39,491 matches
-
s‐a ridicat în grădina publică a orașului nostru un modest și frumos monument poetului Alexandru Vlahuță, a cărei dezvelire s‐a făcut cu deosebită solemnitate în ziua de 21 septembrie crt. • Festivitatea Serviciul divin a fost oficiat de majoritatea preoților din localitate, în frunte cu P.S. Sa Iacov Bârlădeanu, episcop al Hușilor, care a ținut și o frumoasă cuvântare. 32 * Festivitatea dezvelirii monumentului lui Al. Vlahuță * Au mai vorbit, de asemenea: doamna Meisner de la Iași, domnul Paul Constantinescu, profesor, domnul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rostul lui social”, tip. „Datina” T. Severin, 1938, în „Cuvânt înainte” socoteau pe „cei ce au în primul rând răspunderea despre soarta locală a Căminelor Regale, ca și 39 despre rezultatele muncii ce se desfășoară în ele, pe învățătorii și preoții satelor.” Așa se și explică de ce președinții căminelor culturale în localități au fost cei care simțeau că începe „o viață nouă pentru sate”: învățătorii și preoții. De revăzut și adâncit în acest sens și activitatea de punere în practică a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca și 39 despre rezultatele muncii ce se desfășoară în ele, pe învățătorii și preoții satelor.” Așa se și explică de ce președinții căminelor culturale în localități au fost cei care simțeau că începe „o viață nouă pentru sate”: învățătorii și preoții. De revăzut și adâncit în acest sens și activitatea de punere în practică a „metodelor monografice” de cercetare sociologică inițiată de prof. Dimitrie Gusti la Dodești-Tutova și în satele din jur de echipa studențească condusă aici de Victor Ion Popa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se spune în publicație (1-25 decembre 1931) a adunat proverbele tuturor românilor existenți pe suprafața pământului și le-a tipărit în zece mari volume. Pentru aceasta i-a trebuit ani întregi de cercetare, ani întregi a întreținut corespondență cu învățătorii, preoții și toți cărturarii satelor, pentru a aduna atâtea proverbe și zicători românești. Vă puteți închipui câtă muncă, câte nopți nedormite pentru a aduna și așeza proverbele și zicătorile culese după alfabet, fiecare numerotat și cu explicațiile necesare, și mai presus
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
I. Mihail, Gheorghe Arteni („Scriitorul Virgil Caraivan"), Anton Romila („O figură originală: Moș Virgil Caraivan"), „I. Catană („Tovărășie"), Ioan D. Sandu („Spre progres"), Ioan Chichiță („Cooperația este scăparea"), Nicu Delabăsești („Un uitat folcloristul Iuliu A. Zanne") etc. Mai semnau articole: preot Ioan Dănilă de la Horga, Florin Cherinback, inginer agronom, Victor Al. Glinsky, învățător („Ce-ți dorim noi ție dulce Românie"), Petre Marinică, Iosif N. Dumitrescu, V. Măgureanu, dr. I. Arteni de la spitalul Ungheni-Iași, Constantin Ene din BogheniFălciu, C. Georgescu Obrejița, dr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publicului. Ei bine, azi grație inițiativei domnului Radoveanu, directorul Școlii normale, elevii au lăsat costumul primitiv, care amintea vremurile de sălbăticie și au îmbrăcat o uniformă modestă, cuviincioasă și mai potrivită cu obiceiurile moderne.” Ziarul se ocupa și de îmbrăcămintea preoților. El era de acord cu purtatul culioanelor (a potcapului), d ar îndemna și la pălării regulamentare... A apărut până la 22 noiembrie 1895, sub conduce rea unui comitet desemnat de Comitetul conservator într‐o întrunire ținută în casele domnului dr. I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
apariția revistei „Florile Dalbe”, dar vorbește și despr e organizarea unei șezători artistico‐ literare de către doamna Elena Teodor Emandi, președinta Societății pentru ocrotirea orfanilor de război, în cadrul căreia au citit versuri și proză: dr. V. 95 Voiculescu, G. I. Tutoveanu, preotul Chiricuță, doamna El. C. Emandi, profesor C. Popescu, domnul doctorand Virgil Nițulescu, iar Virgil Popescu și medicul veterinar Borș au executat la vioară și solo bucăți muzicale. În numărul 9 din 18 ianuarie 1919 se publică recenzia la primele două
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dar nu e o luptă de clasă, ci o luptă pentru dreptate, legalitate, libertate, e o luptă de viețuire, de conservare...” În pagina cuprinzând „Cuvântul nostru”, adică a Comitetului de scoatere a bilunarului, e publicată o scrisoare deschisă: „Prea cinstiți preoți și iubiți coleg i” semnată de Const. Pascal - învățător care, în cea de a doua pagină (atâtea are ziarul) semnează altă scrisoare, tot deschisă, către iubiții săteni, iar Ștefan Pascal își pune numele sub imperativ ul „La luptă!” La rubrica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vorbește în detaliu despre... un pension de fete întemeiat în 1857 la Bârlad de Pulcherie Olivari, fiica ei Nathalie Olivari căsătorindu‐se cu Pierre Drouhet, codirectorul pensionului particular din Bârlad, mort la 16 iulie 1909, cu un necrolog scris de preotul I. Antonovici, mai târziu 131 episcop de Huși. Tatăl Nathalei - Georges Olivari, căsătorit cu Pulchérie, aceasta întemeiază în 1857 un pension de fete la Bârlad. Fiica lor, Nathali, măritată cu Pièrre Drouhet în 1864, a preluat în 1867 conducerea pensionului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bine poetul: Departe zările sunt limpezi,/ Și din splendoarea ´ntregii firi / Cu strai de raze ʹnvestmântate / Locașul sfintei mânăstiri. / Din larg de șesuri poposit‐au / Și de prin munți întunecoși, / În jurul zidurilor negre, / Talazuri albe de pioși... / Vrăjesc cântările de preoți / Întinsa mare de norod, / Și glasul clopotelor cheamă / Pe ʹn veci slăvitul voievod... / Dar când genunchele se pleacă, / Și‐atâtea gânduri înfloresc / Din vremi ce pururi lumina‐ vor / Întregul suflet românesc; / Un dor ascuns mă răzvrătește / Și nu‐mi dă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lăsându-i se numai capul ce venea în partea de dinainte a ghiociului și peste cap i-au pus o traistă, ca să fie acoperit. În acest chip, bietul Petrescu a fost dus în afară din oraș la o vie a preotului Panaite Roșca, la Trestiana. Aici a stat 15 zile și apoi a fugit la Galați, unde a stat până după căderea ministerului Catargiu Epureanu. O dată cu plecarea girantului și-a încetat „o bucată de vreme" și gazeta activitatea. După cele petrecute
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
-i-se învinuirea nefondată, că „făcea o înflăcărată propagandă cooperației", susținând „poziția guvernului comunist român" (!), anticipând și susținând „politicile sociale și economice ale regimului comunist față de țărănime." Or, ierarhul nu făcea decât ceea ce făcuseră până la el mii și mii de preoți susținea cooperațiacare munciseră tot timpul alături de populație, în general! * Steaua Tutovei Steaua Tutovei, ziar al Partidului Popular, apare în perioada 1924‐ 1927, condus de Vasile Georgescu - Bârlad, fost elev al Liceului „Codreanu” Bârlad. * 175 Steagul Roșu Steagul Roșu, organ al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de director domnului Const. Gh. Moroșanu, profesor la Liceul Codreanu. Pe timpul vacanței acestuia, conducerea ziarului o va avea avocatul N. Matei Gheorghiu (nr. 16 din 29 iunie 1919 a ziarului) . Se publică articolele: „Întregirea neamului” de C. Th. Moroșanu, „Către preoți, învățători și alți int electuali ai satelor” de V. Georgescu - Bârlad, fost elev a lui C. Th. Moroșanu; „Dacia Traiană” de C. I. Ștefănescu etc. Au mai semnat: Grigore Gafencu, Gh. Manoilescu, Nicolae M. Gheorghiu, Ioan J. Ionescu ș.a. În funcție de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ale Bârladului și Moldovei de Jos cu Italia și în special cu Geno va și cu Veneția”, dând și lista „ Vorniciei Țării de Jos, a cărei capitală era Bârladul.” Ziarul Tutova nr. 19 din 23 iunie 1909, sub pan a preotului Ioan Antonovici i‐a consemnat lui Pierre Ch. Drouhet - născut în Franța, dar stabilit la Bârlad, profesor la Liceul „Codreanu”, un articol omagial cu ocazia morții lui la 16 iunie 1909, înmormântat la Bârlad „fără covoare, fără discursuri, fără muzică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
februarie ori martie și sfârșind în aceeași lună a anului următor. Ziarul din 6 martie 1905 , de exemplu, poartă nr. 1, anul XI al apariției; anul XII începe cu numărul 1 din 5 martie 1906. Vocea Tutovei Din octombrie 1906, preotul econom I. Antonovici publică în Vocea Tutovei documentele de arhivă ale bisericii Vovidenia din Bârlad. In același ziar, spune Gr. Crețu, domnișoara Nina Codreanu, fiica vitregă a căpitanului N.V.Piperescu, a publicat un număr de poezii, începând de la 15 august
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gârleanu) vorbește cu dragoste de tine, într-o scrisoare pe care am primit-o alaltăieri.” De altfel, despre schimbarea conducerii revistei stă mărturie și un proces-verbal încheiat la 8 septembrie 1904, semnat de Corneliu Moldovanu, D. Nanu, A. Mândru și preotul ec. I. Antonovici, publicat în „Paloda” nr.44 din 28 octombrie 1904, care recunosc drept conducător al ei pe inițiatorul și directorul literar al revistei - Emil Gârleanu - Emilgar. Ce s-a întâmplat cu „Făt-Frumos” după aceea, tot G. Ursu ne-
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care o cun oscuseră cititorii, deși autorii erau de calibru, în maj oritate. * Vocea Tutovei, foaie de propășire și educație națională. Apare la l și 13 ale fiecărei luni. Fundator: G. V. Munteanu, director Prof. C. Th. Moroșanu; prim redactor: Preot I. Gh, Chirvasie. Ne bucură mult reapariția vechii publicații bârlădene, care alături de excelenta revistă; „Păstorul Tutovei" calcă cu cinste pe urmele Bârladului cultural, Este proaspătă încă în mintea noastră, falanga corifeilor literaturii noastre, strânși în jurul revistei „Făt-Frumos" — care a dus
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Actualitatea Bârlădeană a apăr ut la 11 septembrie 1987 și a fost sponsorizat de Întreprinderea de rulmenți din Bârlad. Celelalte două din anii 1988 și 1989 au beneficiat de sponsorii: IEPAM și ABROM Bârlad. 247 * Albumul creștinului Albumul creștinului de preot Constantin T. Beldie, vol.I Bârlad 1939, p.125-126: “Ce nume trebuie să dăm copiilor noștri?” Scopul pentru care cel ce se botează - fie copil sau vârstnic - este următorul: în primul rând se arată prin aceasta un adânc respect față de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de redacție mai făceau parte elevii: Liliana Bâgu, Simona Pasat, Mădălina Cheptea, Cezar Pelin. Avânturi culturale Avânturi culturale a apărut la Bârlad din ianua rie până în decembrie 1937, o dată pe lună, sub îngrijirea unui comitet format din domnii: V. Apostolescu, preot D. Barbu, Stan N. Cucu, N. Gaiu, Gh.V. Gâlcă, Iosif Maloman, P. Todicescu, Gh. Tomescu, St. Vancea; redacția și administrația - Bârlad, strada Palade nr. 2, Tipografia - Lupașcu. „Nefiind pe nici o axă ideologică”, Avânturi cu lturale „va indica multora o năzuință
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a episcopului de Huși Canon și alta a dr.C.I. Istrati către clerul rural, învățători, primari și gospodari, îndemnându-i să realizeze ceea ce era necesar satelor. Poeziile în revista „Crucea" erau semnate de C.G.Damaschin, A. Hoch, N. Iorga, Niger și preotul Al. Popescu. Costa anual 5 lei. * Curierul sănătății, 1912 Privea pe toți acei ce țin la sănătatea lor, în special pe săteni.” (Din Istoricul Spitalului Bârlad de I. Grosu și N. Botezatu). * Doina Doina, revistă de limbă, literatură și artă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acei ce țin la sănătatea lor, în special pe săteni.” (Din Istoricul Spitalului Bârlad de I. Grosu și N. Botezatu). * Doina Doina, revistă de limbă, literatură și artă populară, cu apariție o dată pe lună, editată în anii 1928‐ 1929 de către preotul P.G. Savin - Jorăști Covurlui, la Tipografia C.D. Lupașcu din Bârlad, strada Ștefan cel Mare. În cuprinsul numărului 6 / 0ctombrie 1928 citim: 304 editorialul: Folcloriștii noștri Pompeiu Hossu Longin, născut la 30 august 1897, în comuna Cormenin, plasa Ileanda Mare, județul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din sat Carlomănești, județul Tutova, din 1656, octombrie 2. Și așa mai departe... cu formule vechi, cu blesteme și cu jurăminte ‐ din adâncul vremii înviază lumina.” Revista a scris și despre inițiativa nematerializată, în numărul 1: „Sub conducerea S.S. cucernicul preot econom Șt. Vasilescu, protoereul județului Tutova, se va înființa în orașul Bârlad un muzeu bisericesc regional care va fi alimentat cu toate odoarele vechi: cărți, haine, icoane etc. care nu mai sunt întrebuințate de către bisericile din județ și care în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pierdute.” În afara materialelor specifice tradiției și re licvelor, revista a publicat cronici, însemnări, diverse, o largă prezentare a cărților, revistelor și ziarelor primite la red acție. La loc important figurează donatorii care contribuie la tipărirea revistei: G. Tutoveanu, I. Antonovici, preot Șt. Vasilescu, C. Dornescu, Ovidiu D. Eremia, Oratin D. Eremia, Vasile Stoica, Tiberiu D. Eremia. * Virgil Caraivan a fost membru fondator al Societății Scriitorilor Români, membru în primul ei comitet, unul dintre istoricii de bază ai acestei societăți de breaslă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dl Ifrim, colegul meu de clasă și din care făcea parte și Ștefan Toporaș. (Reprodus din „Școala nr.4 Bârlad la 150 de ani 1856-2006, studiu monografic de Ghiță Cristian, Ed, „Sfera” Bârlad, 2006) * Duh parohial Duh parohial de sub conducerea preotului Constantin Damian apărea în 1934 la Lungești Tutova și era evidențiată la Eparhia Huși ca revistă bisericeaacă. * Editura “Sfera” La 20 mai 2007 s-au împlinit 8 ani de la înființarea la Bârlad a Editurii “Sfera”. Normal ar fi ca, așa cum
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și articole în revista pedagogică George Lazăr, precum și poezii populare culese din județul Tutova. * Graiul nostru Graiul nostru, 1925 - 1927, ca și Scrisul nostru (1929 - 1931) apare sub conducerea Academiei Bârlădene, întemeiată în 1915 de George Tutoveanu, Tudor Pamfile și preotul Toma Chiricuță. Academia Bârlădeană trăiește o epocă de mare gl orie prin 1925, la ședințele ei literare venind, ca și la „Junimea” -altă dată : „Cine vroia și rămânea cine putea”. Ea organiza șezători literare atât în oraș cât și în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]