38,420 matches
-
46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 , susține că aceste dispoziții contravin prevederilor constituționale referitoare la ocrotirea proprietății private, deoarece, prin derogare de la dreptul comun, instituie prescriptibilitatea acțiunii în revendicare imobiliară. De asemenea, consideră că prin textul de lege criticat sunt înfrânte prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție. În ceea ce privește art. 5 alin. 1 și 5 din Legea nr. 29/1990 , apreciază că aceste dispoziții legale îngrădesc accesul liber
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
10/2001 înfrâng dispozițiile constituționale consacrate în art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) și (2), art. 21 alin. (1) și (2), art. 41 alin. (1), (2), (3) și (7) și art. 51. Astfel, arată că textul de lege criticat instituie, pe calea legii speciale, o derogare de la dreptul comun, deoarece prevede că acțiunea în revendicare este prescriptibilă. În aceste condiții garanția constituțională a dreptului de proprietate devine inoperantă. Mai mult, dat fiind că excepția de la beneficiul imprescriptibilității acțiunii în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
din Legea nr. 10/2001 este susceptibil de critică și în raport cu prevederile art. 41 alin. (3) din Constituție, întrucât aceste dispoziții constituționale au eficacitate juridică numai în condițiile imprescriptibilității acțiunii în revendicare. Totodată, susțin că, prin efectul textului de lege criticat, dispozițiile constituționale care prevăd că averea dobândită licit nu poate fi confiscată devin desuete, iar prevederile art. 15 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate de aceasta devin "iluzorii". De asemenea, se arată că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
ci la un drept efectiv, implicând o judecată dreaptă", judecată ce se transformă însă într-o "iluzie" atât timp cât atributul dominant al dreptului de proprietate, imprescriptibilitatea, este înlăturat. În fine, autorii excepției pun în discuție însăși dimensiunea morală a dispozițiilor legale criticate, arătând că acestea "nu duc la promovarea responsabilității sociale, a renașterii simțului comun de dreptate și prin aceasta nu renovează și nu asigură însănătoșirea mediului social". În ceea ce privește art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 , autorii excepției arată că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
nr. 29/1990 , autorii excepției arată că acesta încalcă principiul constituțional al liberului acces la justiție, deoarece adresarea în justiție nu mai este liberă, ci condiționată de un demers administrativ prealabil. De asemenea, apreciază că, în virtutea aceluiași text de lege criticat, prevederile art. 48 alin. (1) din Constituție devin inoperante. În sfârșit, consideră, referindu-se la dispozițiile art. 5 alin. 5 din Legea nr. 29/1990 , că acestea sunt susceptibile de aceleași critici ca și cele aduse art. 46 alin. (5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
nu se bucură de o consacrare constituțională. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate adusă art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 în raport cu prevederile art. 44 alin. (3) din Constituție, republicată, apreciază că nu poate fi reținută, întrucât textul de lege criticat nu se referă la expropriere și nici nu produce efecte juridice în această materie. De asemenea, consideră ca fiind neîntemeiată și susținerea autorilor excepției potrivit căreia art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 contravine art. 21 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
această materie. De asemenea, consideră ca fiind neîntemeiată și susținerea autorilor excepției potrivit căreia art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 contravine art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, republicată. În acest sens, arată că dispozițiile legale criticate nu îngrădesc liberul acces la justiție, ci reglementează limitele temporale ale formulării acțiunii în constatarea nulității actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate în mod abuziv. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. 1 și 5 din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, ale art. 1 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
46 alin. (5): "Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi." Termenul de un an prevăzut de textul de lege criticat a fost prelungit succesiv, cu câte trei luni, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 145
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
legiuitorul l-a prelungit în două rânduri -, fără a înțelege să îl respecte, acesta nu are decât a-și imputa propriei lipse de diligență consecințele negative pe care este ținut să le suporte și câtuși de puțin textului de lege criticat. Art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 recunoaște dreptul titularului la exercitarea acțiunii în constatarea nulității absolute a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate în mod abuziv și asigură posibilitatea de valorificare a acestuia în cadrul unui termen
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așa fiind, prin textul de lege criticat legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale constituționale. Argumente asemănătoare au fost reținute și pentru a susține conformitatea art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 cu prevederile constituționale ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
reținute și pentru a susține conformitatea art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 cu prevederile constituționale ale art. 44 alin. (3) și (8), precum și în raport cu art. 1 alin. (5) și art. 15 alin. (1). Astfel, textul de lege criticat nu operează o expropriere ori o confiscare, ci doar sancționarea proprietarului nediligent care nu a înțeles să-și exercite drepturile sale în termenul prevăzut de lege. De altfel, imprescriptibilitatea, consfințită în anumite cazuri cu titlu de principiu în legislația civilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
motivul că acesta ar fi în contradicție cu principiul egalității consacrate de art. 16 alin. (1) din Constituție, republicată. Curtea constată însă că motivarea opiniei autorilor excepției privind încălcarea acestei prevederi din Legea fundamentală se mărginește la afirmația că textele criticate îi privilegiază pe cei care au preluat imobilele foștilor proprietari deposedați în mod abuziv; or, o asemenea argumentare nu îngăduie nici o analiză a existenței unei presupuse inegalități. În continuare, analizând criticile aduse de autorii excepției prevederilor art. 5 alin. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
păstrează valabilitatea și față de art. 5 alin. 5 din Legea nr. 29/1990 . În ceea ce privește prevederile constituționale ale art. 44 alin. (1), (2), (3) și (8), Curtea constată că acestea nu au incidență în soluționarea excepției privitoare la textul de lege criticat. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a art. 5 alin. 1 și alin. 5 din Legea nr. 29/1990 se observă însă că Judecătoria Turda, care a sesizat Curtea Constituțională cu prezenta excepție, a fost învestită cu soluționarea Dosarului nr. 449/2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
inspector de concurență Loredana Criveanu, cu delegație la dosar, lipsă fiind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Consiliului Concurenței solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, susținând că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prezumția caracterului licit al dobândirii averilor și nici libertatea economică a persoanei, invocând jurisprudența Curții Constituționale. Depune în acest sens concluzii scrise. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, cu referire la jurisprudența în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196821_a_198150]
-
21/1996 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Seca Distribution" S.R.L. din Ploiești în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect anularea unor acte administrative. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât amenda prevăzută pentru fapta contravențională comisă nu se stabile��te prin raportare numai la urmările acelei fapte, ci luându-se în calcul întreaga activitate comercială desfășurată de către contravenient în anul financiar anterior. Înalta Curte de Casație și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196821_a_198150]
-
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate nu conțin norme contrare dreptului de proprietate privată și nici principiului egalei garantări și ocrotiri a proprietății private indiferent de titular. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196821_a_198150]
-
ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196821_a_198150]
-
iar, pe de altă parte, legiuitorul are competența de a stabili sancțiunile corespunzătoare pentru nerespectarea acestora. De asemenea, accesul liber al persoanelor la o activitate economică și liberă inițiativă este garantat, "în condițiile legii". Totodată, Curtea a constatat că textul criticat prevede că sancțiunea este amenda "de până la 10% [...]", iar, potrivit art. 52 din Legea nr. 21/1996 , Consiliul Concurenței - autoritatea competentă să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de Legea concurenței - trebuie să individualizeze sancțiunea aplicată, ținând seama de gravitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196821_a_198150]
-
de consecințele sale asupra concurenței. În final, Curtea nu a reținut pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituție, întrucât nu s-a constatat existența vreunui drept sau a vreunei libertăți care să fi fost restrânse prin dispozițiile de lege criticate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196821_a_198150]
-
stabilite de aceiași lichidatori judiciari, atâta timp cât există nenumărate contestații și atâta timp cât tabelul preliminar a fost întocmit de administratorii judiciari ale căror remunerații sunt puse în discuție de adunarea creditorilor. Tribunalul Iași - Secția comercial faliment opinează în sensul că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240162_a_241491]
-
excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240162_a_241491]
-
iar potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "Sunt neconstituționale prevederile actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției". Excepția de neconstituționalitate trebuie să îndeplinească anumite exigențe de ordin structural, respectiv autorul acesteia trebuie să indice textul legal criticat, prevederile constituționale considerate a fi încălcate și motivarea în concret a pretinsei contrarietăți a textului dedus controlului de constituționalitate. Simpla enumerare în sprijinul excepției a unor prevederi constituționale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigența impusă de textul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240162_a_241491]
-
la libera inițiativă a persoanelor ce dețin calitatea de asociați ai societății falimentare. Instituirea răspunderii solidare are menirea să inducă starea de insolvență asupra unităților responsabile solidar, creând premisele monopolurilor de piață, ceea ce contravine dispozițiilor art. 135 din Constituție. Prevederile criticate încalcă și dispozițiile art. 44 și 136 din Constituție, întrucât atrag răspunderea solidară a asociaților pentru debite pe care nu le-au cauzat și fără să se fi stabilit culpa acestora. Textul criticat încalcă și dispozițiilor art. 53 din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215666_a_216995]
-
contravine dispozițiilor art. 135 din Constituție. Prevederile criticate încalcă și dispozițiile art. 44 și 136 din Constituție, întrucât atrag răspunderea solidară a asociaților pentru debite pe care nu le-au cauzat și fără să se fi stabilit culpa acestora. Textul criticat încalcă și dispozițiilor art. 53 din Constituție, întrucât restrângerea exercițiului dreptului la proprietate privată nu este legitimată de existența condițiilor obiective care să justifice această măsură legală, precum și principiul proporționalității prevăzut de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215666_a_216995]