38,855 matches
-
New York University School of Law". Cariera sa diplomatică începe mai devreme, în 1964, când va activa în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Egiptului. Va fi membru al misiunilor permanente ale statului egiptean la ONU (New York și Geneva). În 1980 va deveni cercetător la Institutul ONU pentru Formare și Cercetare ("United Nations Institute for Training and Research"). Începând cu anul 1984 activează în calitate de consilier juridic la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (1984 - 1993) și ca asistent al directorului general pe probleme legate de
Mohamed El Baradei () [Corola-website/Science/321985_a_323314]
-
Internațional ("International Law Association") și al Societății Americane de Drept Internațional ("American Society of International Law"). Mohamed El Baradei devine director general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică în anul 1997, fiind reales în funcție în 2001 și 2005. Unii cercetători consideră că alegerea sa ca director general AIEA în 1997 a fost o chestiune pur politică. Cu doar câteva luni mai înainte, la inițiativa administrației Clinton a fost eliberat din funcție compatriotul lui El Baradei, Boutros Boutros-Ghali, care deținuse funcția
Mohamed El Baradei () [Corola-website/Science/321985_a_323314]
-
două decenii mai târziu a revoluționat tehnica programării în numere întregi. I s-a acordat atunci (1995) premiul von Neumann, iar studiul asupra programării disjunctive, nepublicat în 1974, a apărut ca articol invitat, cu o prefață elogioasă semnată dei doi cercetători renumiți. Câțiva ani mai târziu a fost primul american căruia i s-a decernat Medalia de Aur EURO (EURO Gold Medal) a Asociației Europene de Cercetări Operaționale (2005).
Egon Balas () [Corola-website/Science/321339_a_322668]
-
Șef-secție de elaborare a proceselor și aparatelor din industria oenologica, Institutul de Tehnologie și Construire al Asociației de Știință și Producere “Ialoveni”, Chișinău..<br> 1977-1982 - Inginer-coordonator, Institutul de Fizica Aplicată (I.F.A) al Academiei de Stiinte a RM.<br> 1982-1985 - cercetător științific inferior , I.F.A. al Academiei de Stiinte a RM.<br> 1985-1988 - cercetător științific superior, Institutul Național al Viei și Vinului, Chișinău.<br> 1988-2006 - conferențiar universitar, Catedră de Geometrie Descriptiva și Desen Tehnic, Universitatea Tehnică a Moldovei.<br> 2006 - prezent - conferențiar
Ion Panașescu () [Corola-website/Science/321326_a_322655]
-
Tehnologie și Construire al Asociației de Știință și Producere “Ialoveni”, Chișinău..<br> 1977-1982 - Inginer-coordonator, Institutul de Fizica Aplicată (I.F.A) al Academiei de Stiinte a RM.<br> 1982-1985 - cercetător științific inferior , I.F.A. al Academiei de Stiinte a RM.<br> 1985-1988 - cercetător științific superior, Institutul Național al Viei și Vinului, Chișinău.<br> 1988-2006 - conferențiar universitar, Catedră de Geometrie Descriptiva și Desen Tehnic, Universitatea Tehnică a Moldovei.<br> 2006 - prezent - conferențiar universitar, Catedră “Informatică și ingenerie”, Universitatea Liberă Internațională din Moldova.<br> 2010
Ion Panașescu () [Corola-website/Science/321326_a_322655]
-
de lemn ridicate în Maramureș, care s-ar fi remarcat în patrimoniul românesc și universal, dacă ar fi fost păstrată și îngrijită. a fost una dintre primele care au fost remarcate în Maramureș. Biserica a fost vizitată în 1862 de cercetătorii maghiari Imre Henszlmann, Florian Rómer și Ferencz Schulcz. Cel din urmă a surprins planul, fațada de intrare, secțiuni, portalul de intrare și detalii în trei schițe de teren, păstrate azi în arhivele budapestane. Dintre acestea doar un detaliu de stâlp
Biserica de lemn din Berbești () [Corola-website/Science/321416_a_322745]
-
sârbi se cifrează la câteva sute de mii de victime. "Jewish virtual library" estimează numărul sârbilor uciși de ustași la a fi între 330.000 și 390.000, cu 45.000 până la 52.000 de sârbi uciși la Jasenovac. Alți cercetători mai recenți, cum ar fi Tomislav Dulic estimează numărul morților de la Jasenovac la circa 100.000 (peste jumătate din victime fiind de origine sârbă) ceea ce face din Jasenovac cel mai mare lagăr de exterminare din Balcani și unul dintre cele
Lagărul de concentrare Jasenovac () [Corola-website/Science/321427_a_322756]
-
face din Jasenovac cel mai mare lagăr de exterminare din Balcani și unul dintre cele mai mari din Europa. Lagărul a fost locul a circa 10% din numărul total de oameni uciși în toată Iugoslavia din timpul războiului. Un alt cercetător, Bogoljub Kocevic, estimează numărul victimelor din toată Iugoslavia la , dintre care jumătate (majoritatea etnici sârbi) au fost uciși in Croația. Lista victimelor era compusă în ianuarie 2007 din 70.000 de nume. Evreii, ținta principală a genocidului orchestrat de naziști
Lagărul de concentrare Jasenovac () [Corola-website/Science/321427_a_322756]
-
frisoane și febră ușoară... Victima își petrece noaptea în chinuri, fără somn, mișcându-și neîncetat partea afectată și modificându-și în permanență poziția corpului; la rândul său, durerea de la nivelul articulației este neîncetată și se agravează pe măsură ce se apropie criza. Cercetătorul olandez Antonie van Leeuwenhoek a descris pentru prima oară aspectul microscopic al cristalelor de urat în anul 1679. În 1848, medicul englez Alfred Baring Garrod și-a dat seama că excesul de acid uric din sânge reprezintă cauza gutei. Guta
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
tisulară este o componentă majoră a Biotehnologiei. Unul dintre rolurile ingineriei tisulare este de a crea organe artificiale (folosind materiale biocompatibile) pentru pacienții care au nevoie de transplant de organe. Bioinginerii cercetează noi metode de a crea astfel de organe. Cercetătorii au reușit să crească mandibule și trahei cu structuri asemănătoare cu cele biologice naturale din celule stem umane. De asemenea vezici urinare artificiale au fost crescute în laboratoare și transplantate cu succes pacienților. Organele bioartificiale care folosesc atât componente sintetice
Bioinginerie medicală () [Corola-website/Science/321470_a_322799]
-
, M.D., Ph.D. (n. 13 noiembrie 1929 în Sofia, Bulgaria) este un medic neurolog și cercetător în domeniul neuroștiinței din Israel, format la Școala Românească de Neurologie a lui Gheorghe Marinescu. După absolvirea liceului în anul 1948, își începe studiile la Facultatea de Medicină a Universității din Cluj, pe care a absolvit-o în anul 1954
Jean-Jacques Askenasy () [Corola-website/Science/316325_a_317654]
-
titlul de Doctor în Științe din partea Universității din București. În anul 1972 se stabilește în Israel, unde în 1974 este numit lector la catedra de neurologie a faculății de Medicină "Sackler" a Universității din Tel-Aviv și își începe activitatea de cercetător în neuroștiințe la Institutul Weitzman. În anul 1981 lucrează ca profesor-asociat la ""Mount-Sinai School of Medicine"" a Universității din New York la un proiect de cercetare asupra tulburărilor de somn la pacienți cu boala Parkinson, împreună cu profesorii Melvin Yahr și Eliot
Jean-Jacques Askenasy () [Corola-website/Science/316325_a_317654]
-
și la construcția de case. Până în anul 1907, aici s-a aflat depozitul de gunoi al orașului și oborul de vite. Săpăturile arheologice efectuate la Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău în anul 2001, sub coordonarea prof. dr. arheolog Stela Cheptea, cercetător științific la Institutul de Studii Est-Europene Iași, au dus la descoperirea sub naosul actualei biserici a fundațiilor și ruinelor a două biserici mai vechi. Prima biserică datează, probabil, din a doua jumătate a veacului al XIV-lea, masa altarului fiind
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Aceștia și-au scrijelit numele pe pereții bisericii, chiar și în altar. Pe unele inscripții se citesc următoarele: "„Ano 1691 Rex Poloniae Ion II cum exercitu fuit”" (în ) - pe peretele nordic al altarului, "„Koliphsa (tar) Moskovski 1711”" (interpretată de unii cercetători astfel: „Pe aici a trecut țarul Moscovei Petru I, la 1711”), iar pe peretele vestic se află semnătura cu caractere slavone și latine a lui Udriște Năsturel din anul 1655. Istoricul de artă Sorin Ulea a afirmat că pictura Bisericii
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
curtea domneasca, în anul 1921, autoritățile statului au declarat ruinele curții domnești și Biserica "Sf. Gheorghe" că monumente istorice. Între anii 1923-1931, s-au efectuat aici cercetări arheologice sub conducerea acad. Virgil Drăghiceanu; cercetările au fost continuate după război de cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Stela Cheptea. În urma acestora s-au conturat fazele de construcție ale palatului domnesc și s-a identificat în mare parte planul construcției. Zidurile curții domnești au fost consolidate și restaurate, intenționându-se amenajarea unui muzeu în
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
Rădulescu îi va acorda titlul de doctor docent. Din 1972 se întoarce la Catedra de Geografie fizică a Facultății de Geografie a Universității din București, de unde se va pensiona în anul 1975. a fost un profesor prin excelentă și un cercetător înnăscut. În învățământ a susținut, atât în cadrul Facultății de Geologie-Geografie, cât și la Facultatea de Istorie-Geografic a Institutului Pedagogic din București, cursuri de geografie fizică și regională, de geomorfologie generală și a României, de cuaternar, etc. În condițiile perioadei postbelice
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
întregi lucrând pe teren cu profesorul M. Paucă, de la care a învățat geologie practică), Institutul de Pedologie sau Institutul de Arheologie, lucrând pe șantierele de la Histria și Păcuiul lui Soare, sub directa conducere a academicianului Emil Condurachi. Din activitatea de cercetător în cadrul Institutului de Geografic, trebuie subliniată participarea activă la ședințele periodice de comunicări ale Institutului, unde avea intervenții de mare utilitate prin precizia și pertinența observațiilor referitoare la temele discutate, contribuind la aprofundarea dezbaterii unor probleme controversate științific (depozitele cuaternare
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
adoptatori. Rogers (1962, 2005, op.cit.) a elaborat " Teoria inovativității individuale" care susține că persoanele predispuse a fi inovatori vor adopta inovațiile mai devreme decât cele care sunt mai puțin predispuse. In cadrul acestei teorii, E.M. Rogers urmând lucrarea clasică a cercetătorilor Ryan și Gross (1943) asupra difuzării și adoptării seminței de porumb hibrid în Yowa, a propus o schemă de clasificare a adoptatorilor de inovații în cinci categorii: inovatori, adoptatori timpurii, majoritatea timpurie, majoritatea târzie, adoptatorii lenți (retrograzi). Difuzarea unei inovații
Difuzarea inovației () [Corola-website/Science/316372_a_317701]
-
organizații, state sau națiuni. Rețelele sociale sunt cel mai des utilizate pentru a reprezenta cine cunoaște pe cine sau cine discută cu cine într-o comunitate sau organizație, pentru a arăta cum influențează aceste relații comportarea umană. Analiza rețelelor permite cercetătorilor să localizeze persoanele care sunt mai centrale într-o comunitate și astfel sunt mai influente. Modelul de difuzare a inovațiilor prin rețele sociale utilizează aceste persoane sau lideri de opinie pentru a iniția difuzarea unei noi idei sau noi practici
Difuzarea inovației () [Corola-website/Science/316372_a_317701]
-
medic consultant la Clinica de Ortopedie a Spitalului ”I.C. Frimu” (între 4 ianuarie 1953-30 noiembrie 1957), medic secundar în Serviciul de Chirurghie Osteo-articulară (între 1 decembrie 1957-17 noiembrie 1958). Începând de la 17 noiembrie 1958, timp de o lună, a fost cercetător principal la Clinica de Ortopedie a Spitalului Brâncovenesc iar din 17 decembrie șef de sector la Spitalul Brâncovenesc. În mai 1959, susține atestarea pe postul de șef de sector și dă și concurs de medic primar, la care a reușit
Gheorghe (Ginel) Plăcințeanu () [Corola-website/Science/316392_a_317721]
-
lumii. Printre speculațiile presei legate de cauza acestora se numără un monstru marin necunoscut pînă atunci, sau un vehicul subacvatic cu o forță mecanică extraordinară. Aronnax bănuiește existența unui narval uriaș, care străpunge corăbiile cu molarii. În calitatea sa de cercetător marin, în anul 1867 Aronnax este invitat de guvernul american să clarifice aceste fenomene. Împreună cu servitorul său, Conseil, un om calm și liniștit, Aronnax se urcă la bordul fregatei "Abraham Lincoln". După săptămâni de căutare în Pacificul de Nord, Aronnax
Douăzeci de mii de leghe sub mări () [Corola-website/Science/316398_a_317727]
-
din Pisa, efectuând partea experimentală (neurofiziologie și psihofizică) la "Laboratorio di Neurofisiologia del CNR"; în 1976 și-a susținut teza de doctorat intitulată "Contributions to the study of the visual function, using spatially periodical stimuli". În anii următori a fost cercetător post-doctoral la universitățile din Ulm și Lausanne; în 1979 s-a alăturat grupului de cercetare Wolf Singer de la "Institutul Max Planck de Psihiatrie" din München. În 1982 s-a transferat la "Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului" (Max-Planck-Institut für Hirnforschung
Ruxandra Sireteanu-Constantinescu () [Corola-website/Science/316421_a_317750]
-
mult timp ca să ajungă la orgasm decât bărbații, este recunoscut din ce în ce mai mult, și asta poate rezulta în recunoașterea și catalogarea ejaculării premature ca fiind o problemă. Unii au pus la îndoială faptul că ejacularea prematură este ceva doar psihologic. Unii cercetători au găsit diferențe ale stărilor de latență și diferențe hormonale la bărbați care sunt afectați de ejaculare prematură comparat cu acei indivizi care nu sunt afectați de această problemă. Teoria arată că unii bărbați sunt mai excitabili și mult mai
Ejaculare precoce () [Corola-website/Science/316452_a_317781]
-
1990, care aborda câmpuri disciplinare atât de diverse precum matematicile pure (algebra, geometria, analiza), fizica teoretică (astronomia, relativitatea, mecanica cuantică, haosul), științele inginerești, filosofia și studiile umaniste grecești și latine. Dintre personalitățile prestigioase care sunt legate de Collège de France (cercetători, oameni de știință, intelectuali) se pot enumera: Raymond Aron, Roland Barthes, Henri Bergson, Augustin-Louis Cauchy, Claude Cohen-Tannoudji, Alain Connes, Georges Cuvier, Jean-François Champollion, Georges Duby, Georges Dumézil, Michel Foucault, François Jacob, Frédéric Joliot, Louis Lavelle, Jules Michelet, Adam Mickiewicz, Jacques
Collège de France () [Corola-website/Science/316489_a_317818]
-
(n. 31 decembrie 1858, Roșia Montană - d. 25 iulie 1945, Sibiu) a fost un folclorist român, membru corespondent al Academiei Române din 1904. Prin activitatea sa de cercetător și culegător al creațiilor populare, a adus o însemnată contribuție la dezvoltarea folcloristicii române, urmând cultul înaintașilor pentru literatura populară. A fost interesat cu precădere de creațiile populare din Banat, deși în unele povești se întrevăd ocupațiile locuitorilor din localitatea
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]