38,269 matches
-
spune cum acele păsări imaculate ca neaua spălau lespezile templului sfânt cu apă de mare și le măturau în zbor cu aripile lor. Însă insula nu primea numai vizita pelerinilor pioși. Săpături arheologice din secolul XIX au dezgropat fragmentul unui decret olbian din secolul IV e.n., Olbia fiind o colonie greacă de la gura Bugului, prin care se dădea laudă unui cetățean ce izgonise de pe insulă pirații ce-și făcuseră sălaș aici. Erau desigur cei care jefuiau corăbiile eșuate pe bancurile de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
află orașul Cernavodă, cu uzina atomoelectrică; navigabil până dincolo de Medgidia de astăzi, spre Tomisul antic, chiar până în secolul trecut. Se pare că la navigabilizarea văii a contribuit o lucrare de canalizare datorată Împăratului Traian 58, aplicată pe râul antic Axios. Decretul de hotărnicie (Horothesia), de la trecerea din secolul I e.n. la secolul II e.n., datorat lui Laberius Maximus, guvernator al Moesiei Inferioare, referitor la teritoriul rural al Histriei, ia ca repere și 5 pâraie dobrogene, dintre acestea numai unul pare a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
a dat templelor (inventariate) din țară 204 arure și jumătate, adică aproximativ 560.000 mp (S. Donadoni, 1970, p. 177). În urma generozității continue, templele acumulează teritorii Întinse asupra cărora autoritatea regală (deci a statului) nu are putere. Ne-au parvenit decrete În care chiar suveranii Înșiși Îi amenință cu pedepse severe pe funcționarii care au Îndrăznit să ceară taxe pe pământ sau să intervină asupra forței de muncă stabilite pe teritoriul respectiv. Astfel Încât, dacă regii nu pot să se laude cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
va ajunge acasă fără să fie Împiedicat. I se dă multă pâine și bere din ceea ce se află pe masa ofrandelor lui Osirisxe "Osiris". El va intra În pace În Câmpia Trestiilor șun fel de Câmpii Elizeeț, pentru cunoașterea acestui decret din Mendes. I se va da orz și grâu, iar el, drept urmare, va fi proaspăt ca atunci când se afla pe pământ. Va face tot ce va dori la fel ca Eneada de zei din Duat șlumea de „dincolo”ț. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Magna" de la Ostia. Finalitatea specific religioasă a asociației este garantată de stat (Marcianus, În Digestus, 47, 22, 1, 1): „Nu le este oprit să se reunească pentru practicarea cultului, cu condiția ca, În acest fel, să nu se acționeze Împotriva decretului senatului, care interzice colegiile ilicite”. În acest sens, sunt cunoscute o mică societate (sodalicium) de sclavi domestici care o venerează pe Isisxe "Isis", o camaraderie (contubernium) de adoratori ai lui Martexe "Marte" (Marticultores), un colegiu (religios?) care se reunește În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu naționalismul Bisericii zoroastriene: aceea de a fi religii cu vocație universală și misionară. Este deci semnificativ faptul că pentru creștinism (Labourt, 1904; Sachau, 1916; Christensen, 1944, pp. 258 sqq.; Messina 1947, pp. 35 sqq., Asmussen, 1961; 1983; Chaumont, 1964b; Decret, 1979) - după marea persecuție care a avut loc În timpul domniei lui Ș³hbur al II-lea ( G. Hoffmann, 1880; Wiessner, 1967), motivată de rațiuni politice (creștinii erau văzuți ca agenți ai puterii romane sau ai posibililor aliați ai acesteia) - a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
des Religions, nr. 103, pp. 29-96. Dandamaev, M.A. (1976), Persien unter den ersten Achämeniden, Wiesbaden. Dandamaev, M.A. (1989), A Political History of the Achaemenid Empire, Leiden. Davar, S.P. (1949), The History of the Parsi Panchayat of Bombay, Bombay. Decret, F. (1979), „Les conséquences sur le christianisme en Perse de l’affrontement des empires romain et sassanide de ShapurIer à Yazdagard Ier”, În Recherches Augustiniennes, nr. 14, pp. 91-152. Dhabhar, B.N. (1932), The Persian Rivayats of Hormazyar Framarz and Others
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
obiectul unor măsuri soldate cu dispariția lor. Inițial, Augustus a interzis cetățenilor romani practicarea a ceea ce Suetoniu (Claudius, XXII) numea „religia druidică”: astfel, galii care intenționau să obțină cetățenia romană trebuiau să renunțe la religia părinților. Apoi Tiberiu, printr-un decret al senatului roman, a „eliminat” (Pliniu, Naturalis historia, XXX, 13) druizii, profeții și vracii galezi: așadar, conducătorii romani, Înțeleseseră că druizii erau stâlpul religiei și culturii galice. Însă aceasta „eliminare” nu trebuie să fi fost definitivă din moment ce succesorul lui Tiberiu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
însemnat acest lucru pentru români a fost limpede pentru viitorul împărat Iosif II, care a călătorit incognito prin Transilvania. Doar Biserica Unită putea oferi o oarecare alinare, slujind renașterii spiritului național românesc. În 1783-1784, Iosif, împărat acum, a emis cîteva decrete ca să îmbunătățească situația iobagilor români. Bunele lui intenții, date fiind ignoranța și suferințele oamenilor, au dus la răscoala sîngeroasă condusă de Horia, Cloșca și Crișan. Trupele imperiale au restabilit ordinea, iar lucrurile au continuat să meargă ca și înainte. Următoarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
politică, organizarea și politicianismul ca să le pună la dispoziția lui Averescu și a partidului său. Și să nu uităm de răpitorii eficienți și cu circulație în masă ai presei liberale. La 13 martie 1920, sîntem deci martorii dizolvării Adunării prin decret regal, sub pretextul că Averescu și partidul său nu participaseră la alegeri. Atunci cînd edictul regal a fost citit în Cameră, aproape toți deputații au avut o reacție violentă; mulți dintre ei s-au ridicat în picioare cîntînd: Deșteaptă-te
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu uităm că numărul acestor români care se presupune că s-au infiltrat trebuie să fi fost foarte mare. În aceleași decenii cînd se presupune că a început infiltrarea românilor, Transilvania a beneficiat de sosirea sașilor, care au primit un decret privind stabilirea lor de la regele Ungariei, care a permis construirea orașelor lor întărite și a fortărețelor lor. Atunci cînd li s-a permis să se stabilească în Transilvania, evreii au beneficiat de mai multe ori de astfel de decrete. Ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un decret privind stabilirea lor de la regele Ungariei, care a permis construirea orașelor lor întărite și a fortărețelor lor. Atunci cînd li s-a permis să se stabilească în Transilvania, evreii au beneficiat de mai multe ori de astfel de decrete. Ca și alți colonizatori sosiți în număr mare. Așa că românii, într-un fel sau altul, trebuie să se fi aflat aici înaintea celorlalți. Nu a existat niciodată un decret care să le garanteze colonilor români stabilirea într-un număr atît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Transilvania, evreii au beneficiat de mai multe ori de astfel de decrete. Ca și alți colonizatori sosiți în număr mare. Așa că românii, într-un fel sau altul, trebuie să se fi aflat aici înaintea celorlalți. Nu a existat niciodată un decret care să le garanteze colonilor români stabilirea într-un număr atît de mare. Chiar dacă, peste puțin timp (pînă și conform izvoarelor maghiare), numărul lor mare în Transilvania va fi recunoscut oficial. Firește, atunci cînd ungurii au ajuns în Transilvania, nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românii au ajuns să fie majoritari (departe de limitele provinciei romane Dacia) în Transilvania 211. Repet, este greu de explicat cum ar fi putut românii să se strecoare într-un teritoriu bine stabilit al unei mari puteri medievale fără nici un decret oficial. Și, venind dinspre sud, au străbătut ținuturile Făgărașului și al Hunedoarei, continuîndu-și drumul de-a curmezișul Transilvaniei aproape fără să li se acorde nici o atenție și alcătuind majorități compacte în Carpații Orientali, în Maramureș, Bistrița-Năsăud (plus Bucovina și Moldova
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că a rămas după 1940 membru al unui partid politic ce fusese reprezentat În parlament Înainte de război, dar care colaborase cu nemții În timpul ocupației? Anticipând acest impas, guvernele În exil francez, belgian și norvegian au emis Încă din timpul războiului decrete ce anunțau represalii postbelice dure. Menite să descurajeze cooperarea cu naziștii, ele nu tratau Însă chestiuni mai ample, precum jurisprudența și imparțialitatea. și, mai ales, nu puteau tranșa anticipat Între responsabilitatea individuală și cea colectivă. În anii 1944-1945, era un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a face cu guvernul-marionetă instalat la Salò, lângă lacul Garda. Mult persiflatul chestionar „Ai fost fascist?” (Scheda Personale), pus În circulație În 1944, viza tocmai diferența dintre fasciștii afiliați la Salò și ceilalți. Cei dintâi au fost sancționați pe baza Decretului nr. 159, promulgat În iulie 1944 de Adunarea Legislativă provizorie, vizând acele „acte de o gravitate deosebită, care, fără a fi delicte propriu-zise, contrazic normele demnității și ale decenței politice”. Acest act legislativ minor permitea inculparea oamenilor pentru acte săvârșite
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
maghiari. Abia ulterior, autoritățile maghiare au inclus delictele de „sabotaj” și „conspirație”, cu scopul evident de a acoperi o gamă mai largă de oponenți ce s-ar fi putut Împotrivi instaurării regimului comunist. Curțile Populare Extraordinare din Cehoslovacia, Înființate prin decret prezidențial la 19 mai 1945, au Împărțit 713 sentințe capitale, 741 de condamnări pe viață și 19.881 de alte sentințe privative de libertate „trădătorilor, colaboraționiștilor și elementelor fasciste din rândurile națiunii cehe și slovace”. Cuvintele amintesc de jargonul judiciar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vorbim de Germania și Italia. Marea Britanie nu era ocupată, dar și acolo războiul aclimatizase noțiunea până atunci abstractă de planificare guvernamentală. Mai mult, războiul făcuse din guvernul britanic inima activității economice. Printr-o lege din mai 1940 privind guvernarea prin decret pe durata stării de urgență, executivul britanic avea dreptul să comande orice oricui În interesul național, să controleze proprietatea și să folosească orice Întreprindere industrială după cum găsea de cuviință pentru binele țării. În biografia lui Clement Attlee, liderul laburist britanic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În primăvara anului 1951, numai transportul aerian și fluvial, căile ferate și poșta se aflau sub control federal. Celelalte servicii și unități economice erau, toate, În mâinile diverselor republici. Până În 1954, 80% din terenul agricol a redevenit privat În urma unui decret din 30 martie 1953 care le permitea țăranilor să se retragă din colective. Din cele 7.000 de colective au mai rămas 1.000. Din confruntarea cu Hitler, Stalin a ieșit mai puternic ca oricând, aureolat, În țară și În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
guvernul că intrarea „prea multor” imigranți Într-o societate istoric albă prezenta un anumit risc. De aceea, deși nevoia economică de imigranți necalificați rămânea acută, iar numărul lor total nesemnificativ, Marea Britanie a creat primul mecanism de control al imigrației non-europene. Decretul Imigrației din Commonwealth din 1962 a introdus În premieră „cupoanele de angajare” și a supus imigrația non-albă În Regatul Unit unor controale riguroase. Următorul decret din 1968 le-a Înăsprit și mai mult, limitând cetățenia britanică la persoanele cu cel
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
iar numărul lor total nesemnificativ, Marea Britanie a creat primul mecanism de control al imigrației non-europene. Decretul Imigrației din Commonwealth din 1962 a introdus În premieră „cupoanele de angajare” și a supus imigrația non-albă În Regatul Unit unor controale riguroase. Următorul decret din 1968 le-a Înăsprit și mai mult, limitând cetățenia britanică la persoanele cu cel puțin un părinte britanic; iar În 1971, un alt decret, vizând deschis persoanele de culoare, a restricționat În mod sever primirea rudelor Întreținute de imigranții
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cupoanele de angajare” și a supus imigrația non-albă În Regatul Unit unor controale riguroase. Următorul decret din 1968 le-a Înăsprit și mai mult, limitând cetățenia britanică la persoanele cu cel puțin un părinte britanic; iar În 1971, un alt decret, vizând deschis persoanele de culoare, a restricționat În mod sever primirea rudelor Întreținute de imigranții aflați deja În Marea Britanie 11. Efectul clar al acestor legi a fost stoparea imigrației non-europene către Marea Britanie În mai puțin de douăzeci de ani de la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
crește În funcție de natalitatea africanilor, caraibienilor și sud-asiaticilor din Regatul Unit. Pe de altă parte, deși dreptul africanilor și asiaticilor de a intra În Regatul Unit a fost sever restricționat, odată ajunși acolo speranța lor de viață se Îmbunătățea considerabil. Un Decret al Relațiilor dintre Rase din 1965 a interzis discriminarea În spațiile publice, a introdus măsuri contra discriminării la locul de muncă și a stabilit pedepse pentru instigare la ură rasială. Unsprezece ani mai târziu, un alt decret a scos definitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Îmbunătățea considerabil. Un Decret al Relațiilor dintre Rase din 1965 a interzis discriminarea În spațiile publice, a introdus măsuri contra discriminării la locul de muncă și a stabilit pedepse pentru instigare la ură rasială. Unsprezece ani mai târziu, un alt decret a scos definitiv În afara legii orice formă de discriminare rasială și a Înființat o Comisie pentru Egalitate Rasială. În anumite privințe, noua populație non-europeană a Regatului Unit (și mai târziu a Franței) a fost mai norocoasă decât europenii din clasa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sale, pe parcursul anilor următori, au transformat nu numai liturghia și limba creștinătății catolice (mai exact, latina a Încetat să mai fie folosită În ritualurile zilnice, spre furia perplexă a unei minorități tradiționaliste), ci și răspunsul Bisericii la dilemele vieții moderne. Decretele conciliului arătau clar că Biserica nu se mai teme de schimbare și nu se opune liberal-democrației, economiei mixte, științei moderne, gândirii raționale - nici măcar politicii seculare. S-au făcut primii pași - foarte timizi - spre reconcilierea cu celelalte confesiuni creștine și s-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]