45,986 matches
-
prins de gât, Rusu a făcut pe el. La propriu. Și atunci, m-a întrebat vecinul meu: „Ei, cum să bagi cuțitul într-unul care face pe el?”. Nu l-a mai socotit adversar valabil, așa că l-a lăsat în pace. Deci acestea erau întâmplări care deveneau sub ochii noștri legende vii. De aici, atmosfera din Fețele tăcerii. Romanul a fost scris pe ideea cunoașterii celor care s-au opus. Să cunoști și un alt punct de vedere, și pe acela
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
conștient de identitatea și apartenența sa la această regiune. Prin urmare, misiunea artistului este aceea de a exprima esența « țării » sale, chiar dacă această alegere Îl va face să trăiască Într-o oarecare solitudine, solitudine ce Îl va ajuta să găsească pacea și echilibrul interior și comuniunea cu natura. „Eu simt că as putea fi și mai nefericit, că voi suferi și că nu sunt ferit de nimic din ceea ce ne poate amenința În viață: totuși totul e schimbat. Fiecare nenorocire care
Caleidoscop by Maria-Lucia Toma () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93369]
-
monolog pe care toți îl puteau auzi în acest spațiu îngust: ― Sunt gata, băieți. Chiar gata. Verificați. Sunt regele gagiilor. Al mai cel. N-ai chef de regulat cu mine, Ripley? (Ea ridică spre el o față inexpresivă.) Fii pe pace, domniță. Cu echipa mea de bătăuși o să te protejăm. Cu certificat de garanție. (Bătu cu palma servotunul montat în geamul protector de deasupra capului său, având grijă să nu atingă comanda tirului.) Tun cu particule, își caută singur ținta. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Doamne, Doamne... de necrezut. Am visat. Asta nu s-a întâmplat, bătrâne. Burke vru să examineze brațul comtehului, mai mult din curiozitate decât din compasiune, dar Hudson îl dădu la o parte cu un gest. ― Gata, lăsați-mă, dracu' în pace! Celălalt se strâmbă. ― Ar fi mai bine să ne arăți. Nu știu care ar putea fi efectele secundare. Substanța asta poate fi toxică. ― A, da? Și dacă-i așa, te pomenești că te duci să cauți un antidot în dulapul cu doctorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
cu un seif ultramodern, și enorm. Dacă va trebui să se sinucidă pentru a nu cădea de vii în mâinile extratereștrilor, atunci aici le vor găsi infanteriștii trimiși în ajutor lor cadavrele. Dar, deocamdată, acest loc era o oază de pace, sigură și confortabilă. Ripley o întinse cu grijă pe fetiță pe patul cel mai apropiat, și-i zâmbi. Acuma, tu stai aici și dormi un pic. Eu trebuie să mă duc să-i ajut pe ceilalți, dar o să vin să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Ripley fu și mai mare la vederea expresiei angelice a fetiței, inocentă și destinsă în ciuda demonilor care o bântuiau în perioadele de veghe, cât și în cele de somn. Și femeia se gândi: fericiți copiii, care pot să doarmă în pace, în orice împrejurări. Cu băgare de seamă puse pușca pe pat, îngenunche și se vârî sub pat. Fără s-o trezească pe Newt, o luă în brațe. Fetița tresări și se cuibări la pieptul ei, căutând din instinct căldura reconfortabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
nu-mi ajuta la nimic. Primul lucru pe care l-am făcut în cea dintâi permisie a fost să-mi cumpăr un dicționar englez-japonez, ca să învăț japoneza pe îndelete, fără grabă. Nu conta când aveam să fiu lăsat puțin în pace, eram gata să mă duc și noaptea, o oră-două, ca să studiez. Mă duc așadar la singurul bec din cort și studiez. Vin ofițerii, se uită, văd japoneza: „Dispari! Nu e nevoie aici de așa ceva!” N-am studiat cine știe ce, era un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
celor din armata regulată? M.I.: Eram și noi armată regulată, dar eram din altă unitate. S.A.: O trupă de elită, erați numai detașați pe lângă ei, vă permiteați unele libertăți. M.I.: Da. Și le-am pus în vedere: mă lăsați în pace. Studiam toată ziua, ei se duceau pe la bucătărie, mai știu eu pe unde. „Vreți să fac asta, fac asta și terminăm!” - asta era poziția mea. Și niciodată nu mi-au făcut nimic, nu m-au sancționat, eram ca și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
a început cariera ta internațională... IEȘIREA ÎN LUME Moshe Idel: ...da, așa mi-am început cariera internațională. Fusesem deja la Harvard în ’79, la o conferință, dar stătusem numai două săptămâni. Fusese prima mea ieșire din Israel pe timp de pace. Ținusem o comunicare foarte ambițioasă, fusesem introdus de un fost prieten al lui Kafka și Rozentzweig, pe nume Glazer XE "Glazer, Nahum" . I-am dat textul înainte - vreo treizeci de pagini în engleză -, dar era așa de dificil, încât nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
faci? Încă 50 de ani Occidentul poate rămâne acolo, ca să încerce salvarea situației și transformarea democratică a țării. Dar care afgan poate aștepta 50 de ani, admițând că ar avea încredere în bunele intenții occidentale? Palestinienii inteligenți și doritori de pace, destui sunt așa, nu pot nici ei să vadă o ieșire rapidă din actuala lor criză, nici măcar în 20-40 de ani. Deci rămâne problema decalajelor fantastice care nu dispar, nu dispar destul de repede, ba chiar se adâncesc. Prin urmare, conflictul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
înțeleg - forțele care intră în ecuație, pur și simplu nu rămâne mult loc pentru optimism. Sper ca până la publicarea dialogului nostru lucrurile să se schimbe în bine, să se vadă că am greșit vorbind așa de pesimist, și să vedem pacea universală a lui Kant. Dar am o îndoială serioasă ca așa se va întâmpla. Și asta nu fiindcă oamenii sunt răi, ci fiindcă există tot felul de forțe, organizații și sisteme ale societății care duc în direcții opuse. Dar vom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
literelor una lângă alta. Să fie de vină sărbătorile cu iz de brad, în iminență de-a mă copleși? Mă îndoiesc. Mai degrabă e amestecătura asta de amintiri, mai ales a celor din copilărie și adolescență, ce nu-mi dau pace, nici răgaz, nici mântuire! Mă văd, ba copil, la Belcești, minunându-mă de farmecele devoalate inocent de Profira, sau urmărind cu sufletul la gură, cum se tot îmbracă și dezbracă mama, probând voluptoasă (avea 30 de ani!Ă rochițe spumoase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Într-un fel, el leagă poveștile tuturor, inocent și agresiv, duios și nevrotic, dar nu reușește eliberarea. Ca psihanaliza să fie completă, apar Daddy Gary (Florin Vidamski), Tatăl autoritar și maniac sexual, femeia-păpușă Nadja (Claudia Ardelean) - o barbie-anime activistă pentru pace și orgasme mondiale; ca orice păpușă, e lipsită de memorie - și „fratele“ Aron (Dorin Ceoarec), obsedatul de ABBA. La celălalt pol e femeia tuturor, care-și vinde trupul pentru casă și casa pentru trup, Nina (un rol al lucidității, punctat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
fiul gazdei a dus plicul la poștă. Plic ajuns, intact, la București. Așadar, nimic deosebit care să impună continuarea verificărilor în cazul respectiv și, cu atât mai puțin, care să justifice începerea urmăririi penale. Un aspect, însă, nu-mi dădea pace: E.C. părea să-mi fi prezentat o lecție foarte bine învățată prin repetări temeinice anterioare...Ne-am despărțit cerându-i să se prezinte din nou, a doua zi, la sediul direcției și abia atunci, când a răspuns că este de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
de către serviciile de spionaj sau alte organizații din exterior ori se comiteau sub influența posturilor de radio străine „reacționare” „Europa Liberă” și „Vocea Americii”! În drum spre Petroșani, am încercat să-mi răspund la o întrebare care nu-mi dădea pace: cum se explica acel nemaiîntâlnit curaj al minerilor de a înfrunta cu atâta îndârjire Puterea? Pentru că, din cazurile cu care mă confruntasem până atunci și, în general, din informațiile la care aveam acces în virtutea calității de ofițer într-o
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
din urmă grad. Am decolat și, după scurt timp, am observat că zburam deasupra Văii Prahovei, îndreptându-ne spre nord. Atunci nu știam că, la 4 iunie, în ziua anterioară deci, se împlineau 44 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon, pe baza căruia, printre altele, Transilvania a fost retrocedată României. La Sfântu-Gheorghe, atmosfera era deosebit de încordată și, încă de la început, am avut senzația că totul de derula învălmășit și fără o coordonare și orizonturi clare, impresie cauzată probabil
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
într-un capitol anterior, persoanele în cauză erau puse sub învinuire pentru respectiva infracțiune, reținute, arestate preventiv și cercetate în această stare timp de o lună sau două-trei, apoi lăsate în libertate și - în general - lăsate pur și simplu în pace, fără a fi trimise în judecată. Acest procedeu, devenit cumva o practică...judiciară pentru organele de cercetare ale securității și pentru cele de procuratură militară, mi s-a părut cel puțin ciudat, în condițiile în care numărul acțiunilor și manifestărilor
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
mai frumos a fost la Sziget, unde am cântat de două ori, în 2005 și 2007.“ Urbancolicul Sociu trece la proză ...capitolul obligatoriu cu amintiri din Comunism... Dragă Pascal, trebuie să știi că am fost și eu cândva în cuvântul PACE. Transpirat, într-un cerc de cretă, agitam pe deasupra capului un dreptunghi de carton. Mândru că undeva, acolo sus, cineva ne citește. TOVAR|ȘUL ne citea. Colegii mei din TOVAR|ȘUL susțineau că la ei e mult mai mișto. Instructorii lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
agitam pe deasupra capului un dreptunghi de carton. Mândru că undeva, acolo sus, cineva ne citește. TOVAR|ȘUL ne citea. Colegii mei din TOVAR|ȘUL susțineau că la ei e mult mai mișto. Instructorii lor cam trăgeau chiulul. La mine, în PACE, urlau în draci. Era una, profă de atelier, ne ținea ore în șir cu brațele-n aer, o analfabetă complexată care ținea morțiș să-i iasă literele bine. Diriga povestea că a stat în nara lui Ceaușescu. Ba chiar, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
eu. Și p-ăsta să mi-l pierd?! — Se ridică aici o problemă - răspunse visător viziriul. Oamenii, spătare, nu-și pierd efectiv capul decât atunci când încep să-l neglijeze, înlocuindu-l cu gândirea. — O viață întreagă nu i-am dat pace propriului meu cap, luminăția-ta. „Gândește, îi spuneam, nu dormi, că mâine-poimâine vine o gândire mai tare și-ai zburat.” Gândeam, luminăția-ta, nu exagerez, zi și noapte, fără pauze. Nici să notez ce-am gândit n-aveam vreme. — Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
miros de levențică, șoapte de iubire, vaiete. Dintr-o gaură practicată în sol, la marginea lanului, ieșiră firesc doi hârciogi. Ei aplecară cu lăbuțele un spic de grâu, luară strictul necesar de boabe și se făcură nevăzuți. Era liniște și pace adâncă. Se auzeau doar sfârâitul nefericitului iepure și, din când, în pădure, boncăluitul vreunui cerb ori sunetele unor lupi. Deasupra de tot, în azuriul cerului, se zărea, făcând cercuri tot mai mari, cu aripile larg întinse, o vrabie. în vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
restul timpului îmbrăcau pijamale incolore, obișnuite, transparente în cazul sultanului și opace pentru viziriu. De fapt, dacă mă gândesc bine, acestei pijamale verzi îi datorez eu căderea în dizgrație. Cadânele mai vechi, ce nu-și mai schimbaseră pijamalele de pe vremea păcii cu austriecii (1606î, nu priveau cu ochi buni materialul mătăsos, brodat cu fir de aur pe care-l îmbrăcam în fiecare seară. Au început să umble cu vorbe de zavistie pe lângă cei din anturajul sultanului. în vremea asta eu îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lor de origine latină hărmălaia păgână a unor resturi indo-europene, serveau continuu din oalele de pământ licoarea gălbuie de Cotnari, moleșind astfel forța celor două Imperii, fapt de care războinicii comeseni nu-și vor da seama decât mai târziu, în urma păcii de la Kuciuk-Kainargi. în vremea asta, afară, armăsarii arabi lăsați nesupravegheați, sătui de propriul lor pur-sânge, își maculau originea de clasă cu proletarele iepe răsăritene, dând naștere acelui soi ciudat de cal, calul-mulatru sau calul de povară, caracterizat prin uriașa sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
e ușor să scrii despre o sută de ani pe care din cauza unor condiții obiective nu i-ai cunoscut direct. Totodată, țin să-mi exprim unele nedumeriri. Personal, nu mă pricep să compun opere literare, deoarece fiind războiul și apoi pacea, n-am apucat să-mi fac un bagaj cultural, calificându-mă pe unde s-a putut. La rândul lor, părinții mei, oameni simpli, față de care am tot respectul, considerau pe vremea aceea că unei fete îi trebuie trusou, neluând în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cere grabă. N-aș vrea să pățim precum acel trimis al lui Breb-Vodă care s-a dus să ceară ajutor polacilor contra turcilor, dar zăbovind el cam multișor la balurile pan-ilor, când s-a întors cu polacii, Breb-Vodă făcuse pace cu turcii și i-a tăiat capul ca trădător. — Că bine zici - zise Iovănuț. Și-au făcut boccelele și-au coborât în sala de mese unde erau adunați toți, chiar și Laura, cea cu piaptănul, parcă mai frumoasă ca oricând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]