39,985 matches
-
cu str. Chiristigii era înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din 2004, cu cod LMI B-IV-m-B-20112. În 2009, pentru a face loc proiectului de reamenajare a pieții, primarul Neculai Onțanu a dispus, fără niciun aviz de la Ministerul Culturii, mutarea crucii în fața Primăriei sectorului 2 și a rebotezat-o „Crucea independenței”. Încercarea de curățare a crucii cu materiale improprii a deteriorat grav suprafața acesteia. Construcția Halelor centrale Obor a început în octombrie 1936 după proiectul arhitecților Octav Doicescu, Ion Fonescu și Dan Iovănescu
Obor () [Corola-website/Science/303446_a_304775]
-
studiul de fundamentare științifică, a parcurs mare parte din etapele prevăzute în lege, deponentul lor fiind Asociația Salvați Dunărea și Delta. La 3 iunie 2013, documentația a primit avizul Comisiei de Monumente a Academiei Române, urmând ca aceasta să ajungă la Primăria Sectorului 4 și apoi la minister. După un an, în cadrul unei conferințe de presă organizate la 05 iunie 2013 în zona lacului Văcărești, tot cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, Ministrul Mediului și Pădurilor, Rovana Plumb, a declarat că instituția
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
ales că se strânsese un număr suficient de frați. Cu asentimentul fraților din str. Berzei s-a aprobat înființarea unei filiale în Ferentari iar numărul de membri fiind în creștere, s-a decis construirea unui lăcaș propriu. În ciuda faptului că Primăria nu a emis autorizațe de construcție pentru un teren folosit drept depozit, Carol Ströbel, membru in Biserica Germană a donat un teren pe care este construită biserica astăzi. Începând din anul 1939 până în 1951, slujba de pastor a fost îndeplinită
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
ultimul din cariera sa. Primirea care i s-a făcut a fost deosebită, în Piața Domului ridicându-i-se un arc de triumf, pe care erau înscrise cuvine de întâmpinare. Liszt a concertat la 2 noiembrie în sala festivă a primăriei, care se afla în clădirea care în prezent adăpostește cursurile primare ale Liceului „Nikolaus Lenau” (vedeți aici). După retragerea din Banat a trupelor sârbești, la 3 august 1919 trupele române intrate în Timișoara s-au îndreptat spre piață, unde urma
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
se vor face doar lucrări de înlocuire a rețelelor subterane și a pavajului. În decembrie 2013, piața a fost deschisă pentru prima dată în 50 de ani traficului rutier, pentru a compensa închiderea străzilor incluse în proiect. Măsura luată de primărie a cauzat îngrijorări, istoricul Ioan Hațegan declarând că traficul ar putea afecta clădirile istorice din piață și în special Muzeul de Artă. În februarie 2014, arheologii care lucrau în Piața Unirii au găsit porțiuni din pavaj și trotuare din cărămidă
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
motive din folclorul maghiar, tipice arhitecturii Szeceszió. Pe fronton sunt inscripționate literele "BS", inițialele primului proprietar. Casa a fost restaurată prin eforturile unui italian, Gianluca Testa, care a cumpărat un apartament și a făcut eforturi pentru a fi aprobate de către primărie planurile de refacere. La parterul Casei Brück funcționează din 1910 o farmacie, care păstrează în parte mobilierul și vitrinele originale. Palatul Baroc a fost de la construirea lui sediu administrativ. În prezent găzduiește Muzeul de Artă din Timișoara. Palatul are o
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
în Freidorf funcționa un mic șantier naval, pe Canalul Bega. Printre vapoarele construite aici amintim: Parcul Industrial Freidorf se află în sud-vestul Municipiului Timișoara. Suprafața totală a parcului este de 47,9 ha. Terenul se află în proprietatea privată a Primăriei Municipiului Timișoara. Infrastructura disponibilă: Printre companiile care și-au deschis fabrici în Freidorf se numără:
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
Paradei. Prima adăpostea clădirile bisericii și administrației, alături de câteva case private. A doua era rezervată celor cu caracter militar. În această perioadă sunt construite clădiri reprezentative în interiorul cetății printre care: Domul romano-catolic și Palatul Episcopal, Biserica ortodoxa din Piața Unirii, Primăria, Cazarma Transilvaniei. Tot acum apar și suburbiile: Elisabetin, Iosefin și Fabric, separate de cetate printr-un teren neconstruit, denumit Zona Non Aedificandi, Dupa ultima centura de ziduri se afla satul sec, care se putea umple cu apa din Bega, urmat
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
în anii 1938 - 1940 cu mari sume de bani pentru dotarea corespunzătoare a Armatei Române și fortificarea graniței de vest. O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei în plan cultural și spiritual. În 18 ianuarie 1922, din inițiativa Primăriei orașului, elita intelectuală pune bazele Comitetului Artistic Regional, care va milita pentru afirmarea valorilor culturale ale Banatului. O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni, constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Române în Timișoara; înființarea Asociației Culturale a Banatului
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
orienteze producția spre cerințele războiului; numeroase fabrici întâmpină mari dificultăți în obținerea materiei prime. Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de consum, iar populația a fost aprovizionată ritmic cu produse alimentare, cerințele războiului au obligat Primăria să adopte măsuri de raționalizare a consumului. În iunie 1944 războiul se răspândește pâna la Timișoara. În noaptea de 16/17 iunie are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului. Au fost aruncate atunci doar bombe incendiare. Locuitorii, instruiți
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
1925 în colonia minieră din satul Supan din fosta comună Comănești (astăzi oraș în județul Bacău), în familia unui miner. Tatăl său a lucrat la minele de cărbune din Banat, din Valea Jiului și Comănești. Potrivit actului de stare civilă de la Primăria Comănești prin care este înregistrată nașterea lui Verdeț, părinții acestuia s-au numit, de fapt, Verdetz. În anul 1964, i s-a eliberat un nou certificat de naștere, în care numele său a fost ortografiat Verdeț, pentru a fi mai
Ilie Verdeț () [Corola-website/Science/299974_a_301303]
-
Franța, Georgia , Germania, Olanda , Italia, Lituania, Rusia, Turcia și Polonia . Este laureat a numeroase premii, medalii, trofee si alte mențiuni în cadrul diferitor concursuri și saloane de artă internaționale și naționale, printre acestea: Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România 2015,Premiul Primăriei mun. Bacău, acordat în cadrul ”Saloanelor Moldovei”2015,Premiul Național, acordat de Guvernul Republicii Moldova, pentru merite deosebite în dezvoltarea artelor plastice 2014, Premiul Ministerului Culturii, "Concursul Național in domeniul Artelor Plastice", Chișinău 2010 ; Grande Medalle d’Or, "Salon Grand Prix International
Tudor Zbârnea () [Corola-website/Science/299993_a_301322]
-
din județul Râmnicu Sărat. Familia Vintilă Brătianu avea să locuiască din 1911 în casa din strada Aurel Vlaicu, nr. 19 din zona Parcului Ioanid, casă construită în stil neo-românesc, pe un teren cumpărat prin licitație publică de Lia Stolojan de la Primăria Capitalei. La 4/17 august 1916, în casa lui Vintilă Brătianu , s-au semnat în secret, documentele prin care România intra în război de partea Antantei. În memoriile sale, I. G. Duca scria că „"nu au fost de față la
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
și a înfăptuit o reorganizare pe baze moderne a aparatului fiscal de stat. În iunie 1907 Vintilă Brătianu era ales primar al Bucureștilor, funcție pe care a ocupat-o până la 10 februarie 1910. Obiectivul afirmat cu care a venit la primărie era unul ambițios: "satisfacerea intereselor cetățenilor, cu dreptate, celeritate și fără influențe din exterior". Vintilă și-a început mandatul prin a pune ordine în sediul primăriei. A impus respectarea cu strictețe a programului de lucru de către întreg personalul, începând cu
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
a ocupat-o până la 10 februarie 1910. Obiectivul afirmat cu care a venit la primărie era unul ambițios: "satisfacerea intereselor cetățenilor, cu dreptate, celeritate și fără influențe din exterior". Vintilă și-a început mandatul prin a pune ordine în sediul primăriei. A impus respectarea cu strictețe a programului de lucru de către întreg personalul, începând cu sine însuși. Birourile, care altădată mișunau toată ziua de solicitatori de tot felul au fost închise pentru public, cu excepția unor perioade bine stabilite pentru lucrul cu
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
ridicării gunoaielor. Pentru întreaga perioadă în care a fost primar, Vintilă Brătianu a urmărit întocmirea unor bugete echilibrate, bazate pe venituri reale și pe cheltuieli și investiții strict necesare. Pe baza acestor bugete și a disponibilităților din împrumuturile realizate de Primăria Capitalei în anii anteriori, a fost întocmit un program de lucrări publice pe care a urmărit să fie respectat cât mai strict posibil. Pentru a asigura o încasare eficientă și regulată a veniturilor, a dispus înființarea percepțiile comunale, separând încasarea
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
obținerea de fonduri financiare, prin legea din 1 iunie 1893 era înființată „Casa lucrărilor orașului București”. Această casă a fost mai întâi înzestrată cu 30.000.000 lei, la care se adăuga și prețul locurilor expropriate care se vindeau de către Primărie, precum și 50% din valoarea locurilor virane. Vintilă Brătianu a dat o nouă viață acestei legi prin promovarea și adoptarea, prin Decretul Regal 1309 din 14 aprilie 1909, a unui articol suplimentar care a autorizat comuna București să emită timp de
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
lucrări edilitare: exproprieri, deschideri de bulevarde, canalizare, transport în comun, etc. Pentru ducerea la îndeplinire a planurilor sale, precum și pentru a limita la minim nevoia de a se recurge la specialiști străini, Vintilă Brătianu dispune înființarea unui serviciu nou în cadrul primăriei, numit „"Serviciul lucrări noi, iluminat și tramvaie"”, dispunând totodată încadrarea sa numai cu ingineri și arhitecți români tineri, sub conducerea inginerului Radu Ștefănescu. Dintre aceștia pot fi enumerați: arhitectul Dumitru Hârjeu, inginerii Dimitrie Leonida, P. Nemeș sau D. Germani. Sub
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
noul Abator Comunal. Tot acum au mai fost construite Fabrica de gheață și frigorifere (în subsolul Halelor Ghica), hale alimentare (Hala Obor) sau crematorii. Școala s-a bucurat de o atenție deosebită din partea sa, pe timpul cât Vintilă Brătianu a condus Primăria Capitalei s-au construit un număr de 4 școli primare, și anume: în strada Elefterescu (la intersecția șoselelor Basarab cu Grozăvești), în Colentina (la Manutanța de Pâine), în Grant (Regie) și în Ghencea. Acestea au fost printre primele școli primare
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
electrică și 21 de km de linie cu cai. Alimentarea cu apă În acest domeniu, principalele realizări ale lui Vintilă Brătianu sunt: Iluminatul public Chestiunea iluminatului public al capitalei fusese tranșată chiar în anul premergător instalării lui Vintilă Brătianu la Primăria Bucureștilor (1906), prin concesionarea acestui serviciu, pentru o perioadă de 40 de ani către Societatea de Gaz și Electricitate. Concesiunea a fost aprobată de către Consiliul Comunal (dominat de Partidul Conservator) la propunerea primarului conservator Mihail G. Cantacuzino. Vintilă Brătianu s-
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
si care a promovat din nou în liga a III-a pe data de 25 iunie 2016 după ce s-a impus la baraj în fața campioanei județului Covasna,Nemere din Ghelința,cu scorul de 4-3 la general. În lipsă finanțării de la Primăria Berca, echipa de fotbal va juca tot în liga a IV-a. În aceste condiții, mai mulți jucători au fost deja transferați la alte echipe.Deși aveau promisiuni că echipa va fi susținută material din mediul privat, acestea nu s-
FC Petrolul Berca () [Corola-website/Science/313020_a_314349]
-
a obținut un loc în Liga a III-a Stadionul pe care evoluează echipa se numește Cetate, are o capacitate de 18.000 locuri dintre care 7.238 sunt cu scaune, și a fost inaugurat în anul 1982. Stadionul aparține Primăriei și Consiliului Local Alba Iulia, toate investițiile find făcute din banii autorităților locale. Stadionul dispune și de un mini-hotel, la care sunt cazați jucătorii echipei Unirea Alba Iulia. FC Unirea în pericol de desființare
FC Unirea Alba Iulia () [Corola-website/Science/313025_a_314354]
-
săpată direct în stâncă. Fântâna cetății a fost sapată în perioada 1623 -1640. Deși există legenda săpării fântânii de către doi prizonieri turci, cărora li s-a promis eliberarea la terminarea lucrării, fântâna a fost amenajată de către meșteri sași tocmiți de primăria Râșnov. Perioada 1658-1661, campania trupelor turcești, însoțite de armata lui Constantin Brâncoveanu din 1690, răscoala “curuților”, au marcat pentru râșnoveni o cronică neagră în care scenariul era același: refugierea în cetate și apoi refacerea așezării. Mai mult, în anul 1718
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
Romeo Olteanu a devenit director general al SC Iași XXI SCA Iași, o firmă care avea ca acționar majoritar Consiliul Municipal Iași și care se ocupa de conducerea și administrarea fondului imobiliar și a activităților de comerț. Firma administra spațiile primăriei, o parte din chiria obținută fiind folosită de Primărie ca finanțare pentru echipa de fotbal Politehnica Iași. Această societate s-a desființat în anul 2002, iar Romeo Olteanu a devenit director general al SC Fotbal S.A. Iași, societate nou-înființată. De-
Romeo Olteanu () [Corola-website/Science/313144_a_314473]
-
XXI SCA Iași, o firmă care avea ca acționar majoritar Consiliul Municipal Iași și care se ocupa de conducerea și administrarea fondului imobiliar și a activităților de comerț. Firma administra spațiile primăriei, o parte din chiria obținută fiind folosită de Primărie ca finanțare pentru echipa de fotbal Politehnica Iași. Această societate s-a desființat în anul 2002, iar Romeo Olteanu a devenit director general al SC Fotbal S.A. Iași, societate nou-înființată. De-a lungul timpului, Romeo Olteanu a fost membru a
Romeo Olteanu () [Corola-website/Science/313144_a_314473]