39,985 matches
-
de bărbați, 649 de femei, 287 de gospodării; 40,6% din numărul locuitorilor trecuți de vîrsta de 7 ani știau carte. În sat locuiau 1269 de români, 8 ruși, 1 rutean, 9 evrei. 1932. Hristici, plasa Ocolina, 1664 de locuitori. Primărie, percepție fiscală, școală primară, biserică, o băcănie. Banca populară „Libertatea”, o cîrciumă. Patru agricultori dețin cîte 100 ha de pămînt. 18 octombrie 1940. Sovietul Comisarilor Norodnici al RSSM a adoptat decizia privind fondarea unor stații de mașini și tractoare, incl.
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Pavel Mînzat, Atanasie Nastas, Grigore Nastas, Pavel Nastas, Vasile Nastas; Simion Nazar, Axentie Plitoc, Ion Poderenco, Gheorghe Pogorevici, Andrei Procopie, Dumitru Procopie, Ion Procopie, Mitrofan Procopie, Anton Repețchi, Ion Rudoi, Tihon Rudoi, Tudor Rudoi, Hariton Rusu, Anton Sîrbu, Gheorghe Tetelea. Primăria Hristici mai deține o listă cu persoanele căzute pe câmpul de luptă, printre care îi găsim și pe Ion Alexei, Fedot Afanas, Ștefan Afanas, Mihail Botezat, Matei Botezat, Artimon Lisnic, Petru Lozan și Feodor Lozan. Represiunile staliniste au continuat și
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Filip Urâtu-Mironov (n. 14 noiemb. 1878), absolvent al Seminarului Teologic, pe care îl aflăm aici și în 1915, și în 1922, și în 1930. Cîntăreți erau: în 1915 - Gheorghe Cazacu, în 1922 - Isaachie Caisin, în 1930 - Simion Pascariuc. Conform informației primăriei Hristici în perioada postbelică biserica nu a fost închisă de către autorități. Dar anumite incidente totuși au avut loc. Prin 1958 un tractorist din kolhoz a murit pe tractor în timpul unui accident. Autoritățile comuniste s-au decis sa-l înmormînteze după
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
ai școlii medii de cultură generală au fost Mihail Marciuc, Eugeniu Pasecinic, Mihail Plotean, Vasile Fluieraru, Iulia Cebotari. Din a. 2000 acest post îl deține Margareta Nastas, profesoară de matematică cu un stagiu de 36 de ani. Fondul funciar al primăriei: suprafața - 1.189 ha, incl. 970 ha de pămînt arabil, 176 ha de livadă, 43 ha de viță de vie. Agenți economici: AMG-Kernel SRL; 492 de gospodării casnice țărănești (în 2004). În rest - prestarea de servicii cum ar fi: educaționale
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
periferia unităților administrative : Soroca, Florești, Cotiujeni, Rezina, Camenca. În componența raionului Șoldănești a întrat în anul 1980 și se află la distanță de 22 km de centrul raional. În anul 1999 satul Salcia și cătunul Lelina au făcut parte din primăria Cușnirca. Din 2003 în sat din nou a fost constituită primăria locală. Populația este 1036 locuitori cu un număr de 392 gospodării. Suprafață teritoriului satului Salcia este de 186, 7 ha, a cătunului Lelina de 1,2 ha. Pe teritoriul
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
Șoldănești a întrat în anul 1980 și se află la distanță de 22 km de centrul raional. În anul 1999 satul Salcia și cătunul Lelina au făcut parte din primăria Cușnirca. Din 2003 în sat din nou a fost constituită primăria locală. Populația este 1036 locuitori cu un număr de 392 gospodării. Suprafață teritoriului satului Salcia este de 186, 7 ha, a cătunului Lelina de 1,2 ha. Pe teritoriul satului funcționează biserica construită în anul 1861 cu hramul « Nașterea Maicii
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
muncă peste hotare. Adeseori se întâmplă ca persoanele să fie înșelate de traficanți care le transportă în locuri necunoscute, unde sunt deposedate de actele de identitate și impuse apoi la munci fizice sau să se prostitueze ori sunt exploatate sexual. Primăria Salcia nu dispune de date ce ar confirma prezența cazurilor de trafic de ființe umane, stabilite ca atare. Totodată unii localnicii au suferit de pe urma cazurilor de înșelîciune în timpul angajării la muncă peste hotare (Rusia). Legea Republicii Moldova cu privire la combaterea violenței în
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
comparativ cu anul 2003.Numărul total de persoane cu disabilități include: invalizi de gradul I -8 persoane, numărul invalizilor de grupa II este de 31 persoane, numărul invalizilor de gradul III este de 7 persoane.Conform datelor de care dispune Primăria Salcia cazurile de invaliditate sunt diagnosticate cu ceroză hepatică, cancer de diferite forme, stare post infarct, ischemie, diabet zaharat și altele.Numărul copiilor invalizi este de 11 persoane, comparativ cu 8 persoane în anul 2006, ce reprezintă o creștere de
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
o distanță de 50 m de edificiului, ce era un factor a pierderilor de energie. Pentru anul 2009 sunt planificate 90 mii lei din bugetul local de nivelul I pentru proiectarea centralei termice, care va utiliza în calitate de combustibil gazul natural. Primăria, grădinița, punctul medical se încăzesc cu sobe. Sectorul individual este de asemenea dotat cu sisteme de încălzire prevăzute pentru utilizarea combustibilului solid. Salubrizarea localității se efectuază in perioada de primăvara-toamna, când din sursele bugetului local se angajază transport. Pentru evacuarea
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
este atestat la 4 februarie 1878, regiune de colina , Dealul Cucueții Noui, Camencuța, Pîrăul Camencuța. Clădiri locute - 166, nelocuite-3, menage 166, 457 bărbați și 943 femei, o moară cu aburi, școala primară mixtă (1b), poștă rurală, delegat al satului în primăria Sturzeni, distanța pînă la Bălti 45 km, Drochia 37 km Cucueții - Vechi - anul înființării 1592, atestat la 25 martie 1624. Satul este poment la 1840 cînd s-a ridicat biserică “Sf. Treime” cheltuiala proprietarului Gheorghe Ghijdeev. Clădiri locute - 70, nelocuite-1
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
la 25 martie 1624. Satul este poment la 1840 cînd s-a ridicat biserică “Sf. Treime” cheltuiala proprietarului Gheorghe Ghijdeev. Clădiri locute - 70, nelocuite-1, menage 115, 431 bărbați și 458 total 889; biserică ortodoxă, poștă rurală, delegat al satului în primăria Sturzeni, Alexandrești - anul înființării 1898 înființat de către proprietarul Teodor Folișneac și Andrei Bordei, regiune de colina Dealul Holm, Nisipăria. Clădiri locute - 77, nelocuite-0, menage 77, 179 bărbați și 212 femei, poștă rurală, delegat al satului în primăria Sturzeni, o cîrciumăd
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
al satului în primăria Sturzeni, Alexandrești - anul înființării 1898 înființat de către proprietarul Teodor Folișneac și Andrei Bordei, regiune de colina Dealul Holm, Nisipăria. Clădiri locute - 77, nelocuite-0, menage 77, 179 bărbați și 212 femei, poștă rurală, delegat al satului în primăria Sturzeni, o cîrciumăd, distanța pînă la Bălti 45 km, Drochia 37 km În anuarul “Socec” al României Mari pentru anii 1923-1924 șunt redate date referitoare la satele Cucueții-Vechiu și Cucuieții-Noui. Cucueții-Vechi - Plasa Glodeni, locuitori 225. Amplasat la 30 km de la
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
oficiată de primarul Iașului, social-democratul Gheorghe Nichita. Deoarece ședința de guvern din acea zi s-a prelungit mai mult decât era prevăzut și ministrul nu mai avea cum să ajungă la timp de la București la Iași, unde îl aștepta la primărie viitoarea sa soție, ministrul internelor, Cristian David, l-a luat cu elicopterul instituției. Ministrul David a avut o misiune de lucru la punctul de frontieră Albița (din județul Vaslui) și l-a luat cu el pe ministrul Adomniței. După cum s-
Cristian Adomniței () [Corola-website/Science/305298_a_306627]
-
mai 2007) și în Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a Camerei Deputaților (din februarie 2007). La data de 11 martie 2008, Biroul Politic al PNL l-a desemnat pe ministrul Adomniței drept candidat al PNL la Primăria municipiului Iași . La alegerile locale din 1 iunie 2008, Adomniței a obținut 9,41% din totalul voturilor valid exprimate, aflându-se pe locul III după primarul în funcție, Gheorghe Nichita și europarlamentarul Dumitru Oprea . Odată cu remanierea guvernamentală din 5 aprilie
Cristian Adomniței () [Corola-website/Science/305298_a_306627]
-
jurist. Din 2000 și până în prezent reprezintă Brăila în Camera Deputaților. Din 2004 până în 2008 a fost președintele organizației municipale a P.S.D. Brăila, perioadă în care organizația a avut cele mai bune rezultate, reușind să câștige în urma scrutinului din 2008, primăria și să obțină cel mai mare număr de consilieri municipali. În 2008 a fost ales deputat cu peste 50% din preferințele electoratului în colegiul uninominal nr.4, circumscripția electorală nr.9 BRĂILA. Din 2004 este președinte la Comisia pentru politica
Mihai Tudose () [Corola-website/Science/305316_a_306645]
-
președinte al filialei PSD București (în 2006) și de vicepreședinte. A fost ales senator în două rânduri, în legislaturile 2000-2004 și 2004-2008. În aprilie 2008 a demisionat din PSD pentru a candida ca independent la alegerile din același an pentru Primăria Municipiului București, pe care le-a câștigat în turul al doilea. La alegerile din 2012 a fost reales din primul tur pentru aceeași funcție. În septembrie 2015 a fost arestat preventiv pentru presupuse fapte de corupție. s-a născut pe
Sorin Oprescu () [Corola-website/Science/305338_a_306667]
-
134.552) din voturi. În data de 27 martie 2015 Arhiepiscopia Romano-Catolică de București a depus la DNA o plângere penală împotriva lui Sorin Oprescu, acuzat de constituirea unui grup infracțional împreună cu mai mulți oameni de afaceri și angajați ai Primăriei Municipiului București, în legătură cu tergiversarea punerii în aplicare a sentinței de demolare a imobilului Cathedral Plaza. În iulie 2015 Solomon Wigler, consilierul și conform ziarului Adevărul mâna dreaptă a primarului Sorin Oprescu, a fost prins în flagrant în timp ce primea o mită
Sorin Oprescu () [Corola-website/Science/305338_a_306667]
-
capătul aceleiași zile, înainte de miezul nopții, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Conform comunicatului DNA, între 2013 și 2015, în administrația locală din Municipiului București s-a format un grup de funcționari care condiționa acordarea contractelor publice de către primărie de plătirea unei părți din profitul brut, primarul Oprescu primind 10% din valoarea contractelor. Câteva zeci de persoane și-au manifestat bucuria pornind pe bicilete din Piața Universității până la sediul DNA. Politicianul și activistul civic Nicușor Dan, președințele PMP Eugen
Sorin Oprescu () [Corola-website/Science/305338_a_306667]
-
din România, pe listele căruia Surdu a obținut un mandat de deputat (între 1990-1992). În 1996, după șase ani în fruntea PDAR, s-a orientat către PSDR (Partidul Social Democrat Român). În 2000 a candidat fără succes din partea PSDR la Primăria Capitalei, iar în 2001 a intrat în PSD. În 2008 a obținut un nou mandat de deputat, de această dată din partea PSD, într-un colegiu din Neamț. Victor Surdu a fost soțul cântăreței Angela Similea. A murit pe 7 aprilie
Victor Surdu () [Corola-website/Science/305462_a_306791]
-
Teodor Dîrdala este Isofache Dîrdala, bunicul deputatului, născut între 1875-1880 . Isofache Dîrdala s-a căsătorit în 1905 cu Lină I. Dîrdala , fiica lui Ștefan și Stana Carnu, născută, se pare, pe la 1884 în comuna Popești , conform actului de căsătorie al Primăriei comunei Urechesti nr11 din 10 decembrie 1905 A murit în timpul primului război mondial, dar nu se știe nici unde și-a pierdut viața și nici unde este îngropat .Este pomenit în lista eroilor de război, prezentată de P. Abeaboeru în
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
pomenit în lista eroilor de război, prezentată de P. Abeaboeru în lucrarea monografica Urechesti și pe crucea monument aflată în curtea bisericii Sf Voievozi din satul Gură Călitei. Pentru copiii acestuia , Ioana , Ion și Dumitru , statul prin Judecătoria Plainesti și Primăria comunei Urechesti au decis să deschidă un dosar de tutelă , adică de administrare a puținelor bunuri mobile și imobile ce au aparținut lui Isofache Dîrdala care nu trebuiau risipite , iar la majoratul copiilor trebuiau predate acestora . În anul 1920 se
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
Neculai Ț. Dîrdala acesta din urmă zis și Constantin. Că tutore principal este pusă mama copiilor, Lină Dîrdala și noul ei soț Tudorache Damian, cotutore, cu care Lină Dîrdala s-a căsătorit pe 25 noiembrie 1920 conform actului emis de Primăria Urechesti. Cu noul ei soț are un copil pe Dumitru născut în În anul 1922 luna august. Lină se desparte de Tudorache Damian, iar în luna aprilie a anului 1924 moare in varsta de 40 de ani conform actului nr
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
are un copil pe Dumitru născut în În anul 1922 luna august. Lină se desparte de Tudorache Damian, iar în luna aprilie a anului 1924 moare in varsta de 40 de ani conform actului nr 14 din 1924 emis de Primăria Popești Pana la data decesului acesteia ,procesele verbale încheiate de către Consiliul de Familie consemnează că Lină fosta Dîrdala a îngrijit bine de copii Dar după deces trebuia ales un nou tutore care a fost desemnat în persoana lui Vasile Carnu
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
mamei, al celor trei copii ,anume Ioana născută la 27 mai 1911, Ion ,tatăl deputatului,născut la 6 august 1912 și Dumitrache născut în 1913 . Tudorache Damian moare in varsta de 54 de ani conform actului nr 1/1927 al Primăriei Comunei Popești. Incepand cu anul 1925 tatăl deputatului, Ion zis Mitrache ,Dumitrache sau chiar Dumitru a preferat să se apropie de unchiul său Neculai zis Constantin Ț. Dîrdala cu domiciliul în satul Gură Călitei comună Lacu Baban și a cumpărat
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
Coautor); Permis de conducere categoria „B” • Diplome și distincții acordate de Guvernul României, Ministerul Învățământului, Ministerul Apărării Naționale, Comandamentul Național al Jandarmeriei, Asociația Revoluționară „Adevăr și Dreptate” din România, Asociația „Cultul Eroilor”, Asociația Română „Antidrog”, Consiliul Județean Olt, Prefectura Olt, Primăria Municipiului Caracal etc. • Cetățean de onoare al localităților: Caracal, Piatra - Olt, Băbiciu, Brâncoveni, Curtișoara, Poboru, Vâlcele. Prezentat referate științifice în domeniul administrației publice în: RADSTEDHUS - Danemarca, REDON - Franța, SAINT-NICOLAS- Franța, ISPICA - Italia, VOLOS - Grecia, ȘPIȚ - Macedonia, BOCHUM - Germania, CHIȘINĂU - Moldova
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]