38,420 matches
-
fondului funciar nr. 18/1991 . Excepția a fost ridicată de Eugenia Roman în cadrul soluționării contestației împotriva unei hotărâri a Comisiei județene Timiș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât instituie sancțiunea pierderii dreptului de proprietate asupra terenului în situația în care titularul nu-și stabilește domiciliul în localitatea în care s-a constituit respectivul drept. Judecătoria Timișoara consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196474_a_197803]
-
30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, întrucât pierderea dreptului de proprietate asupra terenurilor intervine în temeiul legii, consecință a neîndeplinirii unei obligații, iar soluția legiuitorului este în deplină concordanță cu prevederile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție. Președinții celor două Camere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196474_a_197803]
-
celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196474_a_197803]
-
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. De asemenea, Curtea constată că persoana căreia i s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole potrivit dispozițiilor criticate este un proprietar sub condiție rezolutorie, condiția - stabilită chiar de legiuitor - fiind aceea a stabilirii domiciliului în localitatea în care a primit teren și a întemeierii unei noi gospodării. Cu privire la invocarea prevederilor art. 44 alin. (3) din Constituție, Curtea reține
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196474_a_197803]
-
excepție ridicată de Constantin Nicolescu în dosarul de mai sus, având ca obiect anularea unui act administrativ constând într-un raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece soluțiile legislative pe care le consacră au fost constatate ca fiind neconstituționale prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 . Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253797_a_255126]
-
altor persoane juridice de drept public sau privat, precum și persoanelor fizice, documentele și informațiile necesare desfășurării activității de evaluare și, corelativ, obligația acestora de a le transmite, în termen de cel mult 30 de zile, precum și art. 16 din legea criticată, care reglementează posibilitatea de a se dispune efectuarea unei expertize extrajudiciare pentru lămurirea tuturor aspectelor privind diferențele semnificative, mențin soluțiile legislative declarate ca fiind neconstituționale prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 , astfel încât contravin art. 147 alin. (4) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253797_a_255126]
-
4) din Constituție. Dată fiind puterea de lucru judecat de care se bucură, alături de actele jurisdicționale, și deciziile Curții Constituționale, atât sub aspectul dispozitivului, dar și a considerentelor pe care se sprijină acesta, Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate încalcă și prevederile art. 1 alin. (3) și (4), art. 23 alin. (11), art. 26, art. 124 alin. (2) și art. 126 alin. (2) din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253797_a_255126]
-
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253797_a_255126]
-
al României, Partea I, nr. 535 din 3 august 2009, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolele 1-12 se abrogă. [...] 3. Articolul 14 se abrogă. [...] 16. Articolele 41-57 se abrogă." Autorul excepției de neconstitutionalitate susține că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la caracterul de stat de drept al României, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253797_a_255126]
-
Emme Design" - S.R.L. în Dosarul nr. 15.936/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 24 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 15.936/211/2007, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205785_a_207114]
-
apare exagerată și neconstituțională obligația instituită în sarcina oricărui agent economic de a desemna și, implicit, de a obliga una sau mai multe persoane să desfășoare activități de informare". Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205785_a_207114]
-
din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, deoarece nu încalcă dreptul la muncă și nici normele din Legea fundamentală care interzic munca forțată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205785_a_207114]
-
munca forțată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205785_a_207114]
-
încălcare a dreptului la muncă, prevăzut la art. 41 din Constituție, drept care implică libertatea alegerii profesiei și a locului de muncă, în funcție de aptitudini, dorințe, aspecte de ordin economic și voința celor interesați. De asemenea, obligația prevăzută de textul de lege criticat nu constituie muncă forțată, fiind în concordanță cu dispozițiile cuprinse în art. 42 alin. (2) lit. c) din Constituție, potrivit cărora " Nu constituie muncă forțată: [...] prestațiile impuse în situația creată de calamități ori de alt pericol, precum și cele care fac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205785_a_207114]
-
și art. 126 alin. (2) din Constituție, "deoarece nu exclude posibilitatea formulării contestației la executare alternativ, simultan sau ulterior cererii de anulare". Judecătoria Constanța, Judecătoria Iași și Judecătoria Sectorului 6 București apreciază că excepția invocată nu este întemeiată, deoarece dispozițiile criticate sunt în acord cu Legea fundamentală și cu reglementările internaționale invocate de autoarea excepției. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195681_a_197010]
-
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, referindu-se pe larg la jurisprudența Curții Constituționale, precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, pentru argumentele reținute de Curtea Constituțională în deciziile nr. 448 din 26 octombrie 2004, nr. 497 din 29 septembrie 2005 și nr. 580 din 3 noiembrie 2005. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195681_a_197010]
-
noiembrie 2005. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195681_a_197010]
-
2) Prin contestația la executare debitorul poate invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, cu excepția cazului în care a formulat, potrivit art. 8, cerere în anulare împotriva ordonanței de admitere a cererii creditorului." ... În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale: art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări; art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la dreptul persoanei de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195681_a_197010]
-
Apel Ploiești - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, considerând că textul legal criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 8 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.573/105/2007, Curtea de Apel Ploiești - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201496_a_202825]
-
astfel posibilitatea angajatorului de a beneficia în mod forțat de creșterea calității forței de muncă dobândită de salariatul respectiv. Curtea de Apel Ploiești - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată. Se arată că prevederile legale criticate nu îngrădesc dreptul la muncă sau libertatea alegerii locului de muncă. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201496_a_202825]
-
alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată că salariatul care a beneficiat de un stagiu de formare profesională cu durată mai mare de 60 de zile poate avea inițiativa încetării contractului individual de muncă, dar cu respectarea obligațiilor asumate prin acel contract. Președinții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201496_a_202825]
-
acel contract. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201496_a_202825]
-
de 60 de zile, a condamnării printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracțiune în legătură cu munca lor, precum și în cazul în care instanța penală a pronunțat interdicția de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv." ... Autorul excepției susține că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 41 alin. (1) și (2) referitoare la muncă și protecția socială a muncii, art. 42 alin. (1) privind interzicerea muncii forțate și ale art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201496_a_202825]
-
de către angajator. Potrivit art. 193 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, toate aceste îndatoriri trebuie să fie prevăzute într-un act adițional la contractul individual de muncă, asupra căruia părțile au convenit de comun acord. Rezultă că reglementările legale criticate stabilesc condițiile de participare a angajaților la stagiile de pregătire profesională inițiate de angajator, în cadrul cărora se interzice angajatului care a beneficiat de un curs sau de un stagiu de pregătire profesională în aceste condiții să aibă inițiativa încetării contractului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201496_a_202825]
-
prevederilor constituționale ale art. 42. De altfel, însuși alin. (2) lit. c) al art. 42 din Constituție prevede că prestațiile care fac parte din obligațiile civile normale stabilite de lege nu constituie muncă forțată. Totodată, Curtea reține că prevederile legale criticate nu sunt contrare nici dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Constituție, deoarece în cauză nu poate fi vorba, astfel cum s-a arătat mai înainte, de încălcarea unor drepturi constituționale. Prin Decizia nr. 271 din 22 iunie 2004 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201496_a_202825]