii și jocuri politice; 3) tendința de a se crede mai deștept; 4) înclinația spre distracție; 5) dorința de a fi lăudat; 6) tendința de a căuta țapi ispășitori; 7) comoditatea, lenea; 8) tendința de a invidia; 9) mîndria, orgoliul; 10) superficialitatea („merge și așa“) etc.
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
și merită detaliat: 1) dorința de a fi șef (de a avea puterea); 2) tendința spre bîrfe, scenarii și jocuri politice; 3) tendința de a se crede mai deștept; 4) înclinația spre distracție; 5) dorința de a fi lăudat; 6) tendința de a căuta țapi ispășitori; 7) comoditatea, lenea; 8) tendința de a invidia; 9) mîndria, orgoliul; 10) superficialitatea („merge și așa“) etc. Mai vedeți multe alte defecte capitale care pot fi atribuite românilor? Dacă ar fi să le aduni pe
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
a avea puterea); 2) tendința spre bîrfe, scenarii și jocuri politice; 3) tendința de a se crede mai deștept; 4) înclinația spre distracție; 5) dorința de a fi lăudat; 6) tendința de a căuta țapi ispășitori; 7) comoditatea, lenea; 8) tendința de a invidia; 9) mîndria, orgoliul; 10) superficialitatea („merge și așa“) etc. Mai vedeți multe alte defecte capitale care pot fi atribuite românilor? Dacă ar fi să le aduni pe toate într-un personaj generic, ar rezulta un soi de
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
de fiecare român celorlalți români. Trăim, carevasăzică, într-un teribil mal de civilisation... ” Vintilă Mihăilescu, Dilemă Veche Aspirațiile cele mai intens exprimate de către participanți includ următoarele caracteristici culturale: . Cercetările din Statele Unite ale Americii și Europa de Vest evidențiază faptul că oamenii au tendința firească de a se considera mai buni, măi onești decât ceilalți, dar nu și mai inteligenți. În ceea ce ne privește pe noi, românii, putem sa afirmăm, în conformitate cu rezultatele acestui studiu, că ne socotim atât mai buni (mai onești) decât ceilalți
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
onești decât ceilalți, dar nu și mai inteligenți. În ceea ce ne privește pe noi, românii, putem sa afirmăm, în conformitate cu rezultatele acestui studiu, că ne socotim atât mai buni (mai onești) decât ceilalți, cât și mai inteligenți. Rezultatele studiului nostru confirmă tendința românilor de a se înscrie în această "realitate perceptiva" (eroarea onestității), de a se considera mai "buni", superiori în comparație cu ceilalți români. pg. 189 . Prin "estetică șelfului românesc" înțelegem ansamblul tuturor caracteristicilor, al elementelor componente (resurse, limitări, aspirații etc.), al interacțiunilor
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
realitatea exterioară, al expresiilor de manifestare în lumea de afară. Prin "estetică sufletului românesc" înțelegem atât frumosul românesc, cât și uratul, atât binele, cât și răul, atât firescul, cât și nefirescul. În sens metaforic, șelful românesc înglobează în sine atât tendințele autodistrugerii, cât și pe cele ale autovindecării. Privind spre viitor, șelful românesc și-a stabilit deja obiectivul strategic prin axa competență-disciplină-perfecționism. „Românii se considera mai inteligenți decât se considera cei din SUA sau Europa de vest; românii cred despre ceilalți
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
văd mai resemnați; românii din Moldova se cred mai integri și mai loiali, cei din Muntenia se cred mai liberi și mai independenți, iar cei din Transilvania se cred mai deștepți și vor mai mult să fie șefi; românii au tendința de a fi critici cu ceilalți (centrați pe negativ și orientați spre trecut) și de a-i consideră pe ceilalti responsabili de aspectele lor negative.” Românul statistic, Ziarul Financiar " Ce nu merge la noi? Este simplu și cred că nimeni
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
o lovitură majoră. Pierderea umilitoare a Coreei ca stat vasal a declanșat un protest public fără precedent. În China înfrângerea a fost un catalizator pentru o serie de revoluții și schimbări politice conduse de Sun Iat-sen și Kang Youwei. Aceste tendințe se vor manifesta mai târziu în Revoluția Xinhai (1911). După două secole, politica japoneză de izolare sub conducerea șogunilor din perioada Edo a ajuns la sfârșit atunci când țara a fost forțată să se deschidă comerțului în urma intervenției americane din 1854
Primul Război Sino-Japonez () [Corola-website/Science/326249_a_327578]
-
capacitatea lor de a provoca o boală, a le face rezistente la medicamentele actuale, sau pentru a crește capacitatea lor de a se răspandi în mediul înconjurător. Agenții biologici pot fi răspândiți prin aer, apă, sau în alimente. Teroriștii au tendința de a folosi agenți biologici, deoarece acestea sunt extrem de dificil de detectat și nu provoacă boli decât după câteva ore sau câteva zile. Unii agenți ai terorismului biologic, cum ar fi virusul variolei, se poate transmite de la persoană la persoană
Bioterorism () [Corola-website/Science/326322_a_327651]
-
În anii 1921-1932 ele au organizat acolo mai multe expoziții, cunoscute azi ca „Expozițiile Turnului David”, în care au fost expuse creații de artă plastică contemporană din Palestina mandatară. După cucerirea locului de către Israel în iunie 1967 a continuat această tendință și turnul lui David a devenit un centru muzeal, cultural și turistic.
Turnul lui David () [Corola-website/Science/326347_a_327676]
-
că, ”în legătură cu faptul că stilul acesta de muzică are legătură cu aceste întâmplări ... eu sunt de părere că trebuie analizat. Swedish House Mafia au stil asemănător cu o ”cultură dance” (...) și întotdeauna au implicat și drogurile. (...) Generația de azi are tendința de a consuma alcool - consumă fără discernământ. Iar atunci când amesteci un drog tare cu, cantități mari de alcool, este timpul (pentru noi ceilalți) să ne luptăm cu acest fenomen.” Pe 14 Iulie în Buckinghamshire, Anglia, trei oameni au fost înjunghiați
Swedish House Mafia () [Corola-website/Science/322613_a_323942]
-
solidaritate socială. În acest scop, se practicau dansuri războinice ("pirice"), pacifice ("emelii"), de cules al viilor ("epilenice") etc. În Roma antică, exista dansul ritual "saltatio", cu funcții invocatoare, dar acesta a degenerat odată cu decăderea Imperiului Roman. În Evul Mediu, în ciuda tendinței clerului de a menține funcția religioasă a dansului, influențele laice a devenit din ce în ce mai puternice, accentuându-se în sec. 13, când în practica socială s-au genuri diverse de dans (denumite "chorea, charola, carole, danse, estampie, ductia, pastourelle" ș.a.), ca o
Dans () [Corola-website/Science/322651_a_323980]
-
la regiune. Caracteristică este practica folosirii ca suport muzical a unor melodii diverse pentru unul și același dans, ca și executarea pe aceeași melodie a mai multor dansuri. Cele mai răspândite sunt "hora, sârba, învârtita, călușul" și multe altele, cu tendința de generalizare datorită activităților artistice de amatori și, îndeosebi, a televiziunii. În creația muzicală românească, dansurile populare au fost utilizate mai întâi în aranjamente, rapsodii instrumentale, apoi au stat la baza unor prelucrări mai complexe, mergând până la invenții melodico-ritmice sugerate
Dans () [Corola-website/Science/322651_a_323980]
-
în fața justiției în general și cu privire la încredințarea minorilor în particular, majoritatea judecătorilor români sunt încă tributari preconcepției despre superioritatea părintelui de sex feminin cu privire la abilitățile de creștere a minorilor: Mai ales în statele așa-zis "patriarhale" se manifestă o pregnantă tendință de a acorda custodia asupra copiilor de vârste mici către părintele de sex feminin: Ambii părinți demonstrează condiții materiale și morale suficiente pentru a primi custodia minorului. Judecătorul, analizând cazul, observă ca l-ar putea încredința pe copil oricăruia dintre
Discriminare sexuală în România cu privire la încredințarea minorilor () [Corola-website/Science/322650_a_323979]
-
legislative care consacră tratamentul diferit dintre sexe, Curtea, prin decizia amintită, a pus în balanță condițiile sociale existente la momentul anului 1995, apreciind că textele de lege criticate reflectă aceste condiții, fiind astfel constituționale. În același timp însă, Curtea observa tendința de schimbare a condițiilor sociale la nivel european și nu excludea, pe viitor, o eventuală reconsiderare a opticii sale. Cu toate acestea începând cu anul 2010 (Decizia nr. 1237 din 6 octombrie 2010) Curtea a reținut considerentele Curții de Justiție
Discriminare sexuală în relațiile de muncă () [Corola-website/Science/322655_a_323984]
-
editor la "Nondestructive Testing Handbook", cunoscută mai mult sub numele "McMaster on Materials". Bujold scrie că experiența creșterii alături de un tată faimos este reflectată în experiențele personajelor sale Miles și Fiametta, care cresc în umbra unui "om celebru". Observând că tendința apare la ambele genuri, ea se întreabă de ce se folosește mereu titulatura "sindromul fiului omului celebru" și niciodată aceea de "sindromul fiicei omului celebru". Fratele ei este, la fel ca tatăl lor, inginer, ajutând-o cu detalii tehnice la scrierea
Lois McMaster Bujold () [Corola-website/Science/322693_a_324022]
-
conferă identitate, ceea ce antrenează în plus un sentiment de comunitate și de apartenență. O altă problemă pe care cercetătorii au încercat să o abordeze este aceea de a înțelege de ce oamenii se implică în acte de discriminare, adică de ce au tendința de a-i favoriza pe cei pe care îi consideră ca făcând parte din "intra-grup" în detrimentul celor considerați ca fiind "extra-grup", "străini" din afara grupului. Ambelor probleme li sa dat o deosebită atenție în teoria identității sociale a lui Henri
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
cu un anumit grup de oameni în particular, a se face referiri la calități de profundă asemănare și de uniformitate a persoanelor. Metoda ambiguă și derutantă a studiului identității a dus la interpretări mai degrabă restrictive ale conceptului, în funcție de două tendințe mai mult sau mai puțin opuse. Prima tendință favorizează o accepție primordialistă potrivit căreia sinele și apartenența la un grup sunt lucruri imuabile, definite de criterii obiective precum caracteristici biologice comune și predecesori comuni. A doua tendință, înrădăcinată în teoria
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
a se face referiri la calități de profundă asemănare și de uniformitate a persoanelor. Metoda ambiguă și derutantă a studiului identității a dus la interpretări mai degrabă restrictive ale conceptului, în funcție de două tendințe mai mult sau mai puțin opuse. Prima tendință favorizează o accepție primordialistă potrivit căreia sinele și apartenența la un grup sunt lucruri imuabile, definite de criterii obiective precum caracteristici biologice comune și predecesori comuni. A doua tendință, înrădăcinată în teoria construcționismului social, este aceea de a considera că
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
conceptului, în funcție de două tendințe mai mult sau mai puțin opuse. Prima tendință favorizează o accepție primordialistă potrivit căreia sinele și apartenența la un grup sunt lucruri imuabile, definite de criterii obiective precum caracteristici biologice comune și predecesori comuni. A doua tendință, înrădăcinată în teoria construcționismului social, este aceea de a considera că identitatea este formată de alegeri predominant tactice a unor anumite Astfel, această tendință pune sub semnul întrebării ideea potrivit căreia identitatea este un dat natural, caracterizat de criterii imuabile
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
sunt lucruri imuabile, definite de criterii obiective precum caracteristici biologice comune și predecesori comuni. A doua tendință, înrădăcinată în teoria construcționismului social, este aceea de a considera că identitatea este formată de alegeri predominant tactice a unor anumite Astfel, această tendință pune sub semnul întrebării ideea potrivit căreia identitatea este un dat natural, caracterizat de criterii imuabile și presupus obiective. Ambele accepții ale identității trebuie să fie înțelese în contextele lor istorice și politice respective, contexte caracterizate de dezbateri pe probleme
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]