39,491 matches
-
protoiereu Grigore A. Dimitriu, vicepreședinte , pr. Ilarion Dodu - Drujești, casier pr. D. Dumbravă - Bârlad; secretar - preot N. Moise - Bârlad, membrii: preot Vasile Alecu - Bârlad, preot Gh. Dumbravă - Puești, preot Gh. Giurcanu - Unțești și preot Ioan Leon - Costești. Redacția revistei la preot I. Gh. Chirvase - Bârlad, preot Al. Gâlea - Bârlad, preot C.P. Belde - Perieni - Tutova. Se cerea ca articolele să fie trimise pe adresa preot I. Chirvase, strada Lascăr Catargiu nr. 70 Bârlad. Administrația, diacon Gh. Marinescu, str. Vorni cul Sturza nr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pr. Ilarion Dodu - Drujești, casier pr. D. Dumbravă - Bârlad; secretar - preot N. Moise - Bârlad, membrii: preot Vasile Alecu - Bârlad, preot Gh. Dumbravă - Puești, preot Gh. Giurcanu - Unțești și preot Ioan Leon - Costești. Redacția revistei la preot I. Gh. Chirvase - Bârlad, preot Al. Gâlea - Bârlad, preot C.P. Belde - Perieni - Tutova. Se cerea ca articolele să fie trimise pe adresa preot I. Chirvase, strada Lascăr Catargiu nr. 70 Bârlad. Administrația, diacon Gh. Marinescu, str. Vorni cul Sturza nr. 15 Bârlad. Primul număr apare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
casier pr. D. Dumbravă - Bârlad; secretar - preot N. Moise - Bârlad, membrii: preot Vasile Alecu - Bârlad, preot Gh. Dumbravă - Puești, preot Gh. Giurcanu - Unțești și preot Ioan Leon - Costești. Redacția revistei la preot I. Gh. Chirvase - Bârlad, preot Al. Gâlea - Bârlad, preot C.P. Belde - Perieni - Tutova. Se cerea ca articolele să fie trimise pe adresa preot I. Chirvase, strada Lascăr Catargiu nr. 70 Bârlad. Administrația, diacon Gh. Marinescu, str. Vorni cul Sturza nr. 15 Bârlad. Primul număr apare în martie 1938; nr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad, preot Gh. Dumbravă - Puești, preot Gh. Giurcanu - Unțești și preot Ioan Leon - Costești. Redacția revistei la preot I. Gh. Chirvase - Bârlad, preot Al. Gâlea - Bârlad, preot C.P. Belde - Perieni - Tutova. Se cerea ca articolele să fie trimise pe adresa preot I. Chirvase, strada Lascăr Catargiu nr. 70 Bârlad. Administrația, diacon Gh. Marinescu, str. Vorni cul Sturza nr. 15 Bârlad. Primul număr apare în martie 1938; nr. 7 - în septembrie 1938. În afara conducerii, în revistă au mai semnat: pr. Ioan Corneliu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
număr apare în martie 1938; nr. 7 - în septembrie 1938. În afara conducerii, în revistă au mai semnat: pr. Ioan Corneliu, M. Grumăzescu („Doctrina și operele sociale ale Bisericii”; pr. Profesor dr. Marin C. Ionescu de la biserica „Cuibul cu barză” - București („Preotul și adevărurile biblice”); prof. Gh. Vrabie („Vechea școală bâr lădeană) ș.a. Deosebit, revista susținea rubrici: „Știri și fapte”,” („Decesul decanului Baroului de Tutova - Ștefan Galin”, de exemplu). „Cărți apărute” („Creștinism și comunism” de Ioan 394 Gh. Savin, profesor universitar), „Cronica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ioan, membru de onoare Iordan Gheorghe, 395 redactor șef Stoian Eugen. Redacția și administrația revistei la protopopi atul Bârlad, strada Nicolae Bălcescu nr. 20. Este o continuare a ceea ce a fost Pastorul Tutovei din perioada 1938 - 1943, realizată de Asociația preoților ortodoc și din fostul județ Tutova. Citim din cuprins: Datini și obiceiuri de Sfint ele Paști - de Eugen Stoian, Ouă încondeiate - de Ilie Murărașu, Iertarea o îndatorire prioritară a creștinului, de Marin C onstantin, ABC‐ul micului creștin, de Ioana
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Păstorul Tutovei” p.c.protopop Androne Angheluță spune : « Informăm publicul cititor (pe cei care s-au născut după 1943) că revista « Păstorul Tutovei » a apărut între 1938-1943 și a funcționat neîntrerupt în toată această perioadă (ediție lunară) semnată de Asociația Preoților Ortodocși din fostul județ Tutova în condiții grafice excelente. Revista, așa cum s-a prezentat și cum își propune să se prezinte din nou publicului cititor, tratează subiecte din universul teologic, capitole și subcapitole din: eclasiologie (doctrina despre biserică), soteriologie (doctrina
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
an de apariție.. Ținuta demnă și seriozitatea ce izvorăște din paginile acestei reviste, ne îndreptățesc să credem că va trece de hotarele județului Tutova și că va fi apreciată și sprijinită și de celelalte categorii de intelectuali, nu numai de preoți. Dealtfel numărul e variat și instructiv, încât revista e citită cu interes de la început până la sfârșit, de orice cititor. Pe lângă colaborarea membrilor asociației, revista și-a asigurat și co!aborarea unor pene încercate, ca acelea ale d-!or A. G. Stino
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
istorice dintre Biserica Anglicană și Biserica Ortodoxă de Pr. I. C. Olariu. De asemenea articolul demnului Aurel G. Stino, Între N. Gane și Maiorescu. Din parte-ne, dorim biruință deplină revistei „Păstorul Tutovei". Nicolae Stelian Beldie * Păstorul Tutovei este revista Asociației Preoților din județul Tutova; Directorul revistei părintele Grigore A. Dumitriu Bârlad, cu părintele Ilarion-Dodu-Drujești și părintele Neculai Moise-Bârlad au pornit într'un ceas bun la drum sănătos și plin de lumină. Revista bârlădeană plină de duh și înțelepciune strânge în jurul ei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și calcă cu cinste și demnitate pe urmele Bârladului cultural, care atâția ani de-a rândul a avut multe de spus culturii 398 românești. Revista Păstorul Tutovei împlinește un comandament istoric, slujind o cauză care este nu numai a „asociației preoților" din jud. Tutova, ci a întregului șir de generații care au ostenit să ridice Bârladul pe culmile unei spiritualități culturale recunoscute, așa cum spune părintele Dumitriu Bârlad, directorul excelentei reviste tutovene. Numărul pe ianuarie și februarie este închinat memoriei pr. Ioan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pana înțeleaptă a scriitorului Artur Gorovei. Ne-a înălțat mult revista : „Păstorul Tutovei" și-i urăm aceeași muncă fără preget pe drumul spinos al apostolatului. C. Nic. Br. * Iar despre „Păstorul Tutovei”, anul IV, nr.1-2, ianuarie februarie revista Societății preoților din județul Tutova în „Cetatea Moldovei nr.9 se spune: „Revista Păstorul Tutovei deși se intitulează organ al „Asociației Preoților”, a depășit cadrul enunțării sale pentru a trata probleme nu numai religioase, înțelegând rosturile publicațiilor de îndrumare și luminare a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe drumul spinos al apostolatului. C. Nic. Br. * Iar despre „Păstorul Tutovei”, anul IV, nr.1-2, ianuarie februarie revista Societății preoților din județul Tutova în „Cetatea Moldovei nr.9 se spune: „Revista Păstorul Tutovei deși se intitulează organ al „Asociației Preoților”, a depășit cadrul enunțării sale pentru a trata probleme nu numai religioase, înțelegând rosturile publicațiilor de îndrumare și luminare a maselor, ea a devenit o revistă de cultură generală, cuprinzând articole variate de interes obștesc. Interesant și actual este articolul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
depășit cadrul enunțării sale pentru a trata probleme nu numai religioase, înțelegând rosturile publicațiilor de îndrumare și luminare a maselor, ea a devenit o revistă de cultură generală, cuprinzând articole variate de interes obștesc. Interesant și actual este articolul S. S. Preot C. Grumăzescu, intitulat «Iisus și Războiul». Autorul demonstrează, pornind de la preceptele evanghelice, că, în doctrina creștină și în cadrul propovăduirii lui Christos, se află cuprinsă și recomandarea armelor pentru un război, nu de agresiune cotropitoare și împilatoare, ci de apărare împotriva
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
venit să-l prindă pe Iisus, unul din ucenici a scos sabia și a lovit pe unul dintre soldați, căruia i-a tăiat urechea. Prin urmare, creștinismul nu se opune războiului, când el este de apărare a dreptului. Articolul S. S. preot C. M. Grumăzescu e interesant prin tema pe care o pune, deși ea a fost pe larg tratată încă din 1939 de Et. Giran în lucrarea sa «L'Evangile et la Guerre» lucrare pe care de altfel și autorul articolului o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de col(r) Constantin Chiper din Solești-Vaslui, în mai 2002; Unireaact de dreptate morală și iunie 2003 etc. Materiale cu titlurile: “Vinețești - un vechi sat de răzeși din ținutul Fălciului” de Gh. Clapa; “Schiturile și mânăstirile din Eparhia Hușilor” de preot Anton Popescu; Cercetările sociologice de la Dodești (1935-1939) de Marin Rotaru; “Contribuții la istoricul bisericii “Sfântul Nicolae” din Cotu Ghermănești de Costin Clit ș.a. constituie surse de documentare și inspirație pentru scrierea de noi monografii de localități, edificii ori a unor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
text lămuritor în Evenimentul pag. 56. * Za lmo xis Za lmo xis, univers școlar - revistă pentru elevi și profesori de la școala din comuna Ciocani, ajunsă la al 7-lea număr în anul 2007, începe prin a publica un “interviu cu preotul comunei Corneliu Popa” referitor la misiunea preotului în 443 biserică și în rândul credincioșilor, dar și despre pregătirile pentru sărbătorile de iarnă 2007-2008. În același număr mai semnează materiale pe diferite teme învățătoarea Mariana Vasilache (“Boboci”, “Copile drag”, Alexandra Costea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lmo xis Za lmo xis, univers școlar - revistă pentru elevi și profesori de la școala din comuna Ciocani, ajunsă la al 7-lea număr în anul 2007, începe prin a publica un “interviu cu preotul comunei Corneliu Popa” referitor la misiunea preotului în 443 biserică și în rândul credincioșilor, dar și despre pregătirile pentru sărbătorile de iarnă 2007-2008. În același număr mai semnează materiale pe diferite teme învățătoarea Mariana Vasilache (“Boboci”, “Copile drag”, Alexandra Costea (“Început de toamnă”), Alina Vrânceanu, Ioana Condrea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Biserica poartă hramul „Sfinții Voievozi”, construită din cărămidă la 1780, reparată în 1924, stare bună. Biserica filială ‐ Priponești de jos, cu hramul „Buna Vestire” și „Sf.Nicolae”, construită din zid, 1825, reparată în 1908 și 1924, stare foarte bună. Paroh preot Constantin Pricopescu, econom, licențiat în teologie, născut la 23 mai 1895, hirotonisit în 1919, numit la 15 mai 1921; cântăreț I - Gh. Grigoraș, născut la 1903, școală de cântăreți, numit la 1 august 1926; cântăreț II - A. Budașu, născut 1912
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutova. Dintr‐un tablou eclesicistic inedit privind județul Tutova la 1880, publicat de Costin Clit în revista „El anul” nr.42/august 2005, în comuna Priponești de Sus, la biserica „Sfinții Voevozi” oficia iconom Barbu Ilarion, diacon (7 mai 1867), preot la 14 octombrie 1869, sachelar și duhovnic la 18 augu st 1975, iconom (18 august 1878), permutat de la comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de Sus la 17 septembrie 1871. În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
preot la 14 octombrie 1869, sachelar și duhovnic la 18 augu st 1975, iconom (18 august 1878), permutat de la comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de Sus la 17 septembrie 1871. În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte de preot (19 martie 1851), duhovnic (martie 1864). Cântăreți la Biserica Priponești de Sus, era Pavel I.Matei (7 august 1851), iar la Priponești de jos, Bise rica „Buna Vestire”, Ioan Gâfu (10
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
18 augu st 1975, iconom (18 august 1878), permutat de la comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de Sus la 17 septembrie 1871. În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte de preot (19 martie 1851), duhovnic (martie 1864). Cântăreți la Biserica Priponești de Sus, era Pavel I.Matei (7 august 1851), iar la Priponești de jos, Bise rica „Buna Vestire”, Ioan Gâfu (10 noiembrie 1861), Teodor Racoviță (27 octombrie 1855). Despre părintele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Priponești de jos, Bise rica „Buna Vestire”, Ioan Gâfu (10 noiembrie 1861), Teodor Racoviță (27 octombrie 1855). Despre părintele Constantin Pricopescu, înv. Io an V. Tasie scrie în monografia dedicată Priponeștilor (Edi tura P.I.M, 2007): „Despre ce a însemnat preotul C.C. Pricopescu pentru viața spirituală a satelor, oamenii (unii) și‐ au dat seama după ce nu a mai fost. Avea înfățișarea unui sfânt, avea o voce rar întâlnită chiar în mediul preoțesc, era sobru în tot ce făcea, un exemplu demn
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Logica coerentă, intonația, totul era perfect. S‐ a stins din viață la 8 mai 1988 și a fost înmor mântat în cavoul familiei din cimitirul „Eternitatea” Bâr lad.” Căminul cultural „N. Iorga”, înființat și afiliat F.R. din 1931, la care preotul este președinte. Este sub centru premilitar.” Datele de mai sus au destule erori. În Priponeș ti de Jos nu 452 există biserică. Sunt două biserici, dar în Pri ponești de Sus, una într‐ un capăt al satului, cealaltă - în altă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trebuie ascuns. O anumită valoare nu poate fi spusă, o alta este fashionable. În funcție de context, aceeași valoare este revendicată deschis, exprimată alegoric sau refulată. Funcția sa influențează actorul (purtătorul de valori). Dacă este ministru sau deputat al opoziției, profesor sau preot, discursul lui este condiționat de rolul ocupat, iar valorile pe care le afișează în public vor fi parțial diferite de ceea ce acesta recunoaște într-un cadru privat, în intimitate. Mediul social este o noțiune mai vastă decât clasa, deoarece acoperă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
actual mai sofisticat. (10a) Spiritul apartenenței la grup este întreținut de un număr de parade, ceremonii și rituri: spre exemplu, moartea unui camarad căzut în acțiune trebuie anunțată familiei de către doi ofițeri de marină, în uniformă completă, însoțiți de un preot, dacă este posibil. Instrucțiunile spun că niciun ofițer rănit sau ucis nu trebuie abandonat pe câmpul de luptă. (10b) Un ofițer nu trebuie să îngăduie să fie făcut prizonier decât dacă este incapabil să folosească arma sau dacă este izolat
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]