38,269 matches
-
de față. Din seria documentelor publicate, de un real folos au fost: Dumitru Preda (coordonator), România Vatican Relații diplomatice I 1920-1950; Ion Dumitriu- Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944; S. Collectanea, Congregatia de Propaganda Fide; Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații; traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, La Romania e la Santa Sede. Documenti dplomatici și altele. Pentru a înțelege ambientul perioadei în care episcop de București a fost Raymund Netzhammer, precum și rolul acestuia în pomovarea presei catolice din România, jurnalul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pericolul umanizării religiei (lipsind-o de revelație). Din acest motiv, în septembrie 1907 a promulgat enciclica Pascendi dominici gregis, în care explica în ce consta această mișcare (din punctul său de vedere). Cu câteva luni înainte, în iulie, fusese promulgat decretul Lamentabili, care era o listă de 65 de propoziții condamnabile, extrase din scrierile a diverși teologi. În anii următori enciclicii, reprezentanții modernismului au fost admonestați și condamnați de autoritatea ecleziastică, deoarece continuau să-și apere poziția în cărți și articole
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
începutul secolului al XX-lea, care au enunțat nevoia de apostolat prin toate mijloacele și pe cea de obligativitate a existenței moralității în presă și în toate scrierile (indiferent de noile realități și schimbări din societate) 153. Încă din introducere (Decretul privind mijloacele de comunicare social), Inter mirifica, arăta importanța deosebită pe care Biserica o acorda căilor de comunicare a știrilor, ideilor și orientărilor de tot felul, dar mai cu seamă acelor mijloace care prin natura lor puteau influența nu numai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
e posibil să se realizeze fără mijloace materiale, erau încurajați toți cei ce puteau finanța și susține sub orice formă "uneltele" catolice de comunicare; Biserica sprijinea și ea direct răspândirea cuvântului mântuirii prin aceste forme 158. Toate normele cuprinse în Decretul privind mijloacele de comunicare socială exprimau o realitate și reflectau poziția Bisericii cu privire la fenomenul media, încă de la începutul secolului al XX-lea, oglindind evoluția și viziunea ei pentru această perioadă de timp. Din acest motiv, am considerat oportun să prezentăm
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dintr-o perspectivă morală 252. În secolul al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă, motiv pentru care imixtiunile pontificale s-au înmulțit, ajungându-se la întocmirea unor documente precum enciclicele Vigilante cura și Miranda prorsus sau decretul Inter mirifica, dezvoltat mai târziu în Instrucția pastorală Communio et progressio. Analizând evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor de opinie, oglindind în același timp situația
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dintr-o perspectivă morală 1024. În secolul al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă, motiv pentru care imixtiunile pontificale s-au înmulțit, ajungându-se la redactarea unor documente precum enciclicele Vigilante cura și Miranda prorsus, sau decretul Inter mirifica, dezvoltat mai târziu în Instrucția pastorală Communio et progressio. Analizând evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor de opinie, oglindind în același timp situația
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
AGO Conv.), Fond Moldavia, dosar personal Dominic Jaquet, Lettre pastorale de sa grande Monseigneur Dominique Jaquet, evêque de Iași, Scrisoarea părintelui Wiercinski din 4 noiembrie 1895, Scrisoarea Mons. Jaquet din 19 aprilie 1896. AGO Conv., Fond Nova Ordinis Provincia Rumeniae, Decretul de înființare a Provinciei Franciscane Sfântul Iosif. Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe (ADMAE), Fond 71/1920-1944. Vatican. Relații cu România, volumul 1 General (1920-1929), volumul 24 (1932-1939), volumul 19 bis (1920-1931), volumul 20 (1932-1939), volumul 6 (1935-1944), volumul 21
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Pontificală pentru Comunicațiile Sociale, Instrucția Communio et Progressio, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Idem, Etica în comunicațiile sociale, Editura Presa Bună, Iași, 2000. Idem, Etica în Internet. Biserica și internetul, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990. Consiliul Pontifical pentru Cultură, Pentru o pastorală a culturii, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Pornografia și violența în mijloacele de comunicare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de comunicare: un raspuns pastoral, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Costescu, C., Colecțiunea de legi, regulamente, acte bisericești, volumul I, București, 1916. Cristea, Miron, Mitropolitul Primat al României, Cuvântări, Editura Cartea Românească S.A., București, 1923. Documente ale Conciliului Vatican II, Decret privind mijloacele de comunicare socială Inter mirifica. Idem, Constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană Gaudium et spes. Documenti Pontifici sulla stampa (1878-1963), Edizione dell Radio Vaticana, Roma, 1964. Documenti Pontifici sulla radio e sulla televisione (1929-1962), Edizione dell Radio
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Apărut: 2013 • Format 16,5 × 23,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Inter Mirifica", în Conciliul Ecumenic Vatican II Constituții, decrete, declarații, traducerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 1990, p. 39. 2 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 3 Idem, op. cit., pp. 14-23. 4 Teorie opusă celei susținute de protestanți, care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Papă (cum în interiorul Bisericii au existat mai multe curente de gândire, menționăm doar pe intransigenți și pe moderați; apartenența Papei la unul din ele făcea ca și viziunea față de mass-media să fie una conformă acestora). 90 Conciliu Ecumeinic Vatican II, Decretul asupra mijloacelor de comunicare socială Inter Mirifica, capitolul II, punctul 17, p. 44. 91 Ibidem, puctul 18, p. 44. 92 Ibidem, puctul 19, p. 44. 93 Ibidem, puctul 20, p. 45. 94 "Întrucât un apostolat eficace pe plan național cere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1884), apărută din inițiativa preotului Sardà y Salvany (J.M. Laboa, op. cit., pp. 116-117). 132 H. Denzinger, op. cit., pp. 1135-1151. 133 Șerban Turcuș, op. cit., p. 31. 134 Unele guverne liberale au reacționat virulent față de această declarație, expulzând episcopi (Elveția), interzicând publicarea decretelor conciliare (statele germanice și Portugalia) sau protestând formal (Austria, Anglia). Ba chiar unii profesori și intelectuali catolici germani au reacționat printr-o schismă, considerând că dogma era o revoluție în sânul Bisericii, iar ei erau reprezentanții Bisericii tradiționale. Astfel, au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mare eficiență în multiplele opere de apostolat" (Ibidem, p. 13). 153 Documentul referitor la situația Bisericii în perioada contemporană se intitulează Constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană, Gaudium et spes, iar cel ce reglementeză situația mijloacelor de comunicare, este Decretul privind mijloacele de comunicare socială, Inter mirifica, ce ocupă a doua poziție în rezoluțiile Conciliului. De fapt, Conciliul Vatican II reglementează o situație creată și care a evoluat în timp și așează Biserica într-o nouă poziție în raport cu lumea și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
poziție în raport cu lumea și societatea modernă. Rezoluțiile acestui Consiliu arată locul și rolul pe care îl au mijloacele de comunicare pentru Biserica Catolică și evoluția viziunii asupra acestora și asupra lumii în perioada contemporană. 154 Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, (Conciliul Ecumenic Vatican II...) traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990, p. 39. 155 Documentul menționat este structurat în două capitole: Norme pentru dreapta folosire a mijloacelor de comunicare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
este o realitate și conflictele între fiii biblicului Tobia. Bogații se lasă asimilați cuceritorilor greci, sirieni, mai apoi romani. Ierusalimul plin de discordii este pus la dări și apoi repetat jefuit de Antioh Epifanes care, sfătuit de evrei bogați, dă decret de desființare a iudaismului (anul 168 î.Chr.), ordinul venit din Antiohia preconizează interzicerea legilor, obiceiurilor, credințelor existente. Zeus din Olimp ajunge în Templu. Alți idoli după el. Urmează prigoane, masacre. Tora = cartea învățăturilor este arsă cu alte cărți sfinte
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Identitatea românească are drept fundament limba română; steagul tricolor a fost adoptat de revoluționarii din Țara Românească prin decretul guvernului provizoriu din 14 iunie 1848. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
particular și public. Nu întâmplător Roma a fost etichetată, ca și Babilonul în Apocalipsă, "Marea prostituată". Și latinii au literatură erotică, unul dintre cei mai importanți autori este Ovidius, exilat, în anul 8 d.H, la Tomis (Constanța), printr-un decret al împăratului Octavian Augustus. Cauzele nu se cunosc, se presupune că împăratul a fost deranjat, printre altele, de lucrările sale licențioase (sic), de protejarea amorurilor libere ale fiicei și nepoatei împăratului. Ovidius este autorul mai multor lucrări erotice: Amores, Heroides
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care, între timp, se liniștise, întrucît prin plecarea Louisei de La Vallière la mânăstire, scăpase de concurența unei metrese oficiale. În schimb, s-au declanșat ostilități din cauza imoralității la Curte și a creșterii numărului de bastarzi. S-a dat și un decret prin care se refuza legitimarea bastarzilor. Însuși regele a încălcat litera decretului și a legitimat pe unii dintre bastarzi. S-au făcut presiuni din partea evlavioșilor asupra regelui și asupra amantei sale de a renunța la relația lor. Au insistat, printre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mânăstire, scăpase de concurența unei metrese oficiale. În schimb, s-au declanșat ostilități din cauza imoralității la Curte și a creșterii numărului de bastarzi. S-a dat și un decret prin care se refuza legitimarea bastarzilor. Însuși regele a încălcat litera decretului și a legitimat pe unii dintre bastarzi. S-au făcut presiuni din partea evlavioșilor asupra regelui și asupra amantei sale de a renunța la relația lor. Au insistat, printre alții, confesorul regelui, abatele La Chaise, Bossuet, preceptorul Delfinului. Cei doi s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
1973). Atitudinea lui față de regimul politic din România se radicalizează. Sprijină mișcarea de protest a lui Paul Goma. După lansarea revistei „Cahiers de l’Est” în ianuarie 1975, e exclus din Uniunea Scriitorilor în aprilie, iar peste câteva luni, prin decret prezidențial, i se retrage cetățenia română. Obligat astfel să rămână în Franța, Ț. își continuă o vreme acțiunile protestatare. Juridic, are multă vreme statutul de apatrid, cetățenia franceză acordându-i-se foarte târziu. Până în 1980 scoate „Cahiers de l’Est
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
angajat în mod hotărât în mișcarea comunistă, devine repede suspect, ca mulți artiști, în ochii regimului sovietic, și cade sub loviturile lui Stalin. În 1938, Teatrul Meyerhold care i-a fost atribuit de guvern din 1920, este închis printr-un decret. Când refuză, în anul următor, să-și facă autocritica, condamnând formalismul, și să adere la realismul socialist, este arestat și obligat la deportare unde moare în 1942. De aceea opera lui teoretică, mult timp dispersată, fiind interzisă în URSS, nu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sexuală, dar nu erau active sexual în momentul studiului, nu aveau nevoie de contracepție. Rata prevalenței contracepției la femei a crescut în mod constat în România după 1989, când s-a permis accesul legal la acestea, mai ales după abrogarea decretului 770 care interzicea avortul. Respondenții au avut de numit două metode de contracepție pe care le-au folosit în trecut. În eșantionul supus cercetării 25,2% dintre respondenți nu au folosit în trecut metode de contracepție. Prima metodă raportată a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ani un copil din patru a avut ca mamă o femeie necăsătorită [34]. Pentru comparație, în Franța în anul 1970 unul din opt copii era născut în afara căsătoriei, iar ulterior ponderea acestora aproape se dublează [8, p. 514]. În România, Decretul Lege nr. 1/26 decembrie 1989, care permite avortul și utilizarea legală a mijloacelor de contracepție moderne, determină o scădere considerabilă a ratei avorturilor și generează într-un singur an o scădere a sporului natural la 3‰ pe seama scăderii ratei
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexuală, dar nu erau active sexual în momentul studiului nu aveau nevoie de contracepție. Rata prevalenței contracepției la femei a crescut în mod constat, în România după 1989 când s-a permis accesul legal la acestea, mai ales după abrogarea decretului 770 care interzicea avortul. În eșantionul supus cercetării, 25,2% dintre respondenți nu au folosit în trecut metode de contracepție. Prima metodă raportată a fost prezervativul, iar a doua metodă numită a fost tot prezervativul. Cea mai folosită metodă de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de a pregăti proiectele de legi solicitate de domnitor și a le susține În Parlament În numele acestuia. În fine, până În momentul când cele două Camere, rezultate din alegeri efectuate În conformitate cu noua lege electorală, urmau a fi convocate, domnitorul putea emite decrete, adică putea legifera <ref id="13"> 13 Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 245-247; Dumitru Ivănescu, op. cit., p. 162-165.</ref>. Este cazul să precizăm că atribuțiile sporite ale domnitorului, chiar dacă au schimbat echilibrul constituțional dintre puterile statului, nu au condus la
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]