38,100 matches
-
un accent pe istoria de represiune politică a partidului, aparatului de propagandă, și a atacurilor sale asupra sistemelor de cultură și valori tradiționale. La scurt timp după publicarea celor Nouă Comentarii, "The Epoch Times" a început să publice scrisori de la cititori care doresc să dezavueze simbolic afilierea lor la organizațiile partidului comunist, inclusiv Liga Tineretului Comunist si Tinerii Pionieri. Printre participanții mișcării se află disidenți politici, avocați, oameni de știință, diplomați și foști polițiști sau militari. și publicarea celor Nouă Comentarii
Mișcarea Tuidang () [Corola-website/Science/331434_a_332763]
-
Television, Falun Gong ajuns să stabilească o "alianță de facto mass-media", cu alte grupuri dizidente chineze. Ca parte a opoziției împotriva PCC, The Epoch Times a publicat cele Nouă Comentarii despre Partidul Comunist în noiembrie 2004, și a început invitarea cititorilor să renunțe la partid. Hu Ping descrie această incursiune în comentariu politic o "progresie logică" care rezultă din incapacitatea Falun Gong de a pune capăt persecuției împotriva lor prin alte mijloace, dar subliniază faptul că practica în sine este apolitică
Mișcarea Tuidang () [Corola-website/Science/331434_a_332763]
-
care spunea "Partidul Comunist Chinez este destinat să fie distrus de către Cer, viețile celor care demisioneză din Partidul Comunist vor fi salvate repede!" După publicarea celor Nouă Comentarii, site-ul ziarului The Epoch Times a început să publice scrisori de la cititori declarându-și dorința de a-și termina afilierea la Partidul Comunist, Liga Tineretului Comunist și pionieri. Ziarul a creat un site web dedicat cauzei, care a inclus un formular de depunere on-line a declarațiilor. Din motive de siguranță personală, mulți
Mișcarea Tuidang () [Corola-website/Science/331434_a_332763]
-
realitatea într-un mod fascinant, provocator, greu de uitat”, în timp ce SF Site o compară cu filmul Blade Runner al lui Ridley Scott. "School Library Journal" caracterizează romanul ca fiind „foarte nuanțat, violent, întunecat” și crede că „îi va intriga pe cititorii interesați de SF-ul ce explorează lumea politicii și mediului înconjurător sau de distopii”. La rândul său, SFReviews.net caracterizează scriitura lui Bacigalupi ca „electrizantă, iar personajele sale - umane sau modificate - realizează cu cititorul o legătură reală care-l împiedică
Fata modificată () [Corola-website/Science/331515_a_332844]
-
crede că „îi va intriga pe cititorii interesați de SF-ul ce explorează lumea politicii și mediului înconjurător sau de distopii”. La rândul său, SFReviews.net caracterizează scriitura lui Bacigalupi ca „electrizantă, iar personajele sale - umane sau modificate - realizează cu cititorul o legătură reală care-l împiedică pe acesta să se simtă copleșit de lumea creată excesiv de amănunțit”. Deși punctează și anumite puncte slabe ale romanului - cum ar fi asemănările cu alte opere sau detaiile excesive din anumite pasaje - Strange Horizons
Fata modificată () [Corola-website/Science/331515_a_332844]
-
punctează și anumite puncte slabe ale romanului - cum ar fi asemănările cu alte opere sau detaiile excesive din anumite pasaje - Strange Horizons apreciază că „este scris extrem de convingător și oferă un sol fertil pentru interpretări diverse din partea oricărui tip de cititor” În septembrie 2010 romanul a câștigat premiul Hugo pentru cel mai bun roman, la egalitate cu "The City & the City" a lui China Miéville. În mai 2010, romanul a fost distins cu premiul Nebula pentru cel mai bun roman. În
Fata modificată () [Corola-website/Science/331515_a_332844]
-
va încheia, totuși, aici. "Gazeta SF" apreciază cartea, în ciuda unor mici scăpări, afirmând că „firele importante se leagă, conflictele majore se rezolvă plauzibil, dar rămân și întrebări despre ce se va întâmpla mai departe cu unele planuri secundare, lăsându-i cititorului posibilitatea să viseze.”.
Ultima privire () [Corola-website/Science/336982_a_338311]
-
întâmplă atunci când o navă nouă apare, navă despre care s-a crezut inițial că este un asteroid. Comandată de un personaj numit Will, noua navă este similară cu Orașul, care a devenit, datorită evoluției Răului, un super-organism. În acest moment, cititorul descoperă că, în afară de Oraș, omenirea nu a dispărut în întregime deoarece alte grupuri de oameni au supraviețuit, utilizând tehnici de inginerie genetică pentru a-și îmbunătăți abilitățile. Îmbarcată pe nava spațială a Comandantului Will, Druuna descoperă că mințile lui Shastar
Druuna () [Corola-website/Science/337447_a_338776]
-
de către producător pentru a scrie articole promoționale despre gama 6. 9, cu scopuri publicitare. Acesta a fost de acord cu condiția să îi fie îngăduit ca alături de punctele forte ale autoturismului să poată prezenta și lipsurile acestuia, astfel încât să ofere cititorilor descriere obiectivă si exausitivă. Daimler-Benz a acceptat condițiile jurnalistulu, și i-a oferit acestuia moșină 6. 9 (modelul American), pentru a o conduce din Manhattan până la pistele de raliu Grabd Prix, Road Atlanta, în Georgia. Acolo, Yates avea să conducă
Mercedes-Benz W116 () [Corola-website/Science/337467_a_338796]
-
temerilor, comunicarea persuasivă și consolidarea relațiilor personale. Următoarea sa carte care s-a bucurat de succes este „Awaken The Giant Within” (Descoperă forța din tine), publicată în 1991. A folosit propria tehnică de condiționare neuro-asociativă, în încercarea de a oferi cititorilor câteva tehnici de dezvoltare personală. Seminarul de patru zile al lui Robbins, „Unleash the Power Within” (UPW), este considerat a fi cea mai importantă realizare a carierei sale. Seminarul se bazează pe un concept care prezintă modul în care oamenii
Anthony Robbins () [Corola-website/Science/336437_a_337766]
-
cărțile populare de micologie precum în cele mai multe articole științifice, mai departe pricinuit faptului, că în ultimul timp denumiri „noi” au fost din nou replasate (vezi de exemplu la Tricholoma tigrinum). În plus, astfel soiul poate fi cesionat mai bine de cititor. Au mai avut loc și alte încercări de redenumire, ca de exemplu acea a lui Pierre Bulliard (1791) în "Boletus rubeolarius" sau a lui Samuel Frederick Gray în "Leccinum luridum" (1821). dar ele pot fi neglijate. Buretele se decolorează cu
Buretele vrăjitoarei () [Corola-website/Science/336459_a_337788]
-
a o publica până în 1905, fiind interzis de cenzură. El a considerat romanul "Moartea lui Ivan Lande" (1904), ca fiind cea mai bună scriere a sa, dar marele său succes a fost romanul "Sanin" (1907), ce i-a scandalizat pe cititorii ruși și a fost interzis în mai multe țări. Romanul a fost scris în 1903, dar nu a putut fi publicat până în 1907, tot din cauza cenzurii. Protagonistul romanului ignoră toate convențiile sociale și se specializează în a seduce fete virgine
Mihail Arțîbașev () [Corola-website/Science/336511_a_337840]
-
L'Inconstante", a apărut în 1903. Opera literară a lui De Heredia a fost apreciată de-a lungul carierei sale și ea a fost o scriitoare populară în rândul publicului și al criticii. Când ziarul francez "L'Intransigeant" a cerut cititorilor în 1910 să numească primele trei scriitoare care meritau un loc în Academia franceză, „Gérard d'Houville” a fost plasat pe prima poziție, deasupra Annei de Noailles și a lui Colette. În 1918 ea a obținut "Grand Prix de Littérature
Marie de Régnier () [Corola-website/Science/336513_a_337842]
-
sau nu sau dacă sunt prea sângeroase sau nu. Cu toate acestea, sunt incluse între paginile cărților sale multe fapte istorice, antropologice și autobiografice. Descrierea Războiului Franco-German pierdut l-a făcut pe Aimard să-și piardă o mare parte din cititori. Aventura sa mexicană din 1852 este descrisă în "Curumilla"; istoria uciderii surorii sale vitrege Fanny în "Te Land en Te Water I & II". În 1870 Aimard și un număr mic de jurnaliști au participat la Războiul Franco-German în care el
Gustave Aimard () [Corola-website/Science/336512_a_337841]
-
o artă poetică de etapă. Gheorghe Perian insistă în portretul pe care i-l dedică în Scriitori români postmoderni, 1996, asupra ‘naivității' și expresionismului înțelese ca un limbaj preexistent în poezia sa. Fie că excită sau nu memoria culturală a cititorului, poemele lui Moldovan reușesc să provoace nenumărate sugestii și să limpezească apele tulburi ale emoției cu ajutorul unui „ermetism de protecție”. Expresia e aplicată de Ion Simuț care observă cu justețe că în Arta răbdării, livrescul «îl resimte dramatic în zona
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
(în ) este un roman publicat în 1982 de scriitorul japonez Haruki Murakami. Românul, al doilea din "Trilogia șoarecelui", a fost distins cu . Românul a devenit bestseller atât în Japonia cât și pe plan internațional. "" va purta cititorul într-o lume neobișnuită și misterioasă. Acțiunea se desfășoară pe parcursul a 8 capitole, si pe parcursul a 8 ani. Este povestea unui tânăr agent publicitar din Tokyo care primește de la un vechi prieten o fotografie a unui peisaj muntos, cu pășuni
În căutarea oii fantastice () [Corola-website/Science/330495_a_331824]
-
Ahmet Cevdet este autorul primei cărți de gramatică a limbii turce, în . Cea mai cunoscută lucrare a sa este "Kısas-i Enbiya" (Pildele profeților), în care istoria Islamului și istoria tuturor profeților este scrisă într-un limbaj plăcut și pe înțelesul cititorului. Ahmet Cevdet s−a născut în Loveci, Bulgaria de azi, în 1822. Tatăl său, Ismail Ağa era membru în Consiliul Local iar mama sa Ayșe Sümbül era din familia Topuzoğlu l din Loveci. Numele său adevărat este Ahmet, supranumele de
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
de lider al femeilor care au supraviețuit războiului și a fondat "Women for Women International". În 2006, Zainab Salbi a scris "The Other Side of War : Women’s Stories of Survival and Hope". Publicat de National Geographic, Zainab Salbi duce cititorii în realitatea din Afganistan, Bosnia și Herțegovina, Columbia, Republica Democratică Congo, Rwanda, Sudan, să audă poveștile femeilor care revendică zi cu zi viața familiilor și comunităților lor, din cenușa conflictului . "Războiul nu este o rachetă generată de calculator care izbește
Zainab Salbi () [Corola-website/Science/331131_a_332460]
-
în scenă care deschide volumul „o variație pe tema rolului de războinic bătrân și înțelept jucat de Takashi Shimura în Cei șapte samurai”. "The Best Reviews" laudă românul pentru că este o „fantezie epica fascinantă, fantastică și plină de satisfacții pentru cititor”, iar "Publishers Weekly" merge mai departe și declară că „această poveste de excepție are de toate - magie dezlănțuita, încântarea unei fantezii epice și aventură explorărilor din epoca navigației”.
Atlasul secret () [Corola-website/Science/331202_a_332531]
-
31 de jocuri pentru PSP în 2009, și al șaptelea cel mai bun prequel de joc video. A mai fost votat pe locul al treilea în sondajul "Dengeki" al jocurilor care storc cele mai multe lacrimi. În 2011, a fost votat de cititorii "Famitsu" ca al doilea cel mai trist joc într-un sondaj asemănător.
Crisis Core: Final Fantasy VII () [Corola-website/Science/331191_a_332520]
-
și făcându-i să accepte cooperarea de pe poziții de egalitate între oameni, Îngeri și Săpători. "The Guardian" consideră seria Întoarcerea acasă „una dintre cele mai reușite ale lui Card”, argumentând că „scriitorul imaginează un viitor care îi aduce provocări nenumărate cititorului”. "Kirkus" vede în ea „mai mult decât o parabolă și nu chiar o alegorie”, apreciind că „reușește cu succes să fie, în același timp, un divertisment plăcut, de necontestat și edificatoare”. "Publishers Weekly" este de părere că „volumul care încheie
Născuți pe Pământ () [Corola-website/Science/331258_a_332587]
-
o bornă în seriile fantasy epice”. Justin Landon laudă proza lui Brett: „curge natural, iar scenele de acțiune nu par forțate. Lumea sa și sistemul magic sunt bine construite, aflându-se într-un antagonism armonios. Personajele sunt bine creionate, determinând cititorul să se teamă pentru ele, pentru ca în clipa următoare să le aclame. [...] Singura mea plângere în legătură cu romanul este că, atunci când ajungi la final, ai impresia că ai citit un prolog lung”.
Omul pictat () [Corola-website/Science/334029_a_335358]
-
perioada noiembrie 1895 - februarie 1896 (nr. 11-12 din 1895 și 1-2 din 1896) în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1907 în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Alcalay din București. Criticul Titu Maiorescu, unul din primii săi cititori, a afirmat că i-a plăcut noul roman, menționând că „situația și caracterele sunt clare și interesante” și găsind asemănări între Tănase Scatiu și unii oameni politici și de cultură din România (într-o scrisoare din 6/18 noiembrie 1895
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
enumerate figurând „personajele credibile și plăcute, intriga și acțiunea, tensiunea și conflictul dintre personaje”. În aceeași notă se înscrie și "Night Watch Reviews", care apreciază că romanul are „un cadru credibil, personaje bine creionate și ridică probleme morale care pun cititorul pe gânduri”.
Talion: Revenantul () [Corola-website/Science/334124_a_335453]
-
decembrie 1932 în 12 numere săptămânale (nr. 296-307) ale revistei "Realitatea ilustrată", sub titlul ambiguu "X-O. Romanul viitorului". Apariția romanului a fost precedată de un anunț publicat în numărul 295 al revistei (22 septembrie 1932) care-i informa pe cititori că opera literară realizează "„cea mai frumoasă evocare a viitorului, așa cum va fi în realitate, cu mașinismul și cu dragostea lui, cu ambițiile și desamăgirile lui”". Autorul se ascundea sub pseudonimul Leone Palmantini, un pretins romancier italian ce debuta în
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]