KorAP: Find »[drukola/base=cititor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1504 1505 1506 ...1527 >

38,151 matches

Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626

discutat despre această nouă comandă socială. Este adevărat, însă, că, în chiar zilele când Contemporanul dădea publicității lucrările plenarei, Eugen Frunză 59 publică în aceeași revistă un triptic liric intitulat Cântec de iubire, pe care îl reproducem în note, sugerând cititorului să-l parcurgă, întrucât în acest context, se vor face câteva referiri la aceste versuri. Fără a avea pretenția de a epuiza toate discuțiile pe marginea poeziei de dragoste - patent 1953, reținem în următoarele pagini, câteva comentarii teoretice și analitice

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
poeziei de dragoste - patent 1953, reținem în următoarele pagini, câteva comentarii teoretice și analitice care să ne pună în temă: S.DAMIAN 60: „Îndemnul către poeți de a fi mai personali în creație izvorăște din nemulțumirea și dezamăgirea justificată a cititorilor care răsfoind multe versuri publicate se întreabă de ce se aude atât de șoptit glasul original al unora dintre poeți, de ce sună versurile lor atât de inexpresiv. Nicăieri nu se pot găsi exemple mai convingătoare asupra «răcelii», atitudinii «glaciale» a unor

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
prea bine. Și asta n-o spune critica, deși ar fi trebuit s-o spună demult și s-o tâlcuiască bine. N-a făcut-o însă pentru că... nici cu critica nu stăm prea bine. Iată însă că au spus-o cititorii și au recunoscut-o poeții înșiși (...). Pare curios, dar așa e: poeții noștri au socotit și mai socotesc și acum că-i «dificil» și «riscant» să scrii despre dragoste, despre iubită și despre fericirea proprie, făurită în cadrul noilor condiții de

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
cuvânt - de a vorbi despre tot ceea ce-i frământă pe ei înșiși ca oameni, și înainte de toate despre felul cum înțeleg ei înșiși fericirea, și cum izbutesc să-și făurească propria lor fericire - trup din trupul fericirii obștești?(...) Vrea poate cititorul (cu titlu de exemplificare) scheme abstracte care să țină loc de emoție și totodată dorește el să vadă un... erou liric care se chinuiește s-o facă pe îndrăgostitul, chemând în ajutor toate duhurile clasicilor? Citească în acest caz versurile

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
care pe de altă parte n-a făcut nici un gest pentru a-și reține iubita alături (...). Se întâmplă uneori ca poetul să aibă realmente ceva de spus, să-și fi conturat o intenție poetică valabilă, care transmisă - ar putea stârni cititorului o emoție autentică, și cu toate acestea rezultatul efortului său se dovedește a fi nesatisfăcător, din pricina superficialității, cel mai adesea, care ucide în față ceea ce începuse să capete profil. Iată spre pildă - cele două poeme de dragoste, amintite, ale lui

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Eugen Frunză - cu toată aparenta lor căldură - nu s-ar fi simțit în largul ei nici o iubită (...). Trecând acum la ceea ce poetul Eugen Frunză ține să comunice femeii iubite, vom observa înainte de toate că, în generalitatea lor, versurile lasă pe cititor într-o totală indiferență. Simți tu în inima ta oare Dorința zborului ne-nfrânt Spre socialism, spre „mai curând” Ca spre-o grădină-mbietoare? Încercând să dea o replică energică tendinței manifestate în unele versuri de dragoste, tendință ce se caracteriza

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
cei sus amintiți, permițându-și să se substitue până și intențiilor lor artistice. Vrând să-și camufleze adevărata poziție, autorul articolului și-a confecționat un întreg păienjeniș stilistic, presărând la tot pasul expresii și citate menite să-l impresioneze pe cititor prin «erudiție» și «competență». Nu e de mirare că în articol se întâlnesc formulări ca: «lirism și explozie», «momente de emoție sufletească» (prilejuite de poeziile noastre valoroase) sau «foarte adesea eroul liric e doar sensul viu al unei creații lirice

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Dragomir și Studenta de Aurora Cornu, pe care le înșir în ordinea publicării lor. Reprezintă ceva nou, o contribuție, o împlinire a ansamblului poeziei și literaturii noastre? Care sunt meritele, dar și scăderile acestor creații? În ce măsură înseamnă aceste poeme, pentru cititor, o îmbunătățire a cunoașterii sale despre viață, despre om, despre societate? În ce măsură îl înalță ele din punct de vedere etic, în ce măsură îl înnobilează și-i înfrumusețează sufletul și îi oferă un model de imitare în viața sa proprie? Iată întrebări

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
nostru și ale vremii noastre (...)”. *** George MUNTEANU 64: „S-a discutat anul acesta în presa literară, cu oarecare insistență, despre poezia de dragoste, mai precis vorbind - despre inexistența unei asemenea poezii. Cum s-a întâmplat și cu alte prilejuri, tot cititorii au semnalat mai stăruitor această penurie. Câțiva critici i-au dibuit apoi pricinile, încheindu-și sârguincioasele lor investigații cu concluziile și îndemnurile cuvenite. Iar poeții - luați se vede cam pe neașteptate - au căutat să facă față în pripă acestei situații

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
infirmă opiniile celeilalte. D. MICU66: „Sub titlul Mesteacănul (E.S.P.L.A. 1953) sunt reunite o parte din poeziile publicate de Aurel Rău în anii 1950-1952 în diferite reviste, mai cu seamă în Almanahul literar din Cluj. Cu toată diversitatea tematică, volumul permite cititorilor sesizarea unor particularități artistice și a unor tendințe caracteristice creației acestui poet în plină formare (...) Bogatele descrieri din Grădinarul nu au rostul unor podoabe exterioare, ele constituie modul de materializare a stărilor sufletești, mijloace de transmitere a entuziasmului pe care

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
prin lirismul său, prin dezvăluirea emoțiilor pe care le trăiește eroul în timpul acțiunii și după cucerirea izbânzii (...) Se află în volum poezii ca Nimeni nu va ști, Urarea mamelor din Grecia, Mesteacănul, etc., a căror lectură îl lasă indiferent pe cititor. Sărace în idei, aceste poezii sunt mediocre, lipsite de sentimente adânci. În ele nu recunoaștem particularitățile creației lui Aurel Rău (...) Ca și poeziile cenușii, de felul Mesteacănului și Nimeni nu va ști, ciclul Eliberarea Clujului vădește influența unor rămășițe formaliste

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
În articol se găsesc observații juste, care țin în special de analiza «la text» a poeziilor. Se află însă și observații false și dăunătoare. Chiar de la începutul cronicii se afirmă că volumul lui Aurel Rău, «cu toată diversitatea tematică, permite cititorului sesizarea unor particularități artistice și a unor tendințe caracteristice creației acestui poet în plină formare». Așa cum apare, din fraza citată, cronicarul socotește că diversitatea temelor este cel puțin un impediment pentru manifestarea particularităților artistice ale poetului. Drept care subliniază cu justificată

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
lui Florin Mugur: „Chiar înainte de a cunoaște și de a analiza mai în adâncime poemul lui Florin Mugur, înainte de a exprima anumite păreri și a face felurite propuneri asupra destinului său scriitoricesc, trebuie să subliniem curiozitatea și bucuria cu care cititorii primesc cel dintâi volum de versuri al unui tânăr poet de 19 ani, student al Școlii de literatură „Mihai Eminescu” (...). În poezia La optsprezece ani - publicată în revista Anii de ucenicie a Școlii de literatură și critică „Mihai Eminescu” la

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
imagini viguroase se comunică indignarea pasională a poetului, revolta sa față de fățărnicia arogantă și spiritul sufocant de care sunt contaminați unii critici: Alt mers decât în cărucioare Nu vor, betegii, să permită: Și gem, de supralicitare... Și mor, de papagalicită... Cititorul salută în această poezie mai cu seamă curajul cu care sunt dezbătute unele probleme centrale ale literaturii și criticii literare”. Al treilea semn care anunță că, totuși, ceva-ceva se mai schimbă în universul liricii, este apariția lui Tudor Arghezi printre

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
luptei pentru o nouă cultură și literatură și împotriva a tot ce tinde să împiedice realizarea acestui scop determină o altă însușire valoroasă a activității sale: combativitatea. Lucrările publicistice și de critică literară ale lui Traian Șelmaru prezintă atracție pentru cititor, îl conving și-l mobilizează din pricină că autorul nu se mărginește să formuleze și să susțină anumite teze juste ideologicește, ci ia o atitudine totodată împotriva tezelor false. Articolelor și studiilor sale este profund străină acea contemplativitate care mai caracterizează scrierile

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
a părăsit de la o vreme preocuparea de a publica reportaje literare. În reviste cum ar fi Almanahul literar din Cluj și Iașul Nou, se aduce extrem de rar aminte că există și o asemenea specie literară, ceea ce reprezintă o pagubă pentru cititori și o lipsă de orientare pentru colectivele de redacție. (...) În general, editurile nu arată o preocupare deosebită pentru reportajul literar și de aceea este de semnalat fericita inițiativă a Editurii Confederației Generale a Muncii care a tipărit, cu ocazia aniversării

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
construcții, transformarea socialistă a agriculturii, diferitele aspecte ale revoluției culturale, creșterea și formarea omului nou au atras atenția reporterilor, care au știut să prezinte ceea ce este mai caracteristic în țara noastră în această perioadă de trecere de la capitalism la socialism. Cititorul este interesat să afle cum se construiește Canalul Dunăre-Marea Neagră, cum apar noi fabrici și uzine, cum se înalță Combinatul Casa Scânteii, cum se muncește la Hidrocentrala V.I. Lenin, cum se fabrică noul tractor pe șenile. De exemplu, numai printr-

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
că a dat o raită prin Atelierele Grivița Roșie, a cules de ici de colo câte un fapt mai mult sau mai puțin semnificativ (...), pentru că reporterul nu înfățișează acesta viață. La fel procedează A.E. Baconsky care vrea să prezinte cititorului uzina Herbak Janos din Cluj. Pentru aceasta reporterul socotește că este suficient să scrie despre întrecerile socialiste (...). Cum trebuie redată viața? Răspunsul nu este greu, pentru că viața trebuie redată așa cum este, așa cum se desfășoară. Numai că reporterul, asemenea scriitorului, trebuie

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
și unde - Petru Dumitriu. Acest jubileu a fost în permanență în planul secund al politicii literare a anului 1953. Dar până să descifrăm conturul viitorului an, având în memorie faptele și întâmplările scriitorilor din anii panoramați în aceste pagini, propun cititorului un experiment: să-și împrospăteze memoria cu fapte și întâmplări mai vechi, petrecute pe tărâmul literar între 1944-1949 tocmai pentru a sesiza și mai limpede evoluția și saltul spre 1954. Întoarcerea în timp n-o voi face eu, ci un

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
ale viitorului? În ce măsură cărțile și poemele noastre au fost de ajutor în momentele de bătălie și în perioadele de muncă încordată de la 23 August 1944 până azi? În ce măsură ajută literatura noastră la crearea viitorului? Iată câteva întrebări pe care publicul cititor, iubitorii de carte din uzine și de la sate, învățătorii, studenții, profesorii, îndeobște oamenii legați de munca pe tărâmul cultural, ni le vor pune, nouă scriitorilor, criticilor, tuturor oamenilor activi în acest domeniu. Există unele realizări, dar publicul așteaptă mai mult

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
din mai multe direcții și cu mai multe brațe și mijloace literare edificiul realist-socialist. Pe tron stă încă ideologicul. În ogor: aceeași sămânță. Florile sunt rare, crisalida veghează-n găoace, albatrosul a uitat de Marea Neagră. Semnele emancipării estetice, dragă domnule cititor, par să fie foarte îndepărtate. NOTE ȘI COMENTARII 1. În: Scânteia, nr.2602, 8 mart., 1953: G. Călinescu. - O figură gigantică a istoriei • E. Frunză. - Așa ne-nvață Stalin (versuri); în nr.2603, 9 mart. • Dan Deșliu. - Pentru Stalin • Maria

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
întocmită după toate regulile științei. Propozițiile ei rămân fundamentale și exemplele date atunci când a fost scrisă par împrumutate zilei de azi. Cartea poale fi doar îmbogățită pe margini cu observații complementare pe care istoria le-a pus la îndemână, ulterior, cititorului. O mare parte a lumii trăiește încă sub semnul imperialismului câtorva puteri mondiale, imperialism care este «stadiul monopolist al capitalismului». Capitalul este o marfă atrofiabilă dacă stă închis în casă, el trebuie să ia aer. De unde «emulația» de a exporta

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
din însăși definiția realismului socialist. (...) Literatura sovietică reflectă azi și în același timp deschide perspectiva înmuguririi vârstei de aur a comunismului. Opere ca Secerișul a scriitoarei Galina Nicolaeva sau Primăvara în colhozul „Pobeda” a lui N. Gribaciov, oferă de pe acum cititorului încântat, adieri înmiresmate din acea «primăvară a omenirii». - Ziua muncii și a păcii: În: Contemporanul, nr. 18 (291), 2 mai, 1952 - Necunoscut. Nuvelă; fragment. Idem, nr.43 (316), 24 oct., 1952 - O sărbătoare a culturii române. Cu prilejul Săptămânii Cărții

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
1952 - Bălcescu - scenariu cinematografic, în nr. 12, 1952 și nr. 1, 1953 38. Eugen Campus - Pentru expresivitatea chipurilor literare. În: Viața românească, nr. 9, oct. 1953. 39. Ion Bălan - Nuvelele lui Aurel Martin. În: Viața românească, nr. 7, iul.: „Pentru cititorii Almanahului literar de la Timișoara, nuvelele lui Aurel Martin și nuvelele recent apărute în volum, la E.S.P.L.A, sunt cunoștințe mai vechi, deoarece la Scrisul Bănățean tânărul scriitor își desfășoară ucenicia sa literară, remarcându-se prin câteva schițe, povestiri și nuvele

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
specii de catagrafii de autori, în care de fiecare dată se spune despre un scriitor și opera lui tot ce poate fi spus într-un spațiu parcă dinainte fixat, și în termeni oficioși, de permanentă sărbătoare. Ce importanță are că cititorul care urmărește cu regularitate revistele și citește cărțile care apar, a trecut de faza când se mulțumea cu o simplă informare (oricât de judicioasă) asupra scriitorului respectiv și aspiră spre ceva mai mult - un studiu, bunăoară, care să adâncească măcar

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]