38,269 matches
-
95 Copie Marți 26 August 1941 Începând de astăzi EVREII DOMICILIAȚI ÎN CAPITALĂ SE VOR PREZENTA LA CERCUL DE RECRUTARE PENTRU A FI REPARTIZAȚI ȘI TRIMIȘI LA MUNCA DE FOLOS OBȘTESC. ÎNȘTIINȚARE No. 41.409 din 23 August 1941 În conformitate cu Decretul Lege Nr. 3984 din 1940399 se aduce la cunoștința tuturor evreilor domiciliați în raza Municipiului București că începând dela 18 la 50 ani inclusiv sunt obligați a presta munca de folos obștesc. În acest scop se vor prezenta la Cercul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în registru să fi murit în campania din 1913 sau în campaniile ce i-au urmat. Categoria VI-a. tatăl legitim al celui înscris, să fi murit în campania din 1913 sau în campaniile ce i-au urmat. Din dispozițiunile Decretului, completate cu cele ale regulamentului, rezultă că alte categorii de evrei, după criteriul modului cum au obținut încetățenirea, nu mai sunt supuse revizuirei, titlurile lor fiind scoase de sub orice bănuială de fraudă. Astfel, nu sunt revizuibili: a. Cei naturalizați în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Decretului-Lege No. 3902 din 29 Decemvrie 1918; e. Cei încetățeniți prin hotărârile comisiunilor prevăzute de art. 6 din Legea din 1 Aprilie 1914534 și art. 10 și urm. din Legea din 26 Iulie 1921535 pentru organizarea Dobrogei noi. Din acest Decret mai rezultă că încetățenirea era legată de faptul de a fi locuit în vechiul Regat (el sau părinții), de a fi născut în vechiul regat, să fi satisfăcut legea recrutării, sau vreo campanie. Aceste condițiuni erau largi, în spiritul tratatelor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Monitorul Oficial din 9 August 1940)538 se reglementează sub guvernul Gigurtu situația juridică a evreilor din România. Aceasta este prima lege de restrângere a drepturilor evreilor. Menționăm faptul că art. 2 arată cine sunt socotiți evrei în înțelesul acestui Decret și că art. 3-6 împarte evreii în trei categorii: categoria I-a alcătuită din evreii veniți în România după 30 Decemvrie 1918; categoria II-a, compusă din cei ce au căpătat naturalizarea prin lege individuală până la 30 Decemvrie 1918, cei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
publică, în interes național, proprietățile rurale ale evreilor; evreii pot însă vinde proprietățile rurale românilor, cu drept de preemțiune pentru Ministerul Agriculturii. Evreii nu pot dobândi în viitor întreprinderi industriale rurale; nu se expropriază însă cele aflate în posesiunea evreilor. Decretul mai prevede diverse interdicții civile, norme de aplicare și sancțiuni. Este interesant de semnalat art. 17 care prevede că se respectă drepturile patrimoniale legalmente dobândite. Asupra acestui Decret-Lege sunt de făcut următoarele constatări: a. Legiuitorul este preocupat de respectarea principiilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
17 care prevede că se respectă drepturile patrimoniale legalmente dobândite. Asupra acestui Decret-Lege sunt de făcut următoarele constatări: a. Legiuitorul este preocupat de respectarea principiilor constituționale. Expunerea de motive vorbește de mai multe ori de Constituție și argumentează pentru ce Decretul se încadrează în principiile constituționale. Ea este în cea mai mare parte o pledoarie pentru constituționalitatea Decretului. Aceasta înseamnă că Decretul-Lege din 9 August 1940 nu constituia o lege "revoluționară", ci o lege respectuoasă de Constituție și deci stânjenită în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
constatări: a. Legiuitorul este preocupat de respectarea principiilor constituționale. Expunerea de motive vorbește de mai multe ori de Constituție și argumentează pentru ce Decretul se încadrează în principiile constituționale. Ea este în cea mai mare parte o pledoarie pentru constituționalitatea Decretului. Aceasta înseamnă că Decretul-Lege din 9 August 1940 nu constituia o lege "revoluționară", ci o lege respectuoasă de Constituție și deci stânjenită în scopurile ei de principiile inserate în Constituție, pe care a căutat să le respecte. Chiar întregul caracter
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că Decretul-Lege din 9 August 1940 nu constituia o lege "revoluționară", ci o lege respectuoasă de Constituție și deci stânjenită în scopurile ei de principiile inserate în Constituție, pe care a căutat să le respecte. Chiar întregul caracter naționalist al Decretului, se sprijină, prin expunerea de motive, pe formula Legii constituționale din 27 Februarie 1938542 și pe ideea că realitatea Statului național se precizează prin: proclamarea legii sângelui; proclamarea principiului că națiunea română este creatoare de Stat; promovarea categoriilor funcționale, naționale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Decret-Lege a avut la bază principiul rasial, și a făcut distincțiunea juridică politică între români de sânge și cetățeni români, fără însă a se preciza când cineva este considerat "român de sânge" și când nu. c. În vederea respectării principiilor constituționale, Decretul reglementează drepturile evreilor, fără preocuparea de a le ridica calitatea de cetățeni români, care în economia proiectului nu prezintă nici o însemnătate. d. Pentru prima oară se dă o definiție a evreului, ceea ce constituie un punct deosebit de important. Fixarea noțiunei de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de a le ridica calitatea de cetățeni români, care în economia proiectului nu prezintă nici o însemnătate. d. Pentru prima oară se dă o definiție a evreului, ceea ce constituie un punct deosebit de important. Fixarea noțiunei de evreu, este făcută de acest Decret după cum explică expunerea de motive pe criteriul ritului, criteriu mai restrictiv decât criteriul pur ideologic, unit însă cu criteriul sângelui, care în sistemul Decretului nu are un conținut fizic ci etic așa cum arată expunerea de motive, care pretinde că pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a evreului, ceea ce constituie un punct deosebit de important. Fixarea noțiunei de evreu, este făcută de acest Decret după cum explică expunerea de motive pe criteriul ritului, criteriu mai restrictiv decât criteriul pur ideologic, unit însă cu criteriul sângelui, care în sistemul Decretului nu are un conținut fizic ci etic așa cum arată expunerea de motive, care pretinde că pe această cale s'au înlăturat greutățile ivite în aplicațiunea legislației altor state europene. Criteriul este însă confuz și are nevoie încă și azi, după
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o clarificare și punere la punct. Mai este de semnalat, totodată, că diversele legi în materie, survenite ulterior au variat necontenit în fixarea noțiunii de "evreu" , abătându-se uneori chiar de la criteriul pe care l-a avut în vedere acest Decret. e. Decretul-Lege din 9 August creează trei categorii de evrei și anume: o categorie privilegiată, alcătuită din evrei care prin trecutul și viața lor pot avea un regim de favoare, determinat în mod rigid pe criterii morale limitativ prevăzute, și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
element principal de așezarea nației și a unității de rasă, s'a publicat Decretul-Lege No. 2651 din 8 August 1940 prin care s'au oprit căsătoriile între evrei și români de sânge 543. Decretul-Lege se referă la definiția evreului din Decretul anterior dar nu definește cine este "român de sânge". D. La 31 August 1940 (Monitorul Oficial 201), prin Decizia Ministerului Educației Naționale No. 153.377 din 29 August 1940544, privitoare pe elevii și studenții evrei, s'a reglementat situația evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Decretul-Lege pentru reglementarea situației juridice a evreilor, analizat mai sus, restrângându-se posibilitățile de acces în învățământ, mai ales pentru evreii din categoria I și III. Menționăm că deciziunea a avut aplicare numai până la 14 Octombrie 1940, când a apărut Decretul care reglementează situația evreilor în învățământ. Acestea sunt Legile referitoare la situația evreilor, survenite până la data de 6 Septembrie 1940, alcătuite sub un regim constituțional și cu grija manifestă de a respecta acest regim. 2/. Legislația după 6 Septembrie 1940
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
scenele teatrelor particulare evreești autorizate, purtând pe firmă specificația "teatru evreesc" și care nu pot juca opere ale autorilor sau compozitorilor români. 3/. Decretul-Lege No. 3294 (Monitorul Oficial No. 231 din 3 Octombrie 1940)548 interzice arendarea farmaciilor la evrei. Decretul nu se referă la nici o definiție sau determinare a noțiunii de evreu. 4/. Decretul-Lege No. 3347 (Monitorul Oficial No. 233 din 5 Octombrie 1940)549, trece proprietățile rurale evreești în patrimoniul Statului. Prin art. 2 se spune că sunt socotiți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
origine etnică română de a publica lucrări didactice sau științifice la edituri evreești. Nu definește însă noțiunea de român etnic și nici aceea de editură evreească. 8/. Decretul-Lege No. 3810 (Monitorul Oficial No. 271 din 17 Noembrie 1940)553 completează Decretul din 5 Octombrie 1940, privitor la trecerea proprietăților rurale evreești în patrimoniul Statului. Decretul se referă la păduri, mori de orice fel, fabrici agricole de spirt, industrii forestiere, stocuri de cereale și inventar, etc. Decretul cuprinde și societățile evreești socotite
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
definește însă noțiunea de român etnic și nici aceea de editură evreească. 8/. Decretul-Lege No. 3810 (Monitorul Oficial No. 271 din 17 Noembrie 1940)553 completează Decretul din 5 Octombrie 1940, privitor la trecerea proprietăților rurale evreești în patrimoniul Statului. Decretul se referă la păduri, mori de orice fel, fabrici agricole de spirt, industrii forestiere, stocuri de cereale și inventar, etc. Decretul cuprinde și societățile evreești socotite astfel când majoritatea capitalului aparține evreilor. Nu reglementează situația societăților în nume colectiv și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
17 Noembrie 1940)553 completează Decretul din 5 Octombrie 1940, privitor la trecerea proprietăților rurale evreești în patrimoniul Statului. Decretul se referă la păduri, mori de orice fel, fabrici agricole de spirt, industrii forestiere, stocuri de cereale și inventar, etc. Decretul cuprinde și societățile evreești socotite astfel când majoritatea capitalului aparține evreilor. Nu reglementează situația societăților în nume colectiv și comandită simplă. 9/. Decretul-Lege No. 3847 (Monitorul Oficial No. 243 din 17 Octombrie 1940) 554 reglementează drepturilor avocaților evrei, limitându-le
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mozaică sau creștinați. Art. 42 prevede că medicii evrei vor îngriji numai bolnavi evrei și numai în localitatea unde își au domiciliul real (art. 46). Menționăm că în acest Decret-Lege nu este prevăzută nici o excepție pentru invalizi, etc., ca în Decretul privitor la avocați. 12/. Decretul-Lege din 16 Noembrie 1940 referitor la schimbul valutar pentru studenții evrei din străinătate 557. 13/. Decretul-Lege No. 3850 (Monitorul Oficial No. 274 din 20 Noembrie 1940)558, retrage autorizațiunile pentru funcționarea sălilor de cinematograf și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
valabile în măsura legii referitoare la situația evreilor în învățământ și în măsura drepturilor acordate prin statutul juridic al evreilor. 17/. Decretul-Lege No. 842 (Monitorul Oficial No. 74 din 28 Martie 1941)562 trece imobilele urbane evreești în patrimoniul Statului. Decretul prevede persoanele fizice și societățile evreești. Definiția noțiunii de evreu este aceeași ca în art. 2 din Decretul privitor la proprietățile rurale. Art. 5 are însă o serie de excepții care privesc pe cei naturalizați individual până la 15 August 1916
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al evreilor. 17/. Decretul-Lege No. 842 (Monitorul Oficial No. 74 din 28 Martie 1941)562 trece imobilele urbane evreești în patrimoniul Statului. Decretul prevede persoanele fizice și societățile evreești. Definiția noțiunii de evreu este aceeași ca în art. 2 din Decretul privitor la proprietățile rurale. Art. 5 are însă o serie de excepții care privesc pe cei naturalizați individual până la 15 August 1916, răniții, decorații, citații cu ordin de zi, descendenții celor căzuți în război, celor botezați, căsătoriți cu românce sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fost vreunul botezat. Societățile sunt socotite evreești după criteriul arătat mai sus în Decretul-Lege relativ la exproprierea urbană. 19/. Decretul-Lege No. 693 (Monitorul Oficial No. 65 din 18 Martie 1941)564 prevede că contractele de închiriere nu se prelungesc față de evrei. Decretul nu vorbește despre societățile evreești. Evreu este acela ai cărui părinți sunt ambii sau unul evreu, indiferent dacă a fost botezat. Se exceptează voluntarii și invalizii de război și cei ce au luptat pe linia de foc, precum și urmașii tuturor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cetățeni români, fără a se arăta criteriul după care se determină românul de sânge; b. Definiția noțiunii de evreu variază de la lege la lege; c. Categoriile de evrei privilegiați și exceptați variază și ele de la Lege la Lege; d. Unele Decrete iau măsuri contra societăților evreești, fără a determina criteriul de definire a societăților evreești; e. Atunci când totuși se definesc societățile evreești, criteriul de definire variază de la Decret la Decret (când după majoritatea acționarilor, când după procentul de capital), iar altele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evrei privilegiați și exceptați variază și ele de la Lege la Lege; d. Unele Decrete iau măsuri contra societăților evreești, fără a determina criteriul de definire a societăților evreești; e. Atunci când totuși se definesc societățile evreești, criteriul de definire variază de la Decret la Decret (când după majoritatea acționarilor, când după procentul de capital), iar altele nu definesc deloc societățile în nume colectiv, sau în comandită evreești și, în sfârșit, altele prevăd drept criteriu aprecierea suverană a Ministerului Economiei Naționale; f. Nu se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și exceptați variază și ele de la Lege la Lege; d. Unele Decrete iau măsuri contra societăților evreești, fără a determina criteriul de definire a societăților evreești; e. Atunci când totuși se definesc societățile evreești, criteriul de definire variază de la Decret la Decret (când după majoritatea acționarilor, când după procentul de capital), iar altele nu definesc deloc societățile în nume colectiv, sau în comandită evreești și, în sfârșit, altele prevăd drept criteriu aprecierea suverană a Ministerului Economiei Naționale; f. Nu se tratează nicăieri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]