38,100 matches
-
pentru cea mai bună interpretare de jazz a unui solist (Best Jazz Performance By A Soloist), pentru "Donna Lee". A urmat o altă nominalizare în 1978, Best Jazz Performance By A Soloist, pentru prestația de pe albumul Heavz Weather. În 1988, cititorii Down Beat au decis includerea sa în Down Beat Hall of Fame, al doilea basist onorat cu acest titlu. Până în prezent doar 7 basiști au fost incluși în acest adevărat panteon al muzicii de jazz, respectiv restul de șase fiind
Jaco Pastorius () [Corola-website/Science/331823_a_333152]
-
și personajele realizate pe baza unor concepte SF intimidant de bune”. Criticile asupra romanului s-au concentrat în general pe stilul de scris al lui Rajaniemi, de tipul „arată, nu povesti”. Brown a semnalat că „autorul nu face nicio concesie cititorului leneș cu pasaje informative, ori explicații de conveniență”. Niall Alexander, de la Speculative Scotsman, declara că „dacă ar fi existat vreun index, ar fi apelat la el în mod repetat în prima treime a "Hoțului cuantic"”, afirmând în același timp că
Hoțul cuantic () [Corola-website/Science/335565_a_336894]
-
Ion Creangă sunt axate pe observații morale. Narațiunea epică este completată cu o atitudine umoristică înțeleaptă și binevoitoare față de limitele semenilor, ce exprimă plenar poftă de viață. Autorul întreține iluzia realității țărănești prin verva, jovialitatea și umorul său, adresându-se cititorului ca unui spectator. Personajele fantastice ale poveștii folosesc un limbaj popular pitoresc și sunt umanizate cu umor, părând să-și uite cuviința rangului; astfel Dumnezeu și Sfântul Petre sunt văzuți în chip de moșnegi binevoitori, ultimul menționând chiar că a
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
publicării din gubernia Basarabia a Imperiului Rus și apoi a format, după o scurtă perioadă în care a fost parte a României, RSS Moldovenească din cadrul Uniunii Sovietice. Ea se află printre scrierile lui Ion Creangă ce au fost cunoscute de către cititorii vorbitori de limba engleză încă din perioada interbelică, atunci când acestea au început să circule în traducere. Potrivit autorului britanic Paul Bailey, variantele traduse se bazează prea mult pe arhaisme și sunt nesatisfăcătoare; el a recomandat realizarea de noi traduceri și
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
înfățișare modestă ca în povestea „Dănilă Prepeleac”. Narațiunea epică este completată cu o atitudine umoristică înțeleaptă și binevoitoare față de limitele semenilor, ce exprimă plenar poftă de viață. Autorul întreține iluzia realității țărănești prin verva, jovialitatea și umorul său, adresându-se cititorului ca unui spectator. Personajele fantastice ale poveștii sunt umanizate cu un umor extraordinar (aspect ce este latent în creațiile folclorice); astfel dracii au parte de suferințe fizice ca și cum ar fi oameni și sunt dominați și făcuți de râs nu cu
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
o afacere”) și numită după gazda inițială a emisiunii, Monty Hall. Problema a fost adresată inițial într-o scrisoare a lui Steve Selvin către revista "American Statistician" („Statisticianul american”) în 1975. A devenit faimoasă ca întrebare adresată în scrisoarea unui cititor, Craig Whitaker, și citată într-o rubrică numită „Ask Marilyn” („Întreab-o pe Marilyn”), întreținută de Marilyn vos Savant, din revista Parade, în anul 1990: Răspunsul lui vos Savant, care figura în Guinness World Records ca femeia cu cel mai înalt
Problema lui Monty Hall () [Corola-website/Science/335605_a_336934]
-
a gazdei adaugă valoare ușii pe care a ales să nu o elimine, dar nu și celei alese inițial de concurent. Alte scenarii posibile decât cel descris pot dezvălui informații suplimentare diferite, sau deloc, și rezulta în probabilități diferite. Mulți cititori ai rubricii lui vos Savant au refuzat să creadă că schimbarea opțiunii inițiale este benefică în ciuda explicației oferită de aceasta. După apariția problemei în revista "Parade", aproximativ 10.000 de cititori, dintre care aproape 1000 cu doctorat PhD, au scris
Problema lui Monty Hall () [Corola-website/Science/335605_a_336934]
-
diferite, sau deloc, și rezulta în probabilități diferite. Mulți cititori ai rubricii lui vos Savant au refuzat să creadă că schimbarea opțiunii inițiale este benefică în ciuda explicației oferită de aceasta. După apariția problemei în revista "Parade", aproximativ 10.000 de cititori, dintre care aproape 1000 cu doctorat PhD, au scris revistei, majoritatea susținând că vos Savant se înșală. Chiar și cu explicații, simulări și demonstrații matematice formale, mulți oameni tot nu acceptă că schimbarea opțiunii este cea mai bună soluție. Paul
Problema lui Monty Hall () [Corola-website/Science/335605_a_336934]
-
este de 33,3% față de 66,6% (sau 1/3 față de 2/3). Vos Savant a scris în prima rubrică dedicată problemei lui Monty Hall că jucătorul ar trebui să-și schimbe alegerea. Aceasta a primit mii de scrisori din partea cititorilor ei, din care vasta majoritate, inclusiv multe de la cititori cu doctorate, dezaprobau răspunsul acesteia. Între 1990-1991, aceasta dedică paradoxului încă trei artiole în revista Parade. Numeroase exemple de scrisori ale cititorilor articolelor lui vos Savant sunt prezentate și discutate în
Problema lui Monty Hall () [Corola-website/Science/335605_a_336934]
-
3 față de 2/3). Vos Savant a scris în prima rubrică dedicată problemei lui Monty Hall că jucătorul ar trebui să-și schimbe alegerea. Aceasta a primit mii de scrisori din partea cititorilor ei, din care vasta majoritate, inclusiv multe de la cititori cu doctorate, dezaprobau răspunsul acesteia. Între 1990-1991, aceasta dedică paradoxului încă trei artiole în revista Parade. Numeroase exemple de scrisori ale cititorilor articolelor lui vos Savant sunt prezentate și discutate în cartea „Dilema Monty Hall: o iluzie cognitivă prin excelență
Problema lui Monty Hall () [Corola-website/Science/335605_a_336934]
-
schimbe alegerea. Aceasta a primit mii de scrisori din partea cititorilor ei, din care vasta majoritate, inclusiv multe de la cititori cu doctorate, dezaprobau răspunsul acesteia. Între 1990-1991, aceasta dedică paradoxului încă trei artiole în revista Parade. Numeroase exemple de scrisori ale cititorilor articolelor lui vos Savant sunt prezentate și discutate în cartea „Dilema Monty Hall: o iluzie cognitivă prin excelență” a lui Donald Granberg. Discuția a primit răspunsuri și pe alte căi, de exemplu, în rubrica de ziar „The Straight Dope” a
Problema lui Monty Hall () [Corola-website/Science/335605_a_336934]
-
care să ne permită să revizuim șansele pentru scoica de sub degetul tău”". Aceasta a propus și un exemplu similar cu trei cărți de joc. Vos Savant a comentat spunând că deși anumită confuzie a fost cauzată de faptul că "unii" cititori nu au realizat că trebuie să presupună că gazda trebuie să dezvăluie întotdeauna o capră, aproape toți numeroșii ei corespondenți au înțeles corect presupunerile problemei, și încă erau convinși inițial că răspunsul acesteia, acela de a schimba ușa, era greșit
Problema lui Monty Hall () [Corola-website/Science/335605_a_336934]
-
timid, pe care Vic îl încurajează să vorbească cu fetele pur și simplu. În timp unei petreceri, Enn începe să discute cu trei fete foarte frumoase dar ciudate. Pe măsură ce se concentrează în a "face o mișcare" în privința fetelor, este dezvăluit cititorului că acestea sunt de pe o altă planetă. Povestirea este, de asemenea, plină de umor. În 2007 a fost nominalizată la Premiul Hugo pentru cea mai bună povestire și a câștigat Premiul Locus pentru cea mai bună povestire. Un film artistic
How to Talk to Girls at Parties () [Corola-website/Science/335652_a_336981]
-
Cameleonul (Scarlat Ruset), om care trăia numai din intrigi, câștigă încrederea lui Toma și dezvăluie totul poliției turcești (bostangiilor), care îl prinde, însă autorul "Istoriei ieroglifice" scapă, cum s-a arătat mai sus, dând bani turcilor. Pentru a călăuzi pe cititor, autorul a așezat la sfârșitul scrierii o "cheie", pe care o denumește "Scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare", atât pentru persoanele trecute în text cu nume de animale cât și pentru diferitele alegorii reprezentate de expresii poetice sau mai
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
din România și din lume. În domeniul cărților tehnice, Mircea Băduț a inventat conceptul editorial „...în trei timpi”: fiecare subiect/subcapitol din carte este prezentat pe trei nivele distincte de accesibilitate (începător, mediu, avansat - însă cu o redundanta minimă), astfel încât cititorul își poate alege singur nivelul potrivit pentru autoinstruire. Două dintre cărțile sale au fost create astfel ("Calculatorul în trei timpi", "AutoCAD-ul în trei timpi"), și ambele au fost editate de câte patru ori (Editură Polirom, 2001-2014). Câteva dintre prozele
Mircea Băduț () [Corola-website/Science/335769_a_337098]
-
de bun pentru a primi împărtășania. Vânzarea inițială a lui "Ben-Hur" a fost lentă, doar 2.800 de exemplare au fost vândute în primele șapte luni, dar în cursul următorilor doi ani cartea a devenit tot mai populară în rândul cititorilor. La începutul celui de-al treilea an se vindeau 750 de exemplare în fiecare lună, iar prin 1885 media lunară a vânzărilor era de 1.200 de exemplare. Până în 1886 cartea i-a adus lui Wallace aproximativ 11.000 de
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
numelui său de familie, câștigând în același timp dragostea unei evreice modeste pe nume Estera. Este, de asemenea, o poveste despre răzbunare și iertare spirituală, care înglobează temele bunăvoinței lui Dumnezeu și a mântuirii creștine. O temă populară în rândul cititorilor din timpul perioadei Gilded Age din America, atunci când romanul a fost publicat pentru prima dată, a fost ideea de a dobândi prosperitate printr-un comportament evlavios. Aceasta este portretizată în "Ben Hur" prin ridicarea din sărăcie a lui Iuda către
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
se confruntă natura sa virtuoasă și prin răsplata materială și spirituală pe care o dobândește pentru eforturile sale. Povestea aventuroasă a lui Wallace este relatată din perspectiva lui Iuda Ben Hur. În unele ocazii, autorul se adresează în mod direct cititorilor săi. Wallace a înțeles că creștinii vor fi sceptici cu privire la o poveste ficțională a vieții lui Cristos, așa că a fost atent să nu-i ofenseze în scrierea sa. "Ben-Hur" „menține un respect pentru principiile de bază ale iudaismului și creștinismului
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
sale, în ciuda vânzărilor inițiale modeste și a recenziilor mixte ale criticilor literari contemporani, care „au considerat romantismul său depășit și acțiunea moale”. Revista "Century" l-a numit „anacronism”, iar "The Atlantic" a criticat aspru descrierile ca fiind „prea abundente”. Pentru cititorii săi, totuși, cartea „a rezonat cu unele dintre cele mai importante aspecte ale culturii victoriene târzii: clasă socială și familie; sclavie și libertate; etnie și imperiu; naționalitate și cetățenie”. Având cursa de care ca atracție centrală și personajul Iuda ca
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
victoriene târzii: clasă socială și familie; sclavie și libertate; etnie și imperiu; naționalitate și cetățenie”. Având cursa de care ca atracție centrală și personajul Iuda ca o „figură eroică”, "Ben Hur" s-a bucurat de o largă popularitate în rândul cititorilor, precum romanele ieftine ale acelor vremuri; cu toate acestea, prezența sa constantă în listele celor mai importante cărți din literatura americană a rămas o sursă de frustrare pentru mai mulți critici literari în decursul timpului. Romanul a avut milioane de
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
timpul vieții lui Isus și i-au încurajat pe enoriași să citească romanul acasă și în timpul Școlii de duminică. Un preot romano-catolic i-a scris lui Wallace: „Mesia apare în fața noastră așa cum mi-am dorit întotdeauna să-l văd reprezentat”. Cititorii au considerat, de asemenea, că romanul lui Wallace a făcut povestea lui Isus mai credibilă prin realizarea unor descrieri vii ale Țării Sfinte și prin introducerea personajului Iuda în scenele povestite în Evanghelii. Un fost alcoolic, George Parrish din Kewanee
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
Dulvac ne dăruiește în Efect Doppler (Editură Scrisul Românesc, Craiova), două ample poeme, pentru că scriitura prozastica nu e decât un instrument stilistic. Un poet admirabil, cu o bogată înzestrare sufletească și cu o rafinată știință a construcției poetice, ținându-și cititorul de bună credință în miezul textului, acolo unde percepția realului și imaginația posibilului își dau mâna spre a-l face pe cel atent un complice al aventurii lirice" (Ioan Moldovan) "The dead are în în fiction now, not that they
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
Stroia "Membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe ARA" EMILISM Emilismul este filozofia simplă a iubirii în vremuri tulburi în care prea mulți oameni și-au pierdut reperul. Abordare minimalistă, folosind teme comune, într-un stil laconic, astfel încât cititorul să înțeleagă, apoi ”să înțeleagă” și să contribuie la creșterea iubirii. Emil DRUNCEA este pseudonimul literar al lui Enache DRUNCEA, călător pe valul literelor, născut la data de 2 februarie 1951, în orășelul Fetești din județul Ialomița, ca fiu al
Emil Druncea () [Corola-website/Science/332554_a_333883]
-
În 2013 a absolvit Colegiul Național "Mihai Viteazul" și s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universității din București. Și-a început activitatea literară pe forumurile de creație. În continuare, a publicat în revista școlii și pe platforma literară "Cititor de proză". La vârsta de 16 ani începe să lucreze la manuscrisul primului ei roman. După ce este refuzată de mai multe edituri, o cunoaște pe scriitoarea Monica Ramirez, căreia îi înmânează manuscrisul. Aceasta o recomandă editorului Bogdan Hrib. În 2012
Adina Speteanu () [Corola-website/Science/332588_a_333917]
-
citiți o poveste postapocaliptică bună, ceva mai bun ca "Silozul" n-o să găsiți”. "The Wall Street Journal" consideră romanul „un hit în lumea SF, o lectură atrăgătoare deopotrivă pentru femei și pentru bărbați, pentru fanii genului hard SF și pentru cititorii de literatură în general”. "The Washington Post" crede că „nu e un roman perfect [...] dar e genul de roman SF pe care să-l recomanzi celor care iubesc genul și celor care nu l-au citit niciodată”. În aceeași notă
Silozul () [Corola-website/Science/332616_a_333945]