40,119 matches
-
împotrivit lordului Voldermort plecând după cu părinții lui sătui de atâta răutate și crime. Deci Draco este bun se mai vede și în 7 când Harry e deformat și spune că nu îl cunoaște. Este singurul fiu al familiei Malfoy băiat drăguț cu păr blond .
Draco Reacredință () [Corola-website/Science/310476_a_311805]
-
de cel de "Boy's love" care include atât parodiile, lucrările originale, comerciale cât și lucrările doujinshi. Chiar dacă genul este numit "Boy's love" (de obicei abreviat BL) "eroii" ficțiunilor sunt adolescenți sau mai în vârstă, ficțiunile care în care băieții sunt preadolescenți sunt etichetate cu termenul de "shotacon" și este văzut ca un gen total diferit. Yaoi (așa cum continuă a fi cunoscut de fanii care vb în general engleza) s-a răspândit și în afara Japoniei, ficțiunile fiind acum disponibile în
Yaoi () [Corola-website/Science/310504_a_311833]
-
Japoniei, ficțiunile fiind acum disponibile în difeite țări și traduse în diferite limbi. Yaoi a apărut pentru prima dată pe piețele de doujinshi din Japonia între anii 1970-1980 ca răspuns al creșterii pe piață a manga-urilor shonen-ai (tradus: dragoste între băieți), dar între timp ce manga-urile shonen-ai erau lucrări originale, yaoi erau parodii al unor manga sau anime-uri "hetero" populare cum ar fi "Captain Tsubasa" sau "Saint Seiya". Creatorii de BL și fanii sunt destul de atenți să facă distincție între
Yaoi () [Corola-website/Science/310504_a_311833]
-
Captain Tsubasa" sau "Saint Seiya". Creatorii de BL și fanii sunt destul de atenți să facă distincție între acest gen și "gay manga" care este creat de și pentru bărbații homosexuali. Chiar dacă "shonen-ai" literar se traduce "Boy's love" (dragoste între băieți) termenii nu sunt sinonimi. În Japonia "shonen-ai" este folosit ca termen pentru ficțiunile care descriu povești despre băieți preadolescenți și /sau adolescenți al căror relație evoluează de la platonic la romantic, în timp ce " Boy's love" este folosit ca nume de gen
Yaoi () [Corola-website/Science/310504_a_311833]
-
gen și "gay manga" care este creat de și pentru bărbații homosexuali. Chiar dacă "shonen-ai" literar se traduce "Boy's love" (dragoste între băieți) termenii nu sunt sinonimi. În Japonia "shonen-ai" este folosit ca termen pentru ficțiunile care descriu povești despre băieți preadolescenți și /sau adolescenți al căror relație evoluează de la platonic la romantic, în timp ce " Boy's love" este folosit ca nume de gen pentru ficțiunile care descriu sau conțin contexte sexuale și fac referire la vârsta protagoniștilor (excepție făcând "shotacon-urile"). Personajele
Yaoi () [Corola-website/Science/310504_a_311833]
-
și schimbarea denumirii partidului în Partidul Popular al Justiției Sociale, schimbare care nu s-a materializat deoarece la 1 martie 2009 a fost exclus din PPPS. Deputatul Nați Meir este căsătorit și are patru copii din prima căsătorie și un băiat de 17 ani (Or Meir) din a doua căsătorie. În 1987, la tribunalul din Țel Aviv a fost găsit vinovat de 80 de cazuri de escrocherie și a fost condamnat la 30 de luni de închisoare. Pe 10 noiembrie 2003
Nati Meir () [Corola-website/Science/304943_a_306272]
-
zahăr, case, ferme, moșii și sclavi, avere strânsă de strămoșii săi care toți au fost venezueleni influenți în corpul de funcționari ai monarhiei spaniole. La nașterea sa, tatăl său avea vârsta de 47 ani de ani. Simón Jose Bolívar era băiatul cel mai mic și toți i se supuneau, dar la vârsta de 3 ani își va pierde tatăl iar la 10 mama, amândoi secerați de TBC. Până la 10 ani a fost răsfățat și iubit cu pasiune; mama lui considerând că
Simón Bolívar () [Corola-website/Science/304950_a_306279]
-
84% din totalul populației. La recensământul din 1977 sunt consemnați 3.430 de germani în orașul Vișeu, reprezentând 16,97% din totalul locuitorilor. Țipțerii au fost aduși la Vișeu în primul rând ca muncitori forestieri. De la vârsta adolescenței - 14 ani - băieții își începeau munca în pădure. Pe Valea Vaserului țipțerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrișau păduri, trimiteau plute pe apă la vale până la Sighet, Vișeu și Borșa, construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de lemn. La muncile
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mărășești era comună rurală în plasa Șușița din județul Putna, comună formată numai din satul de reședință, cu 1717 locuitori. În comuna Mărășești existau o biserică, o școală de băieți cu 55 de elevi, una de fete cu 13 eleve și un birou poștal și de telegraf. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului funcționa în aceeași plasă și comuna Pădureni, formată din satele Călimănești, Modruzeni și Pădureni, cu
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
trăiau în 820 de case. În comuna Ianca funcționau o fabrică de spirt înființată în 1878, 12 mori de vânt și una cu aburi, 2 biserici ortodoxe una datând din 1834 și alta din 1885 și două școli: una de băieți cu 69 de elevi înființată în 1863 și alta de fete, cu 42 de eleve, înființată în 1877. Pe teritoriul orașului actual mai funcționau pe atunci și comunele Ionești-Berlești și Perișoru, tot în plasa Ianca. Comuna Ionești-Berlești avea reședința în
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]
-
În oraș există mai multe stadioane (cu gazon natural sau artificial), un teren de tenis (zgură) și două săli de sport. Aici joacă mai multe echipe de fotbal, juniori și seniori, dar faima a fost adusă de echipa de handbal băieți, care a dat țării pe olimpicul Ștefan Birtalan și pe antrenorul Gheorghe Tadici.
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
ocol si a medicului de arondisment al plășilor Cobia și Dâmbovița (deși Găeștiul era oficial comună urbană a plășii Cobia). Mai sunt consemnate o stație telegrafică, o stație de cale ferată pe linia București-Pitești, 2 școli primare urbane (una de băieți si una de fete) instalate în localul cumpărat de comuna cu 70.000 lei de la D.R.Cordescu. Se mai indica existenta unei mori de apa si a uneia de aburi, organizarea a doua târguri anuale (20 iulie și 8 septembrie
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
plășii Coșula a județului Botoșani, fiind alcătuit din centrul orașului, plus suburbiile Bojica, Siliștea, Munteni, Burdujani și Bahluiul, populația totală fiind de 4196 de locuitori. Funcționau în oraș o farmacie, un spital, un birou telegrafo-poștal, trei biserici, o școală de băieți cu 133 de elevi și o școală de fete cu 95 de eleve. Anuarul Socec din 1925 îl consemnează ca reședință a plășii Hârlău din același județ, având 4352 de locuitori. În 1950, a fost retrogradat la rang de comună
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
din Brașov, îi previne pe aceștia despre planurile de invazie ale lui Mehmed și le cere ajutorul. Vlad nu plătise tributul anual de 10.000 de ducați din 1459. Pe lângă această sumă, Mehmed i-a mai cerut și 1000 de băieți, care urmau să devină ieniceri. După ce cererea le-a fost refuzată, turcii au trecut Dunărea și au început să prade și să ia prizonieri, însă Vlad i-a capturat și i-a tras în țeapă pe toți. Conflictul a continuat
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
datorită faptului că războiul cu sașii din Transilvania i-a terminat resursele, și că nu putea să plece deoarece exista riscul ca regele Ungariei să atace Valahia în lipsa lui. I-a promis sultanului că-i va trimite destul aur și băieți atunci când își va putea permite, și că s-ar duce la Constantinopol dacă sultanul i-ar trimite un pașă să conducă Valahia în absența sa. Între timp, sultanul primise vești despre alianța lui Vlad cu regele Ungariei, Matei Corvin. Mehmed
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
cumpărat o casă modestă în satul Kalischt (Kaliště), situat la jumătatea distanței dintre Praga și Brno, în ceea ce astăzi este zona centrală a Republicii Cehe. Soția lui Bernhard, Marie, a dat naștere primului din cei 14 copii ai cuplului, un băiat, Isidor, care a murit în copilărie. Doi ani mai târziu, pe 7 iulie 1860, s-a născut al doilea copil, Gustav. În decembrie 1860, Bernhard Mahler, împreună cu Marie și Gustav s-au mutat în orașul Iglau (Jihlava) situat la 25
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
la o operă, "Herzog Ernst von Schwaben" (Ducele Ernst al Suabiei), în memoria fratelui său. Atât libretul, cât și muzica au fost pierdute. Bernhard Mahler a sprijinit ambițiile fiului său pentru o carieră muzicală și a fost de acord ca băiatul să încerce pentru un loc la Conservatorul din Viena. Tânărul Mahler a fost audiat de renumitul pianist Julius Epstein și a fost acceptat pentru anul universitar 1875-1876. A înregistrat progrese însemnate în studiul pianului, cu Epstein și a câștigat premii
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
s-a complicat prin atașamentul romantic dintre Mahler și Marion von Weber, soția lui Carl, relație care ulterior nu a avut niciun rezultat. În această perioadă Mahler, a descoperit colecția de poeme folclorice germane "Des Knaben Wunderhorn" („Cornul fermecat al băiatului”), care îi va domina activitatea componistică pentru următorii 12 ani. În mai 1888, noua securitate financiară a lui Mahler i-a permis să renunțe la postul din Leipzig, după o dispută cu administratorul de scenă al teatrului. Fără post, Mahler
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
către șeful SMG, generalul Mircea Chelaru, și către ministrul Apărării, Sorin Frunzăverde, în care explica necesitatea de achiziționare de anvelope pentru militarii români angajați în operațiunile de menținere a păcii din Bosnia și Angola. "Nu puteam să-i expunem pe băieții noștri de acolo și la alte riscuri, adică la accidente rutiere și era nevoie de anvelope noi, iar noi nu aveam bani atunci. Nu aveam bani nici pentru hrană, lumină sau plata salariilor". După cum afirmă generalul (r) Mircea Vasilescu, directorul
Mihail Popescu () [Corola-website/Science/304996_a_306325]
-
celui de-al Doilea Război Mondial. (numele său adevărat Sven Pedersen) s-a născut pe 19 aprilie 1917, la Fredensborg, în Danemarca, într-o familie de oameni simpli, muncitori. La vârsta de 14 ani a intrat în marina comercială ca "băiat de cabină" până în 1936. În 1937 Hassel s-a mutat în Germania pentru a se înrola ca voluntar în armată. Într-un interviu din 1990, el a spus: ""Germania s-a întâmplat să fie mai aproape decât Anglia, m-am
Sven Hassel () [Corola-website/Science/305014_a_306343]
-
sfârșitul sec. 19, tot grație boierului Gheorghe (Egor) Râșcanu, după cum menționează editorialul alolingv „Sbornic Besarabscogo zemstva”, în anul 1868 la 15 mai este construită o stație poștală, cu un an mai târziu în octombrie este construită o școală publică pentru băieți. În anul 1871 prin susținerea financiară a lui Gheorghe (Egor) Râșcanu și inițiativa medicului de zemstvă Clinovschi este instituit un spital cu 20 de paturi, iar în 1874 a fost deschisă și o școală dumnicală de meserii. În anul 1886
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
Învățătoarea era Ana Șidlovskaia, care a lucrat aici mulți ani. Pentru susținerea și patronajul acestei școli Gheorghe Demeșliev a fost decorat la 6 decembrie 1904 cu medalia de argint ” Za userdie”. În anul școlar 1905-1906 în această școală învățau 12 băieți și 2 fetițe. Prima școală evreiască a fost construită în 1922-1924. În ea învățau 22 de elevi. La începutul secolului XX localitatea prosperă vădit, doar în vecinătate funcționa cu succes calea ferată Basarabeasca. În 1910 în casele unor negustori apare
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
pământ arabil, 60 livezi mari, o moară de aburi și 6 mori de vânt. Prima școală care avea numai o singură clasă a fost deschisă în 1885, iar peste 4 ani școala avea 2 clase în care învățau 53 de băieți și 43 de fete. Conform datelor în 1904 acest târgușor avea o suprafață de 169 de hectare și 16 căi de comunicare. Târgușorul avea 2 piețe și o grădină publică. El era așezat pe șes și avea 2 lacuri care
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
Moldovei Gheorghe Ștefan, întărind lui Onofrei și lonascu Bucșan mai multe cumpărături din satul Durlești. Biserică Sfinților Voievozi Mihail și Gavriil a fost construită în anul 1783. Din 1861 în Durlesti funcționează o școală parohială bisericească, în 1867 învățau 19 băieți și 3 fețe. În 1872 se deschide o școală populară cu o singură clasă. Potrivit rezultatelor recensământului din 1774 la Durlești, sat care făcea parte din ocolul Bacovăț, erau 43 de case. Toți proprietarii caselor erau trecuți la categoria rufeturilor
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
biserică ortodoxă, post de jandarmi, agent sanitar, agent de percepere, poștă rurală, primărie. Date statistice din 1923 pentru satul Cartușa: clădiri - 42; menaje - 47; populație - 593 (284 bărbați și 309 femei), gospodărie boierească, moară de vânt, școală primară mixtă (de băieți și fețe), poștă rurală, primărie în satul Durlești. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Avand 9000 de case individuale cu gospodarii Durleștiul are și câteva cartiere cu blocuri de locuit de 3-5 nivele (Cartusa, Gribov, Testemiteanu, ASCHIM
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]