39,047 matches
-
nu ascultă muzică și poate fi astfel, mai atent. 6.3. Se poate face jogging desculț? Din ce în ce mai multe persoane răspund pozitiv întrebării lansate de noi prin titlul acestui subcapitol. Fanii practicării joggingului fără încălțăminte sunt din ce în ce mai numeroși, unii organizați în cluburi și asociații de profil (exemplu: Barefoot Runners Society din SUA), alții doar simpatizanți sau membri activi de la distanță. În istoria sa, societatea umană a trecut de la stadiu de deplasare în tălpile goale (comuna primitivă, antichitate) la o etapă superioară de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Practicarea regulată a joggingului, în colectivitate, ar crește, conform sociologilor, nivelul implicării acestor practicanți și la alte activități cu caracter social sau de agrement. Mulți oameni alergă pentru că le place să socializeze și să fie parte a unei asociații sau cluburi sportive, aspect ce le oferă posibilitatea oamenilor de a se întâlni cu alte persoane și de a practica împreună activități de timp liber și de întreținere corporală. Această constatare este din ece în ce mai actuală astăzi, cercetătorii din domeniul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
copii, cel puțin pentru moment (Macdonald 1990). Este o ironie că una dintre modalitățile cultural acceptate de a exprima fantezia este considerată minciună. Minciuna, spusă nu în serios, ci pentru amuzament, poate fi promovată în mod cooperant, ca în activitățile cluburilor de mincinoși sau în mod competitiv, ca în concursurile în care cîștigă cel care spune minciuna cea mai gogonată (Ludwig 1965:19-20). Constituirea unei societăți a mincinoșilor politici a fost propusă satiric de către Arbuthnot (1712:17-18; vezi, de asemenea, Pollard
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1965:19-20). Constituirea unei societăți a mincinoșilor politici a fost propusă satiric de către Arbuthnot (1712:17-18; vezi, de asemenea, Pollard 1897: 118-120), însă ideile lui au fost puse în practică într-o formă mai rudimentară. De exemplu, în 1987, un club din suburbia Canberra a aranjat un dineu în scopul caritabil de a strînge anumite fonduri, la care atracția principală a constituit-o un concurs pentru desemnarea celui mai mare mincinos. Evident, aceste concursuri nu sînt minciuni, conform definiției noastre, deoarece
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a constituit-o un concurs pentru desemnarea celui mai mare mincinos. Evident, aceste concursuri nu sînt minciuni, conform definiției noastre, deoarece nu există la mijloc nici o intenție de a înșela; în plus, nu cred că vreun participant a fost păcălit. Cluburile de mincinoși par să fi existat în Marea Britanie în secolul al XVIII-lea. În secolul al XIX-lea, Henry Labouchere, un membru nonconformist al Camerei Comunelor engleze, pe care Regina Victoria l-a numit mincinos, a descris în jurnalul său
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să fi existat în Marea Britanie în secolul al XVIII-lea. În secolul al XIX-lea, Henry Labouchere, un membru nonconformist al Camerei Comunelor engleze, pe care Regina Victoria l-a numit mincinos, a descris în jurnalul său Adevăr un înfloritor club de mincinoși, din nordul Angliei: Existau diferite grade de competență. Dacă un om nu putea să mintă deloc, era dat afară din club. Dacă mințea destul de prost, i se mai dădea o șansă. Eu unul n-am cunoscut pe nimeni
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
engleze, pe care Regina Victoria l-a numit mincinos, a descris în jurnalul său Adevăr un înfloritor club de mincinoși, din nordul Angliei: Existau diferite grade de competență. Dacă un om nu putea să mintă deloc, era dat afară din club. Dacă mințea destul de prost, i se mai dădea o șansă. Eu unul n-am cunoscut pe nimeni care să fi fost dat afară. Labouchere pretindea că atunci cînd i se propusese să devină membru al clubului, fusese respins în urma testului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
era dat afară din club. Dacă mințea destul de prost, i se mai dădea o șansă. Eu unul n-am cunoscut pe nimeni care să fi fost dat afară. Labouchere pretindea că atunci cînd i se propusese să devină membru al clubului, fusese respins în urma testului de promovare (Thorold 1913:107). Însă de unde să știm dacă nu cumva și această afirmație este o minciună? Și în zilele noastre, cum ne putem da seama dacă relatările prietenilor noștri pescari cu privire la ceea ce au prins
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
la Colegiul din Eton a embrionului regulii vitale și atât de controversate a fotbalului: off-side rule regula ofsaidului), denumită atunci sneaking (furișatul !) prin care plasarea unui jucător în spatele apărătorilor adverși pentru a primi mingea era condamnată ca fiind nesportivă. Primul Club Universitar de Fotbal apare în anul 1846, fiind format din foști elevi ai colegiilor din Shrewsbury și Eton, atunci studenți la Cambridge. În luna octombrie a anului 1848, profesori reprezentând colegiile din Shrewsbury, Eton, Harrow, Rugby, Marlborough și Westminster, se
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
aceste echipe jucau după propriile reguli, confruntările se transformau adesea în adevărate lupte. Mulți dintre elevii școlilor publice au continuat să joace fotbal și în universități și chiar și după ce și-au terminat educația școlară. Unii foști elevi ai unor cluburi școlare de fotbal cum ar fi Old Etonians, Old Harrovians și Wanderers (cluburi în care nu puteau accede decât cei care frecventau școli publice) odată cu terminarea studiilor și-au format cluburi noi. De exemplu: foștii elevi ai Sheffield Collegiate School
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Mulți dintre elevii școlilor publice au continuat să joace fotbal și în universități și chiar și după ce și-au terminat educația școlară. Unii foști elevi ai unor cluburi școlare de fotbal cum ar fi Old Etonians, Old Harrovians și Wanderers (cluburi în care nu puteau accede decât cei care frecventau școli publice) odată cu terminarea studiilor și-au format cluburi noi. De exemplu: foștii elevi ai Sheffield Collegiate School au fondat la Bramall Lan „Sheffield Football Club”. Acest club a fost înființat
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
au terminat educația școlară. Unii foști elevi ai unor cluburi școlare de fotbal cum ar fi Old Etonians, Old Harrovians și Wanderers (cluburi în care nu puteau accede decât cei care frecventau școli publice) odată cu terminarea studiilor și-au format cluburi noi. De exemplu: foștii elevi ai Sheffield Collegiate School au fondat la Bramall Lan „Sheffield Football Club”. Acest club a fost înființat în data de 24 octombrie 1857, de către doi oameni de afaceri: Nathanial Creswick și William Prest. Studiind informațiile
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Etonians, Old Harrovians și Wanderers (cluburi în care nu puteau accede decât cei care frecventau școli publice) odată cu terminarea studiilor și-au format cluburi noi. De exemplu: foștii elevi ai Sheffield Collegiate School au fondat la Bramall Lan „Sheffield Football Club”. Acest club a fost înființat în data de 24 octombrie 1857, de către doi oameni de afaceri: Nathanial Creswick și William Prest. Studiind informațiile publicate, descoperim pe site-ul http://soccernet.espn.go.com că la originea acestui club de fotbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Harrovians și Wanderers (cluburi în care nu puteau accede decât cei care frecventau școli publice) odată cu terminarea studiilor și-au format cluburi noi. De exemplu: foștii elevi ai Sheffield Collegiate School au fondat la Bramall Lan „Sheffield Football Club”. Acest club a fost înființat în data de 24 octombrie 1857, de către doi oameni de afaceri: Nathanial Creswick și William Prest. Studiind informațiile publicate, descoperim pe site-ul http://soccernet.espn.go.com că la originea acestui club de fotbal se găsesc
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Sheffield Football Club”. Acest club a fost înființat în data de 24 octombrie 1857, de către doi oameni de afaceri: Nathanial Creswick și William Prest. Studiind informațiile publicate, descoperim pe site-ul http://soccernet.espn.go.com că la originea acestui club de fotbal se găsesc unii membrii ai clubul de criket din Sheffield, membrii care erau îndrăgostiți de sport și doreau să practice un sport și pe timp nefavorabil. Odată fondat acest nou club de fotbal, membrii acestuia își publică în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în data de 24 octombrie 1857, de către doi oameni de afaceri: Nathanial Creswick și William Prest. Studiind informațiile publicate, descoperim pe site-ul http://soccernet.espn.go.com că la originea acestui club de fotbal se găsesc unii membrii ai clubul de criket din Sheffield, membrii care erau îndrăgostiți de sport și doreau să practice un sport și pe timp nefavorabil. Odată fondat acest nou club de fotbal, membrii acestuia își publică în anul 1857, setul lor propriu de reguli pentru
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
espn.go.com că la originea acestui club de fotbal se găsesc unii membrii ai clubul de criket din Sheffield, membrii care erau îndrăgostiți de sport și doreau să practice un sport și pe timp nefavorabil. Odată fondat acest nou club de fotbal, membrii acestuia își publică în anul 1857, setul lor propriu de reguli pentru practicarea jocului de fotbal. Aceste noi reguli vor permite un contact fizic mult mai mare decât cel stabilit în Regulile de la Cambridge. Astfel, jucătorilor li
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
liceelor „Matei Basarab”, „Mihai Viteazul”, „Gheorghe Lazăr” și „Sfântul Sava” au luptat pentru cucerirea „Cupei școlare Ion Cămărășescu”. Victoria finală în această întrecere a revenit reprezentativei liceului "Matei Basarab" care a învins în finală (3-0) echipa de la "Mihai Viteazu". Primul club de fotbal din București, numit „Olympia” ia ființă în anul 1904 și este alcătuit în majoritate din funcționari germani. Cel mai frumos succes al ambițioșilor fotbaliști de la „Olympia” s-a înregistrat la 17 octombrie 1910, când au reușit să învingă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
au reușit să învingă pe „F.C. United” chiar la Ploiești, cu 4 1, prin golurile înscrise de Apostolescu și Breyer (câte două). După această victorie „Revista automobilă”, prin redactorul George Costescu, sublinia: „Frumosul spirit de propagandă a fost cultivat de clubul Olympia, care a reușit să-și formeze jucători români din elevi de liceu. Este de dorit ca acest spirit să pătrundă în întreaga țară, atrăgînd pe cei din cursul superior spre acest sport atît de compatibil cu tineretul școlar.”. Iată
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la programele comunitare locale (ale instituțiilor descentralizate ale statului, ale organizațiilor nonguvernamentale etc.) Termen de evaluare: anual d) Dezvoltarea programelor de timp liber d.1) Dezvoltarea unor activități specifice timpului liber (manifestări artistice, tehnice și sportive), desfășurate în palate și cluburi ale copiilor Termen de evaluare: anual d.2) Înființarea unor centre socioeducative (elaborare proiect de act normativ) Termen de evaluare: anual e) Dezvoltarea programelor adresate familiei e.1) Susținerea unor lectorate pentru părinți în cadrul unităților de învățământ (dezvoltarea unor inițiative
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Luceafărul românesc. Revistă on-line de literatură și cultură românească. http://luceafarul.wordpress.com/atitudini/actualitate-si-ati tudine-intelectuala/olga-morar-%E2%80%9Eun-deliciu-literar-cartea-si-revista-pentru-copii%E2%80%9C/. Perrault, Charles (1957). Povești. București: Editura Tineretului. Perrault, Charles (1994). Basme = Contes. București: Editura Junior Club. Sadoveanu, Mihail (1947). Dumbrava minunată. Ediția a 10-a. București: Cartea Românească. Sadoveanu, Mihail (1966). Baltagul: roman. Prefață și note de Cornel Regman. București: Editura Tineretului. Sadoveanu, Mihail (1968). Povestiri. București: Editura pentru Literatură. Sadoveanu, Mihail (1997). Hanul Ancuței. Ediție
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pp. 5-50. Beaufre, Andre (1965), An Introduction to Strategy, Praeger, New York. Binder, Leonard (1958), „The Middle East as a Subordinate International System”, World Politics, vol. X, nr. 3, pp. 408-429. Blair, Tony (1999), „Doctrine of the International Community”, Chicago Economic Club (http://www.number-10.gov.uk/output/Page1297.asp). Blitz, Brad K. (ed.) (2006), War and change in the Balkans, Cambridge University Press, Cambridge. Bloomfield, David; Martina, Fischer; Beatrix, Schmelzle (eds.) (2004), „Berghof Handbook for Conflict Transformation”, Berghof Research Center for
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de participarea comunitară, lucrurile nu sunt mult diferite: doar 0,6% din românii din rural au participat la acțiuni ale comunității privind sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică. Cei mai mulți (34,3%) declară că nu își petrec deloc timpul liber în cadrul unor cluburi și asociații voluntare (sportive, culturale din comunitatea locală), iar 59,1% nu cunosc nici un astfel de club. Doar 2,4% își petrec timpul liber în astfel de cluburi, de câteva ori pe an. Urmărind itemii legați de petrecerea timpului cu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la acțiuni ale comunității privind sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică. Cei mai mulți (34,3%) declară că nu își petrec deloc timpul liber în cadrul unor cluburi și asociații voluntare (sportive, culturale din comunitatea locală), iar 59,1% nu cunosc nici un astfel de club. Doar 2,4% își petrec timpul liber în astfel de cluburi, de câteva ori pe an. Urmărind itemii legați de petrecerea timpului cu prietenii, cu oamenii de la biserică și la cluburi și asociații, și calculând o variabilă latentă 18 (ce
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
34,3%) declară că nu își petrec deloc timpul liber în cadrul unor cluburi și asociații voluntare (sportive, culturale din comunitatea locală), iar 59,1% nu cunosc nici un astfel de club. Doar 2,4% își petrec timpul liber în astfel de cluburi, de câteva ori pe an. Urmărind itemii legați de petrecerea timpului cu prietenii, cu oamenii de la biserică și la cluburi și asociații, și calculând o variabilă latentă 18 (ce surprinde viața socială a subiecților) din acești trei itemi, observăm diferențe
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]