38,366 matches
-
loc Noaptea Muzeelor, sărbătoare instituită de Internațional Council of Museums (ICOM) ca Ziua Internațională a Muzeelor. În această zi, numeroase muzee dar și alte instituții culturale, își deschid porțile în același timp și primesc vizitatori până târziu în noapte. Noaptea Muzeelor a ajuns deja la a Xl-a ediție fiind unul dintre cele mai populare și longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Evenimentul înființat la inițiativa Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, atrage anual sute de mii de
Noaptea Muzeelor. RATB înființează linii speciale. Vezi rutele by Cristina Ciobanu () [Corola-website/Journalistic/102048_a_103340]
-
unor biserici la mormântul Domnului (Biserică Învierii), în Betleem sau pe muntele Măslinilor. După ce și-a petrecut ultima etapă a vieții la locurile sfinte, Elenă a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului. Sfinții Constantin și Elenă. Sfântă Elenă este și ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. În decursul domniei sale, Sfanțul Constantin cel Mare a luat o serie de hotărâri care au
Sfinții Constantin și Elena. Ce nu ai voie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102033_a_103325]
-
Radio, Vineri, 8 mai 2015, ora 12 • La ora 12, Foaierul Central al Sălii Radio va găzdui evenimentul de lansare a albumului „10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944)" apărut la Editura Casa Radio, în colaborare cu Muzeul Brăilei „Carol I". • La evenimentul de lansare va lua parte Alteța Sa Regală Principele Radu. • Alături de Alteța Sa Regală vor lua cuvântul domnul Ovidiu Miculescu, Președintele Director General al Societății Române de Radiodifuziune, doamna Oltea Șerban-Pârâu, Directorul Centrului Cultural Media Radio România
De 10 Mai, Ziua Regalității, Familia Regală anunță un program special () [Corola-website/Journalistic/102073_a_103365]
-
lansare va lua parte Alteța Sa Regală Principele Radu. • Alături de Alteța Sa Regală vor lua cuvântul domnul Ovidiu Miculescu, Președintele Director General al Societății Române de Radiodifuziune, doamna Oltea Șerban-Pârâu, Directorul Centrului Cultural Media Radio România, Prof. Univ. Dr. Ionel Cândea, Directorul Muzeului Brăilei „Carol I", domnul Adrian-Silvan Ionescu, Directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu". Evenimentul de lansare va fi moderat de doamna Denise Theodoru, coordonator al proiectului editorial. • Albumul (carte și CD inclus) reprezintă o culegere de documente din colecțiile Societății Române
De 10 Mai, Ziua Regalității, Familia Regală anunță un program special () [Corola-website/Journalistic/102073_a_103365]
-
dinspre Someșeni până la Str. Cardinal Iuliu Hossu (Parcul Central "Simion Bărnuțiu") Plecare: sâmbătă, 25 aprilie, ora 11.00, Str. Cardinal Iuliu Hossu (Parcul Central "Simion Bărnuțiu") Alba Iulia Sosire: sâmbătă, 25 aprilie, ora 17.00, intrare dinspre Barăbenț până la Str. Muzeului - Sala Unirii (Cetatea Alba Carolina) Plecare: duminică, 26 aprilie, ora 10.30, Str. Muzeului - Sala Unirii (Cetatea Alba Carolina) Sibiu Sosire: duminică, 26 aprilie, ora 13.30, intrare dinspre Turnișor până la str. Piața Mare Plecare: marți, 28 aprilie, ora 9
Principele Nicolae, despre turul ciclist caritabil unic în România: Într-o noapte am avut un vis... by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102122_a_103414]
-
aprilie, ora 11.00, Str. Cardinal Iuliu Hossu (Parcul Central "Simion Bărnuțiu") Alba Iulia Sosire: sâmbătă, 25 aprilie, ora 17.00, intrare dinspre Barăbenț până la Str. Muzeului - Sala Unirii (Cetatea Alba Carolina) Plecare: duminică, 26 aprilie, ora 10.30, Str. Muzeului - Sala Unirii (Cetatea Alba Carolina) Sibiu Sosire: duminică, 26 aprilie, ora 13.30, intrare dinspre Turnișor până la str. Piața Mare Plecare: marți, 28 aprilie, ora 9.00, str. Piața Mare Brașov Sosire: marți, 28 aprilie, ora 18.00, intrare dinspre
Principele Nicolae, despre turul ciclist caritabil unic în România: Într-o noapte am avut un vis... by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102122_a_103414]
-
persoane care ar fi răspândit vorba, inclusiv din rândul ucigașilor, că lui Iorga i-ar fi fost tăiate organele genitale și îndesate în cavitatea bucală, lucru necofirmat însă. Cert este, cum afirmă și cercetătorul științific principal profesorul Eugen Stănescu de la Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova, că Iorga a fost ucis prin împușcare: nouă tuburi de cartușe au fost găsite la fața locului. A fost împușcat, conform aceluiași specialist, la 15 metri de carosabil, în pădure. Totodată, gardianul public Petre Zamfir
Nicolae Iorga, moarte. Ciopârțit și batjocorit, istoricul a MURIT cu degetele încrucișate în semnul crucii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102098_a_103390]
-
anterioare, având în vedere că în ani '60 în apropiere s-a ridicat o nouă biserică, din zid. Ar mai fi nevoie de fonduri pentru refacerea picturii interioare și unele mici reparații. Mi-aș dori să facem aici un mic muzeu, pentru că avem obiecte bisericești valoroase care sunt acum la muzeul din Satu Mare, pentru că aici e periculos. Ar fi nevoie și de un sistem de alarmă", a mai spus preotul.
Satu Mare, Corund: Biserica cu draci, fascinantă pentru credincioșii care îi trec pragul by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102129_a_103421]
-
s-a ridicat o nouă biserică, din zid. Ar mai fi nevoie de fonduri pentru refacerea picturii interioare și unele mici reparații. Mi-aș dori să facem aici un mic muzeu, pentru că avem obiecte bisericești valoroase care sunt acum la muzeul din Satu Mare, pentru că aici e periculos. Ar fi nevoie și de un sistem de alarmă", a mai spus preotul.
Satu Mare, Corund: Biserica cu draci, fascinantă pentru credincioșii care îi trec pragul by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102129_a_103421]
-
Drepturile ginților, Economia politică, Dreptul natural, Istorie și Filosofie. Nu-i rămân străine nici anatomia, nici fiziologia comparată. Nu se prezintă la exemenul de doctorat. Deși nu și-a finalizat studiile își îmbogățește cultura. Zile întregi poate fi văzut la muzeul Luvru, admirând Gioconda și alte capodopere ale artei universale. Tot la Paris ia contact cu opera lui Balzac, pe care-l socotea ”cel mai mare literat al Franței din secolul XIX”, cu scrierile lui Emile Zola și ale fraților Goncourt
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
Cinema Muzeul Țăranului, PROGRAM 2 - 13 aprilie 2015 Joi, 2 aprilie 18:00 -Marussia (2013, reg. Eva Pervolovici ) 82 min., dramă. AG 19:45 -The Tribe - premieră națională (2014, reg. Miroslav Slaboshpitsky, Cu: Grigoriy Fesenko, Yana Novikova, Roșa Babiy), 130 min., crimă
Cinema Muzeul Țăranului: Două premiere naționale și o retrospectivă Fellini. PROGRAM 2 - 13 aprilie 2015 by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102166_a_103458]
-
culturale şi sportive din România şi străinătate. Ulterior, au fost expuse imagini de arhivă în cadrul unor expoziții tematice, organizate în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), Muzeul Naţional Cotroceni sau Cinema Florin Piersic din Cluj-Napoca. Tot în luna martie, AGERPRES a organizat conferinţa „Protecţia jurnaliştilor s
128 de ani de la înființarea AGERPRES by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102167_a_103459]
-
i străinătate. Ulterior, au fost expuse imagini de arhivă în cadrul unor expoziții tematice, organizate în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), Muzeul Naţional Cotroceni sau Cinema Florin Piersic din Cluj-Napoca. Tot în luna martie, AGERPRES a organizat conferinţa „Protecţia jurnaliştilor şi libertatea presei”, ce s-a desfăș
128 de ani de la înființarea AGERPRES by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102167_a_103459]
-
nivel naţional şi internaţional. Un alt documentar video de succes, „Descoperă România cu Peter Hurley”, realizat de redacţia Video a AGERPRES, a fost proiectat atât la Cinema Muzeul Ţăranului, cât și în cadrul Festivalului de Film Românesc din Chină, desfăşurat la Beijing, Shanghai şi Xi'an. Filmul documentar „Descoperă
128 de ani de la înființarea AGERPRES by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102167_a_103459]
-
fiecare film având între 20 și 40 de fotograme, placa fiind singulară. Ulterior, au fost expuse imagini de arhivă la Iași, în cadrul Festivalului Serile Filmului Românesc, la reuniunea Consiliului Consultativ Mass-Media România-Republica Moldova, care s-a desfășurat la Chișinău, la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în cadrul unei expoziții deschise în perioada 23 mai-31 iulie, la Cinema ''Florin Piersic'', cu ocazia Concertului caritabil ''World doctors Orchestra''. Itinerariul fotografiilor de arhivă a continuat și în toamna anului 2016, când expoziția "Descoperă
Agenția Națională de Presă AGERPRES, 128 de ani de la înființare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102183_a_103475]
-
unei expoziții deschise în perioada 23 mai-31 iulie, la Cinema ''Florin Piersic'', cu ocazia Concertului caritabil ''World doctors Orchestra''. Itinerariul fotografiilor de arhivă a continuat și în toamna anului 2016, când expoziția "Descoperă Arhiva Fotografică AGERPRES" a fost deschisă la Muzeul Național Cotroceni, între 14 septembrie—14 octombrie. La 13 octombrie, expoziția a fost vernisată în deschiderea celei de-a 36-a ediții a Festivalului Internațional de Film Documentar, Diaporamă și Fotografie "Toamnă la Voroneț", de la Gura Humorului, județul Suceava. În
Agenția Națională de Presă AGERPRES, 128 de ani de la înființare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102183_a_103475]
-
2016 La 9 decembrie, AGERPRES a proiectat documentarul video "Tărâmul dintre ape" la Universitatea Columbia din New York, pelicula ajungând astfel și la studenți și profesori din cadrul Centrului pentru Europa de Est și Centrală. În zilele de 12 și 13 decembrie, la Cinema Muzeul Țăranului a fost proiectat documentarul "Descoperă România cu Peter Hurley", realizat de redacția Video a AGERPRES. Irlandezul Peter Hurley, stabilit în țara noastră, a plecat în 2012, pe jos, de la Săpânța până la Muzeul Țăranului Român din Capitală, descoperind, astfel, pas
Agenția Națională de Presă AGERPRES, 128 de ani de la înființare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102183_a_103475]
-
de 12 și 13 decembrie, la Cinema Muzeul Țăranului a fost proiectat documentarul "Descoperă România cu Peter Hurley", realizat de redacția Video a AGERPRES. Irlandezul Peter Hurley, stabilit în țara noastră, a plecat în 2012, pe jos, de la Săpânța până la Muzeul Țăranului Român din Capitală, descoperind, astfel, pas cu pas, ce înseamnă România reală. Documentarul "România cu Peter Hurley" a fost prezentat în cadrul primei ediții a Festivalului de Film Românesc în China, desfășurat la Beijing, Shanghai și Xi'an, în perioada
Agenția Națională de Presă AGERPRES, 128 de ani de la înființare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102183_a_103475]
-
aparținut lui Nicolae Ceaușescu, însoțită de certificat RAPPS (350 de euro). Cumpărătorii carnetului de partid care i-a aparținut dictatorului Nicolae Ceaușescu nu au dorit să-și divulge identitatea, dar au declarat pentru MEDIAFAX că documentul va fi donat unui muzeu. Ei au precizat că își doresc să păstreze discreția privind acest fapt. Documentul reprezintă o raritate, atât pentru specialiști, cât și pentru colecționari și se prezintă într-o foarte bună stare de conservare. În 1954, Ceaușescu, fidel susținător al lui
Licitație "Epoca de Aur". Carnetul de partid al lui Nicolae Ceaușescu, donat unui muzeu () [Corola-website/Journalistic/102202_a_103494]
-
intrat la vârsta de cincisprezece ani în serviciile telegrafice, mai întâi în departamentul Jura apoi la Paris. In 1872 a reușit să devină practicant la Bletterans (Jura), situație care i-a permis să lucreze în Laboratorul de Studii Avansate al Muzeului Național de Istorie Naturală. Acolo a cunoscut pe cei mai mari botaniști ai epocii, ce a pricinuit decizia lui de a se consacra studiul ciupercilor. În 1879, Patouillard a obținut titlul de clasa a 2-a în farmacologie, și după ce
Narcisse Théophile Patouillard () [Corola-website/Science/337548_a_338877]
-
Martinica, Mexic, Noua Caledonie, Filipine, Tibet, Tonkin, Tunisia și Venezuela. Toate rezultatele cercetărilor sale le-a documentat în mai mult de 260 de publicații cu mai mult de 3000 desene și acuarele de înaltă precizie (moștenite de fiica lui și dăruite muzeului de criptogamie în 1968). De menționat este de asemenea marele lui ierbar, achiziționat deja în 1905 de Universitatea Harvard. Colecțiile mai târzii se pot vedea tot în muzeul de criptogamie. Piața Narcisse Patouillard din Marconay a fost denumită după el
Narcisse Théophile Patouillard () [Corola-website/Science/337548_a_338877]
-
desene și acuarele de înaltă precizie (moștenite de fiica lui și dăruite muzeului de criptogamie în 1968). De menționat este de asemenea marele lui ierbar, achiziționat deja în 1905 de Universitatea Harvard. Colecțiile mai târzii se pot vedea tot în muzeul de criptogamie. Piața Narcisse Patouillard din Marconay a fost denumită după el și o placă comemorativă a fost plasată în fruntea casei lui de naștere. În onoarea marelui micolog au fost denumite multe specii(111) dar numai un gen, "Patouillardiella
Narcisse Théophile Patouillard () [Corola-website/Science/337548_a_338877]
-
dinspre vest să se închine aici. În 1812 aici a fost locul în care Napoleon a așteptat în zadar ca rușii să-i aducă cheile de la Kremlin. În anii 1960 autoritățile sovietice au decis să folosească această zonă ca un muzeu în aer liber dedicat victoriei ruse asupra lui Napoleon. Noul Arc de Triumf, construit din lemn în 1814 și din marmură în 1827 după un proiect al lui Osip Bove, a fost relocat și reconstruit aici în 1968. Coliba din
Dealul Poklonnaia () [Corola-website/Science/337574_a_338903]
-
inamicului, a fost desemnată monument național. Imensa panoramă „Bătălia de la Borodino” (1910-1912) de Franz Roubaud a fost instalată aici în 1962. Un monument dedicat lui Kutuzov a fost inaugurat în 1973. Parcul Victoriei și Piața Învingătorilor sunt părți importante ale muzeului în aer liber. În 1987 dealul a fost nivelat până la nivelul solului și în anii 1990 a fost adăugat un obelisc completat cu o statuie a zeiței Nike și cu un monument al Sfântului Gheorghe ucigând balaurul, ambele proiectate de
Dealul Poklonnaia () [Corola-website/Science/337574_a_338903]
-
a Zilei Victoriei, în 2005, președintele Vladimir Putin a inaugurat 15 coloane de bronz extravagante, simbolizând principalele fronturi și nave militare ale Armatei Roșii în cel de-al Doilea Război Mondial. Începând cu anii 1980 dealul include, de asemenea, un muzeu monumental dedicat victoriei sovietice în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Clădirea principală a muzeului a fost construită între 1983 și 1995. Sala Gloriei conșine 12 reliefuri ale celor 12 Orașe Erou sovietice, iar pe pereții de marmură sunt înscrise numele
Dealul Poklonnaia () [Corola-website/Science/337574_a_338903]