38,151 matches
-
lui A. Baranga, și în romanele lui N. Jianu și Petru Dumitriu. Activistul de partid, muncitorul care conduce organizația de partid pe un șantier apare fără o individualitate bine precizată (...). Cum se manifestă individualizarea esenței fenomenului social, în poezie? Ca cititor de poezie, și cu toate rezervele cuvenite, aș vrea să arăt un aspect al problemei. În opera fiecărui poet al nostru se manifestă într-o anumită măsură esența fenomenului social de azi. Dar prin ce e strict individuală poezia poeților
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
evenimentul, dând și o serie de sfaturi; în anul următor apare în volum, fiind distins cu premiul de Stat cl.III; în acest an, în lumina tipicului, respectivul roman apare preponderent în exemplificări negative; nici în urma dezbaterii acestui roman cu cititorii, acesta nu apare într-o lumină mai favorabilă. O sinteză a acestor probleme face Ovid S. Crohmălniceanu în Scânteia într-o cronică literară. Rara avis, faptul! Căci de ani de zile n-am mai întâlnit această rubrică în oficiosul comunist
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Fărcășan 32. Așadar, citim în cronica literară a lui Ov.S. Crohmălniceanu 33: „Operă valoroasă, inspirată de prefacerile adânci prin care trece viața oamenilor muncii din țara noastră, Cumpăna luminilor pornește de la un aspect concret pentru îndeplinirea sarcinilor planului de electrificare (...). Cititorul urmărește cu emoție și admirație operația grea a transportului conductelor barajului, îndrăzneala, iscusința și abnegația șoferilor care poartă încărcătura prețioasă a camioanelor, la o înălțime amețitoare. Cu o îndreptățită înfrigurare e urmărită și montarea cablului de înaltă tensiune, escaladarea muchiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
deosebit de a fi zugrăvit cu putere tipul unui primejdios dușman de clasă. Autorul știe să scoată în evidență smerenia ipocrită a părintelui Cartobius care întreținea discuții «culte» despre umanismul catolic (...). Toate acestea explică interesul viu cu care masele largi ale cititorilor au primit romanul, aprecierea pozitivă pe care și-a câștigat-o în rândurile lor. Textul tipărit în Viața românească a fost de aceea distins cu Premiul de Stat cls. a III-a pentru proză. Totodată însă, în consfătuirile cu autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
primit romanul, aprecierea pozitivă pe care și-a câștigat-o în rândurile lor. Textul tipărit în Viața românească a fost de aceea distins cu Premiul de Stat cls. a III-a pentru proză. Totodată însă, în consfătuirile cu autorul, mulți cititori apreciind meritele romanului, i-au adus și o seamă de critici juste. Cerințele și gusturile maselor de oameni ai muncii sunt în continuă creștere și literatura trebuie să țină seama de aceste cerințe și să meargă înaintea lor. Din păcate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
imensele greutăți ale construcției? Recunoaștem oare în el pe unul din miile și miile de oameni minunați despre a căror dragoste de viață, iscusință, elan, spirit de organizare, vorbesc în fiecare zi mereu alte înfăptuiri? Întorcând ultima filă a romanului, cititorul nu se poate declara convins de asta (...). Deoarece în caracterul lui Mladin nu sunt reliefate trăsături ale omului înaintat, eroul nu reușește să se afirme ca o personalitate puternică, bine conturată, care să trezească admirație și simpatie, ci rămâne o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
exemplului sovietic. În romanul lui N. Jianu găsim din păcate transpuneri mecanice ale unor situații din neuitatul roman al lui Leonid Leonov, Soti. Aceste asemănări sunt atât de vizibile încât autorul s-a simțit obligat să preîntâmpine impresia neplăcută a cititorului, silindu-și unul din eroi să constate singur asemănările situației sale cu aceea a unor personaje din Soti (...)”. În scurtă vreme, într-un editorial, Scânteia 34 trece în revistă opere literare educative, dar și opere dăunătoare pentru „masele largi ale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
descurca» în acest domeniu complex și fără o pătrundere a problemelor construcției socialiste”. Orientată serios cu fața spre literatură, Scânteia dezvăluie alte Căi neprielnice creației literare descoperite de Paul Georgescu 35 în urma citirii revistei clujene Almanahul literar: „De la o vreme, cititorii observă cu nemulțumire în multe din materialele din Almanahul literar o îndepărtare de viața și problemele actuale ale poporului nostru, unele tendințe dăunătoare. Să răsfoim împreună ultimele numere (5,6,7) ale acestei reviste (...). Unul dintre poeții cei mai talentați
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
viața, s-a depărtat de ea și a început să publice versuri scrise într-un stil alambicat, menit să acopere necunoașterea vieții și lipsa de idei. În ciclul de șapte poezii care cuprind impresii dintr-o călătorie în R.P. Bulgaria, cititorul se aștepta să afle ce simt și ce gândesc azi oamenii din republica prietenă, cum arată azi această țară (...). În poezia Manifest nu pătrunde setea de viață și avântul de luptă al tineretului din țările capitaliste și din întreaga lume
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la poeții care se rup de viață (...). Lipsuri asemănătoare se manifestă și în unele lucrări în proză publicate de Almanahul literar din Cluj. În nuvela Pasagerii de pe corabia beată Mircea Zaciu își propune să satirizeze moravuri înapoiate din lumea universitară (...). Cititorul este neplăcut surprins de modul în care M. Zaciu înfățișează activitatea unui întreg institut de cercetări științifice (...). Satira lui M. Zaciu trezește - într-o oarecare măsură - repulsie pentru anumite aspecte nesănătoase care mai dăinuie încă în viața unor intelectuali (...). Și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să îmbunătățească activitatea revistei, precum: asigurarea condițiilor favorabile pentru toți redactorii în scopul unei permanente legături cu viața; organizarea unor deplasări sistematice în orașele Ardealului în vederea descoperirii și îndrumării noilor talente; strângerea legăturilor dintre redacție și colaboratori, dintre revistă și cititori (prin organizarea de discuții, șezători etc.); întărirea activității în colectiv a redacției, în vederea unei cât mai bune îndrumări date colaboratorilor revistei, pentru îmbunătățirea materialelor ce urmează să apară”. Cu precizarea că menționăm în note câteva din nuvelele sau schițele lui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
coasa-n ierburi - cine bate? Din antologiile mai vechi Râd în hohot numele uitate. Dar să încheiem imaginea, fatalmente incompletă, a literaturii „cenușii, monotone”, cu una dintre cele mai cuprinzătoare radiografii pe tema dată, întreprinsă de Eugen Campus 38, sugerând cititorului lectura în note39 și a altor completări, inclusiv din domeniul criticii literare. „Se mai scriu încă și astăzi lucrări cenușii, monotone, care năpădesc redacțiile revistelor și editurilor, lucrări pe care redacțiile le resping în marea lor majoritate, dar dintre care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în acest moment, sfiala, modestia, energia încă nedescătușată, și relevă transformarea care s-a produs cu acest personaj (...). Dar cel mai strălucit exemplu din literatura noastră îl constituie fără îndoială Mitrea Cocor, erou atât de viu și puternic individualizat, încât cititorii din lumea întreagă l-au îndrăgit ca pe un prieten apropiat, cu care-ți place să te întâlnești mereu, să-i asculți la nesfârșit vorbele de duh, pline de tâlc adânc. Și totuși, dragostea lui de viață, humorul lui sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cum este înfățișat principalul erou pozitiv al romanului, Maftei și alți comuniști - problemă care se dovedește a fi pentru Petru Dumitriu ca și pentru alți scriitori, nerezolvată în mod satisfăcător (...). Cum ar putea avea însă pe de-a-întregul un asemenea sentiment cititorul romanului Drum fără pulbere când Maftei - muncitor oțelar și secretarul organizației de bază a secției oțelărie de la un mare combinat siderurgic - fiind scos din producție și trimis ca organizator de partid al unui șantier de la Canal, o muncă cu aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
semnalate, Drum fără pulbere este o carte plină de forță mobilizatoare și educativă. Drum fără pulbere îndeplinește o cerință fundamentală pusă în fața noii literaturi - aceea de a nu fi numai o lectură interesantă, captivantă, ci și o carte din care cititorul să învețe cum să muncească, să trăiască și să lupte. Cartea lui Petru Dumitriu este una din cele mai valoroase creații ale noii literaturi românești (...)”. *** G.CĂLINESCU 41 își începe comentariul continuând discuția din precedentul său articol publicat în Contemporanul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rare în publicistica lui Petru Dumitriu: în afara lui Marin Preda, a mai descoperit „talent și autenticitate” la prozatorul Remus Luca42 și la poeta Aurora Cornu 43. Dar să revenim - devansând ordinea cronologică a comentariilor critice despre Desfășurarea - la opiniile de cititor ale lui Petru Dumitriu 44, căci ele conturează o imagine de ansamblu a evoluției „cazului” Marin Preda: „Unul din scriitorii noștri la care măiestria artistului ne pune în față probleme deosebit de interesante, este Marin Preda. Stăpânirea celor mai puternice mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vorbește «dinăuntrul» lui Ilie Barbu. Ilie Barbu e mereu în scenă, drumurile lui sunt mereu urmărite de autor cantitativ, cel mai mare număr de pagini îi sunt închinate. El e personajul central, el e eroul. El câștigă simpatia și stima cititorului, pe el îl iubim, de soarta lui ne interesăm cel mai mult. Și e vorba de un tip de țăran muncitor din anii 1950-51 (cel mai izbutit din literatura noastră recentă). Desfășurarea e un pas înainte, un pas mare, față de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
măsura transformărilor care marchează drumul spre socialism al țărănimii noastre muncitoare. Fără îndoială că lucrările menționate suferă încă, pe alocuri, de neajunsuri și lacune în privința cuprinderii artistice a realității. Important e însă faptul că, prin intermediul atâtor momente izbutite ale lor, cititorul ia cunoștință de lumea satului actual așa cum este și cum se transformă ea, de întâmplările și preocupările ei autentice, de oamenii ei reali; că - situându-se pe drumul sănătos de dezvoltare deschis epicii noastre cu temă țărănească de romanul Mitrea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zugrăvirea vieții satului de azi (...). Cea mai recent apărută din lucrările amintite, nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, constituie unul dintre cele mai remarcabile evenimente literare din ultima vreme, confirmat ca atare de primirea deosebit de favorabilă pe care o fac cititorii (...). Întâmplările pe care ni le povestește Marin Preda se petrec pe la sfârșitul verii anului 1951, în satul Udupu din Bărăgan. După o expresie din partea locului - care i-a sugerat scriitorului titlul nuvelei - în această zi urmează să aibă loc «desfășurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care alunecă pe panta oportunismului, de felul lui Ion Niculae - nu are un contur atât de precis ca acela, bunăoară, a lui Anghel (...). Prunoiu este una dintre cele mai bine individualizate figuri ale nuvelei. Menținându-l necontenit în câmpul atenției cititorului, ca pe acela care e principalul susținător al exploatatorilor din sat, autorul i-a făcut un portret fizic și moral minuțios. Sub o înfățișare greoaie și brutală se ascunde o fire despotică și de o ambiție fără margini. Prunoiu este
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nuvela Desfășurarea constituie o mare victorie în raport cu lucrările anterioare ale scriitorului - pe drept criticate pentru naturalismul lor - deoarece ea l-a situat dintr-odată pe pozițiile cele mai înaintate ale epocii noastre noi. Luând ca garanție acest succes al scriitorului, cititorii noștri privesc cu încredere încercarea lui de a trece la o categorie de epic mai amplă și mai complexă, la roman. Ei așteaptă ca în Adam Fântână - roman pe care scriitorul l-a anunțat de pe acum și care va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
orienta în problemele vieții țărănești cu mai multă siguranță decât a făcut-o în Desfășurarea. Și tot ce a înfăptuit mai bun în această nuvelă e o garanție că scriitorul nu va dezminți marea încredere pe care i-o acordă cititorii, că va realiza o creație care să fie mai presus decât cea de față”. Mihai Gafița 47 aduce un amendament esențial concluziei criticului de la Cluj, nu într-o cronică literară, ci într-un context mai larg, într-un comentariu care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
adunare liniștită, cuprinzând dialoguri între povestitor și ascultător, este o adevărată scenetă, întreruptă doar de către autor prin scurte notații de regie, atunci când în scenă apar personaje noi. Datorită acestei măiestrii, țăranul închiaburit, deși nu apare deloc în nuvelă, rămâne pentru cititor un personaj viu, bine individualizat. Nici dragostea nu este înfățișată de Marin Preda cu lacrimi de limonadă (...). Influența literaturii decadente și-a pus însă tiparul ei întunecat și asupra creației lui Marin Preda. Marin Preda a adus în scrierile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de viață grea, ar fi conferit un puternic dramatism. Dar autorul înfățișează numai actul în sine al uciderii calului, acțiunea semiconștientă, animalică a țăranului. Aceasta face ca mesajul de idei al schiței să fie voalat, să nu poată fi transmis cititorului. Tocmai datorită influenței nefaste a naturalismului, Marin Preda, în primele sale lucrări, nu pătrunde totdeauna în esența lucrurilor și fenomenelor. Înfățișând lumea sufletească a personajelor, el nu merge la gândirea logică, la conștiința propriu zisă a omului, ci se oprește
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
maestru în găsirea acelor subiecte care să dea mai multă forță și expresivitate materialului de viață mai ales (...). În nuvelele sale, M. Preda expune datele problemei, efectuează operațiile esențiale, sugerează rezolvarea lor, dar unele probleme mărunte le lasă pe seama imaginației cititorului. Conținutul scrierilor sale este exprimat cu multă forță, claritate și putere de convingere și datorită faptului că el folosește o compoziție «interioară», bazată pe acțiunea și interacțiunea psihologică a personajelor și nu una «exterioară» bazată pe simplele ciocniri «fizice» ale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]