37,872 matches
-
târziu în noapte. Căci Franța ivită într-o zi în inima stepei de la Saranza își datora nașterea cărților. Da, era, în esență, o țară livrescă, o țară alcătuită din cuvinte, ale cărei fluvii șiroiau ca niște strofe, ale cărei femei plângeau în alexandrini, iar bărbații se înfruntau în sirventès1. Când eram copii, descopeream Franța astfel, prin viața ei literară, prin materia ei verbală mulată într-un sonet și cizelată de un autor. Mitologia noastră familială confirma că un volumaș cu coperțile
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lui Israel, nu-i voi părăsi.” (Is 41, 17) Verbul este fie la perfect, fie la imperfect pentru că e vorba de o acțiune punctuala; Dumnezeu nu răspunde automat. Mai ales omul trufaș și răzvrătit nu primește răspuns. Astfel, Saul se plânge: „...Dumnezeu s-a îndepărtat de mine, nu mi-a mai răspuns (lo’ ‘"n"n ‘Ä:)...” (1Sam 28, 15d) Aceleași lucruri se pot spune și în legătură cu Șam‘ (2.1.13.8), când acesta este sinonim cu Mumb: și în Biblie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
rapiditatea de acțiune a "marilor puteri prietene", trenul special cu care se întorcea de la Viena a trebuit să oprească la Komárom (Komarno) pentru a i se cumpăra prim-ministrului medicamente. Pe 1 septembrie Teleki a înaintat lui Horthy demisia. Se plângea în primul rând de influența exagerată a șefului Marelui Stat Major și a militarilor. Guvernatorul nu i-a acceptat demisia; mai mult, prim-ministrul a devenit și comisar guvernamental pentru teritoriile re-anexate din Transilvania și Ungaria de Est. Teleki, în
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
și nu o dată, s-au produs încurcături când clerici - pierzându-și rolul de consilieri - au vrut să dispună (ulterior, în timpul administrației civile) de scoaterea din funcție a unor notari sau de acordarea dreptului la comerțul cu băutură. Din pricina aceasta se plânsese vice-prefectul județului Szolnok-Doboka (în scrisoarea adresată lui Teleki Bèla, președintele Partidului Transilvan - Erdèlyi Párt), în legătură cu mutarea din funcție a notarului comunal din Chiochiș (Kèkes). Calea aceasta (adică încrederea și supunerea față de statul ungar și conducerea lui) nu e găsită bună
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Ia-ți mireasă ziua bună,/ De la frați, de la surori,/ De la grădina cu flori,/ De la strat de busuioc,/ De la fete, de la joc,/ De la frunza cea de brad,/ De la puiul cel lăsat,/ De la frunza cea de nuc,/ Rămâi maică, eu mă duc./.../ Plângi, mireasă, te omoară,/ Că nu-i mai pune beteală,/ Nici la coadă floricele,/ Nici În degete inele,/ Și nici În urechi cercei,/ Nici nu-i ședea cu flăcăi./ Cununița ta cea verde,/ Cum te scoate dintre fete,/ Și te dă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Dansul Începe În colibă, așa cum odinioară Începuse În peșteră. În cea de-a doua zi, dansatorii-bivol ies din colibă de opt ori pentru a juca În piața din mijlocul satului. De fiecare dată, Okipa Maker asistă la ceremonie și biciuiește plângând un copac care Îl reprezintă pe Lone Man, pentru ca acesta să nu uite să Îi ajute pe oameni. Acum inițiații Încep să fie pregătiți, fiecare dintre ei fiind asistat de un bătrân: mai Întâi, corpul lor este pictat, apoi prepuțul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fete se face popă, alta dascăl, a treia duce steagul, adică o trestie cu o batistă albă În vârf, Înaintea popii, și iarăși alta sau și două duc sicriul sau scândura cu Caloianul, căruia Îi urmează celelalte cu lumânări aprinse, plângând și rostind următoarele cuvinte: „Iane, Iane,/ Caloiane!/ Te caută mă-ta/ Prin pădurea deasă/ Cu inima arsă,/ Prin pădurea rară/ Cu inim-amară,/ Și ea că te plânge/ Cu lacrimi de sânge,/ Iane, Iane,/ Caloiane!” (S.F. Marian, 1994, vol. II, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
duc sicriul sau scândura cu Caloianul, căruia Îi urmează celelalte cu lumânări aprinse, plângând și rostind următoarele cuvinte: „Iane, Iane,/ Caloiane!/ Te caută mă-ta/ Prin pădurea deasă/ Cu inima arsă,/ Prin pădurea rară/ Cu inim-amară,/ Și ea că te plânge/ Cu lacrimi de sânge,/ Iane, Iane,/ Caloiane!” (S.F. Marian, 1994, vol. II, pp. 323). Planul ceremonial, mult mai complex, se construiește În jurul unui rit de trecere (Înmormântarea), asociat cu rituri de sărbătoare (ospățul, colindatul și jocul), cu ofrande pentru lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sacre. Faptul că alegerile naționale urmau să aibă loc În decurs de două luni a avut darul de a adăuga și mai multă fervoare eforturilor politicienilor de a se identifica prin ritual cu liderul dispărut. Politicienii din opoziție s-au plâns că riturile elaborate de transportare a urnelor prin Întreaga țară constituiau de fapt debutul campaniei electorale la nivel național a lui Rajiv. Însă ei nu riscau declarații publice; atât de mare este puterea riturilor (D. Kertzer, 2002, pp. 159-160). Jocul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
are copii, se hotărăște să-l Înfieze. În fiecare zi, jaguarul pleca la vânătoare, lăsându-și fiul adoptiv cu soția, care-i arăta o aversiune crescândă; nu-i dă să mănânce decât carne veche și uscată și frunze. Când băiatul plânge, ea Îl zgârie pe obraz și sărmanul trebuie să-și caute scăparea În pădure. (H. Banner, apud C. Lévi-Strauss, 1995, p. 94) Transferul de tehnici vânătorești (jaguarul Îl Învață cum să folosească arcul și săgețile) Îl transformă pe Botoque din
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tehnică de maestru unui proces de fabricație laborios, al cărui produs finit poartă pecetea eternității: "în singurătate, Caragiale era și el un depresiv, cam ca și Eminescu. Își regăsea buna dispoziție între oameni, glumind și râzând ca Figaro, ca să nu plângă"73. Observația lui Cioculescu este relevantă pentru sociabilitatea, pentru apetența comunicativă a scriitorului comic necesitând organic un cadru de desfășurare în care râsul să se poată "propaga cu ecou"74. Sterilitatea anilor de la Berlin se poate explica prin dezrădăcinarea dintr-
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
altă istorie mai puțin veselă decât cea de până ieri; râsul și gluma nu ne vor mai sluji de mângâiere ca altădată față cu cele ce se vor petrece în lumea noastră românească. Copiii noștri vor avea poate de ce să plângă noi am râs destul"144. 3.7. Sub semnul ironiei Despre semnificația și rolul ironiei în creația și în comportamentul lui Caragiale s-au pronunțat în studii aproape exhaustive numeroși cercetători. Magistrală, între multe exemple, rămâne analiza lui Șerban Cioculescu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
na belete, na belete!!!"203 Fragmentul este elocvent în privința abilității umorului de a concilia seriosul cu veselia, de a converti penibilul în ridicol amuzant, privit cu bonomie resemnată și surâzătoare. Se întrevede în aceste rânduri atitudinea umoristului veritabil care "ar plânge, dar nu poate de râs". În același sens, ușoara urmă de ironie care răzbate din conturarea personajului Cănuță este, de fapt, o perfectă ilustrare a accepțiunii umorului drept "ironie deschisă" pentru că "simulează simularea"204. Naratorul adoptă în aparență punctul de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fi cel care i-a învățat pe italieni cum să mănânce spaghete, un expert în fonetică susține că era cel mai bun student din Anglia și că intenționa să-i învețe pe americani o engleză fără cusur, doctorul localității se plânge că a fost frecvent nedreptățit de personalitățile din lumea medicală, acuzându-i pe Victor Babeș și pe Gh. Gr. Cantacuzino că și-au însușit descoperirile sale. Culmea mitomaniei o "urcă" însă Mișu Fumuriu însuși care, după fiecare expozeu neverosimil al
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
puternicei individualizări spațio-temporale. Fără interes pentru dimensiunea metafizică a problematicii absurdului, proza, comedia sau "falsa tragedie" a lui Teodor Mazilu uzează frecvent, până la convenționalism, de maniera ludică de a șoca prin reprezentarea sistematică a inversului celor previzibile: șeful care se plânge că este șef pentru că este deștept, subalternul care vede în înaintare un blestem, bărbatul care refuză femeia gospodină pentru o soție frivolă care să-l "înșele discret"79, căsnicii în care plictiseala e ridicată la rang de ideal, directori încântați
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vulgarizate, nu sunt mai puțin hidoși când își exhibă o pretinsă aspirație la recâștigarea esenței umane, autocompătimindu-se penibil și neconvingător, pentru dezumanizarea ireversibilă pe care și-o recunosc. De pildă, Iordache din Acești nebuni fățarnici își impune patetic: "Trebuie să plâng și eu în fața unui apus de soare-anafura ei de viață!"84, iar Gogu, "șmecherul" din Proștii sub clar de lună, caută zadarnic o reminiscență de omenie într-o lume marionetizată: Atunci, hai, fetelor, iubitelor, nevestelor, amantelor... Hai să fim oameni
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai sus decât mine. Iar eu plutesc, Doamne, pe nori, ca tine. (Revelație.) Și nu mai pot să cad, ca și tine. Lumea e de-a dreapta și de-a stânga mea. Iar eu sunt la mijloc... (Înțelegând) Atunci... (Strigă.) Eu! (Plângând.) Atunci... Îmi pare rău și de mine (Pauză.) Și mucul ăsta de lumânare...Să văd dacă mai e bun de ceva... (Își aprinde veșmintele.) O să-l las să ardă...până la capăt... Așa, de sufletul meu...97 Transformarea ființei în rug
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vreau să aduc pe lume pe nimeni... Nu mai pot... Mai bine îl omor în pântec... E mai bine de el... Nici nu simte nimic... E ca și când ai călca o frunză... n-o doare... și-o scapi de viscolul iernii... (Plânge) MOȘUL: Dacă plângi, înseamnă că-ți pare rău de ce era să faci... Astea sunt sclifoseli de cucoană... Dacă erai țarancă, nu te-apucau nabădăile... Te-ai coconit pe-acolo... pe la Bălcești. Tot ce e de la Dumnezeu trebuie să trăiască... IRINA
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe lume pe nimeni... Nu mai pot... Mai bine îl omor în pântec... E mai bine de el... Nici nu simte nimic... E ca și când ai călca o frunză... n-o doare... și-o scapi de viscolul iernii... (Plânge) MOȘUL: Dacă plângi, înseamnă că-ți pare rău de ce era să faci... Astea sunt sclifoseli de cucoană... Dacă erai țarancă, nu te-apucau nabădăile... Te-ai coconit pe-acolo... pe la Bălcești. Tot ce e de la Dumnezeu trebuie să trăiască... IRINA: Atunci dumneata, de ce
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Nițescu din Triumful talentului, Nicolae Georgescu, George Nicolaescu, Marin Dumitrescu, Dumitru Marinescu, Basile Ștefănescu, Ștefan Basilescu, Mihai Dobrescu, Dobre Mihăilescu din Cum se naște o revistă), recidivează la Mircea Horia Simionescu. În Nesfârșitele primejdii, un George Pelimon moare și este plâns de "selenara" Helga, iar omonimul său rememorează, în romanul pe care-l scrie, dispariția iubitei cu același nume. În Toxicologia găsim într-o notă autobiografică sursa acestei preocupări pentru straniile coincidențe existențiale: Dublii din cărțile mele s-au născut din
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ploiești, vol. LVII, seria Filologie, nr. 1/2005, pp. 126-133. Ilie, Loredana " Cântăreața cheală o comedie a comediei", Analele Universității Spiru Haret, seria Filologie, Limbi și literaturi străine, An XI, nr. 11, 2008, pp. 266-274. Ilie, Loredana, " Rămânem cu râsu'plânsu'", în volumul Poezie românească. Tendințe și direcții actuale, Editura Universității din Ploiești, 2009, pp. 55-63. Ilie, Loredana, "Hipotextul caragialian în opera lui Tudor Arghezi", în Philologica Jassyensia, anul VI, Nr. 2 (12), 2010, Iași, pp. 85-92. Ilie, Loredana, "One Century
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
eroul nu este cel care "a luptat cu intransigență împotriva coaliției burghezo-moșierești" (vol. I, p. 426) și că nu s-a conformat imaginii șablonizate deja, a unui Caragiale care la Berlin, la aflarea veștilor despre răscoala din țară ar fi plâns, și-a fi mușcat pumnii și ar fi înjurat. Ridicolul întâmplărilor este redat prin raportare la stenograma unei discuții despre cea de-a treia versiune a piesei, purtată la 30 iunie 1952, în redacția revistei "Viața Românească", pe care Marian
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Robert Escarpit, L'humour, PUF, Paris, 1996, p. 86. 199 Fr. Schlegel, Athenäum, 1798, apud. Marian Popa, Comicologia, ed. cit., p. 255. 200 Am menționat câteva aspecte legate de proveniența ploieșteană și caragialiană a sintagmei, în articolul Rămânem cu râsu'plânsu', publicat în volumul Poezie românească. Tendințe și direcții actuale, Editura Universității din Ploiești, 2009, pp. 55-63. 201 Antonin Artaud, Le Théâtre de la cruauté (Premiere manifeste), 1932, reprodus în Dialogul neintrerupt al teatrului, vol. I., De la Caragiale la Brecht, antologare, postfață
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lipsi complet de apă, de aici și numele dat de băștinași „ cel care nu se adapă”57. Koala este un animal lent În mișcări, nu fuge niciodată, dă impresia că ar fi nepăsător, apatic chiar, când este rănit Începe să plângă șiși acoperă ochii cu lăbuțele ca un copil. Deoarece a fost vânat În exces pentru blana lui prețioasă, mai ales În New South Wales și Victoria, În ultimele decenii s-au luat măsuri de interdicție a vânării lor și crearea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ceremonial morții. Când totul este pregătit, decedatul este scos din casă și pus sub un baldachin, se citesc câțiva psalmi, singurul compromis pe care l-au acceptat de la religia creștină (protestantă), apoi se Încinge o horă În jurul acestuia. Nimeni nu plânge sau jelește. După acest moment, baldachinul este săltat de câțiva membrii ai comunității locale și plimbat prin sat. La toate poticnelile, când baldachinul cu mortul se balansează sau este scăpat din mâini, Însoțitorii se distrează, plini de veselie. Baldachinul este
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]