43,111 matches
-
Cormani (în ) este un sat reședință de comună în raionul Secureni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 239 metri, în partea de nord a raionului Secureni, pe malul drept al râului Nistru, la o distanță de 40 km nord-vest de centrul raional, Secureni. Localitatea Cormani a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, fiind menționat documentar pentru prima dată în anul 1772. Prin
Cormani, Secureni () [Corola-website/Science/315976_a_317305]
-
forma Vasilivca (în ) este un sat reședință de comună în raionul Secureni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 77 metri, în partea de est a raionului Secureni, pe malul drept al râului Nistru. De această comună depinde administrativ satul Respopini. Localitatea Vasileuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Vasâlău. Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1447
Vasileuți, Secureni () [Corola-website/Science/315979_a_317308]
-
forma Mihalcova (în ) este un sat reședință de comună în raionul Secureni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 246 metri, în partea de nord a raionului Secureni, pe malul drept al râului Nistru. Localitatea Mihăileanca a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Mihalcău. Prima atestare documentară datează din anul 1620. După 1711, a fost ocupată de turci, devenind parte din
Mihăileanca, Secureni () [Corola-website/Science/315978_a_317307]
-
Respopinți (în ) este un sat în raionul Secureni din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Vasileuți. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 123 metri, în partea de est a raionului Secureni, în apropiere de râul Nistru. Localitatea Respopini a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. După 1711, a fost ocupată de turci, devenind parte din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman. Prin Tratatul de pace de la București
Respopini, Secureni () [Corola-website/Science/315983_a_317312]
-
Culișcăuți (în , transliterat Kulișivka) este un sat reședință de comună în raionul Secureni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ruși. Satul este situat la o altitudine de 255 metri, în partea de nord a raionului Secureni, în apropiere de râul Nistru. Localitatea Culișcăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Culișeuca. În anul 1603, a fost construită aici o biserică de lemn, cu hramul Nașterea Maicii Domnului. După
Culișcăuți, Secureni () [Corola-website/Science/315991_a_317320]
-
provincia Pennsylvania, a devenit repede un refugiu pentru mulți pietiști și alți membri ai unor grupări religioase care fugiseră de persecuția la care fuseseră supuși în Europa. Kelpius și adepții săi au trecut Atlanticul și s-au stabilit în valea râului Wissahickon Creek din Philadelphia, Pennsylvania, SUA din 1694 până la moartea sa în 1708. Se spune că locuiau într-o comunitate, dar că totodată petreceau o parte din timp în meditație solitară în grote sau mici chilii din comunitate. Cu toate că nu
Johannes Kelpius () [Corola-website/Science/318924_a_320253]
-
chilii din comunitate. Cu toate că nu a apărut nicio revelație în 1694, grupul a continuat să trăiască în celibat în Valea Wissahickon, analizând stelele și așteptând sfârșitul lumii. Așa-numita Grotă a lui Kelpius se găsește lângă un mic confluent al râului Wissahickon, în ceea ce actualmente este Wissahickon Valley Park, un parc de 1.372 de acri, care este parte a sistemului de 63 de parcuri Fairmont ale orașului Philadelphia. Însemnările de călătorie ale lui Kelpius (scris în latină și traduse mai
Johannes Kelpius () [Corola-website/Science/318924_a_320253]
-
are o lungime de 140 km, fiind cel mai lung râu din Muntenegru, el traversează Defileul Tara sau "Cheile Tara" și formează la Hum (Bosnia), prin confluența cu Piva, Râul Drina. Râul are izvorul la granița dintre Muntenegru și Albania în munții Žijev, la o altitudine de 2000 m, la ca
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
are o lungime de 140 km, fiind cel mai lung râu din Muntenegru, el traversează Defileul Tara sau "Cheile Tara" și formează la Hum (Bosnia), prin confluența cu Piva, Râul Drina. Râul are izvorul la granița dintre Muntenegru și Albania în munții Žijev, la o altitudine de 2000 m, la ca. 30 km sud de Kolašin. De la Prošćenje până la Hum unde confluează cu Piva în apropiere de granița albaneză râul
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
are o lungime de 140 km, fiind cel mai lung râu din Muntenegru, el traversează Defileul Tara sau "Cheile Tara" și formează la Hum (Bosnia), prin confluența cu Piva, Râul Drina. Râul are izvorul la granița dintre Muntenegru și Albania în munții Žijev, la o altitudine de 2000 m, la ca. 30 km sud de Kolašin. De la Prošćenje până la Hum unde confluează cu Piva în apropiere de granița albaneză râul traversează un
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
Râul Drina. Râul are izvorul la granița dintre Muntenegru și Albania în munții Žijev, la o altitudine de 2000 m, la ca. 30 km sud de Kolašin. De la Prošćenje până la Hum unde confluează cu Piva în apropiere de granița albaneză râul traversează un defileu care are o adâncime de 1.300 m, și o cădere medie de 3,6 m/km. Cheile Tara, au o lungime de ca. 78 km, care este mărginit de un perete stâncos, care atinge 1300 m
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
m înălțime. El este cel mai lung și cel mai adânc defileu din Europa. Din anul 1977 partea inferioară a defileului, aparține de Parcul Național Durmitor, fiind considerat la fel ca și canionul Colorado patrimoniu mondial UNESCO. Pe trasul defileului, râul are cascade care pot atinge o înălțime de 60 m. fiind o atracție pentru amatorii sportului nautic. Pe cursul râului Tara sunt mai multe poduri de cale ferată sau pentru traficul rutier, unul dintre aceste poduri are o lungime de
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
defileului, aparține de Parcul Național Durmitor, fiind considerat la fel ca și canionul Colorado patrimoniu mondial UNESCO. Pe trasul defileului, râul are cascade care pot atinge o înălțime de 60 m. fiind o atracție pentru amatorii sportului nautic. Pe cursul râului Tara sunt mai multe poduri de cale ferată sau pentru traficul rutier, unul dintre aceste poduri are o lungime de 350 m și o înălțime de 150 m.
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
a desemna pe cineva care își arată dinții și gingiile când râde." O altă origine pentru poveste ar putea fi reprezentată de pisicile care locuiau în portul din Chester. Până la sfârșitul anilor '70, exista un monument pentru Motanul Cheshire lângă râul Dee, loc unde mai demult opreau navele care transportau brânză Cheshire către Londra. Se spune că aici se aflau cele mai fericite pisici din Marea Britanie și păreau că rânjesc. Alice îl întâlnește pe motan prima dată în bucătăria Ducesei, iar
Motanul Cheshire () [Corola-website/Science/318958_a_320287]
-
Orfej/Orfeul Slav", "Skaska o kosmičkom jajetu/Fabula oului cosmic"), benzi desenate și nuvele ilustrate ( "Treći argument/Al treilea argument" bazat pe nuvelele lui Milorad Pavić, "Pod vučjim žigom/ Sub pecetea lupului), române ("Preko Drine, să iskrom u oku/Peste Râul Drina, cu o scânteie în ochi", "Vreme buke i besă/Vremea zgomotului și a furiei"), precum și film-televiziune ("Uske staze/ Cărări înguste"). Altă parte a scrierilor face parte din genul documentar cum este proiectul de serial TV "Janusovo lice istorije/Ianus
Zoran Stefanovici () [Corola-website/Science/318961_a_320290]
-
vegetale, cu insecte și cu vertebrate mai mici; unele sunt omnivore, altele carnivore. Sunt răspândite în Africa (din Africa de Sud până în Maroc și Gibraltar) și Asia (China, Japonia și Indonezia) între cele două tropice. Multe specii preferă pădurile virgine, străbătute de râuri sau mlăștinoase, și se aciuiesc bucuros prin apropierea culturilor omenești, în care pot face mari pagube. Unele specii nu sunt legate de zona păduroasă, întâlnindu-se foarte frecvent în regiuni deșertice sau pe stânci. Cercopitecidele nu sunt legate de existența
Cercopitecide () [Corola-website/Science/332992_a_334321]
-
Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 1.303 hectare între râul Timiș, Valea Cheii și stațiunea turistică Poiana Brașov. Arealul a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
tropice. Trăiesc în cete conduse de masculi mai bătrâni și experimentați. Sunt foarte zburdalnice și gălăgioase. Au o gamă largă de habitate, de la regiunile semiaride cu vegetație rară până în pădurile dense tropicale veșnic verzi, unde preferă pădurile virgine, străbătute de râuri sau mlăștinoase, dar se aciuiesc bucuros prin apropierea culturilor omenești, în care pot face mari pagube. În Africa, unde trăiesc aceste maimuțe se găsesc totdeauna și papagali. Se hrănesc cu fructe, semințe sau alte alimente vegetale, cu insecte, ocazional și
Cercopitecine () [Corola-website/Science/332998_a_334327]
-
kg în greutate, rareori crescând mai mari. Femelele sunt cu mult mai mici și de obicei nu depășesc 3 m în lungime. Crocodilii din această specie pot trăi în apă sărată, dar de obicei stau în mangrove, estuare, delte de râuri, lagune ș.a. Ei au cel mai extins areal de răspândire dintre toți crocodilii moderni, putând fi întâlniți de la coasta de estică a Indiei, prin Asia de Sud-Est și nordul Australiei. Datorită dimensiunilor, agresivității și răspândirii lor, acești crocodili sunt considerați cei mai
Crocodylus porosus () [Corola-website/Science/333016_a_334345]
-
cu modificările ulterioare; ... b) de orice persoană care livrează apă de irigații care este transportată prin infrastructura principală și/sau secundară de irigații. În categoria persoanelor care livrează apă destinată irigațiilor se cuprind inclusiv furnizorii de apă din Dunăre, din râuri interioare, izvoare, lacuri de acumulare sau alte surse de apă, care alimentează sistemele de irigații. ... 38. (1) Cota redusă de 5% prevăzută la art. 291 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal se aplică pentru livrarea de manuale școlare, cărți
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]
-
României și Guvernului Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră". Partea română consideră că este necesară completarea materialului în vederea definitivării punctului de vedere tehnic, cu următoarele informații: - Debitele aferente nivelurilor din secțiunile determinante ale râurilor Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, astfel cum sunt definite în anexa 3 a "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă" în vigoare, respectiv: ● Nivel istoric, faza I, faza II, faza III; ● Timpii estimați de intervenție pentru
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
acestea fiind punctele de ieșire ale bazinelor hidrografice ale cursurilor de apă transfrontieră din România, de aceea fără a se cunoaște datele referitoare la exploatarea acumulărilor nu se pot elabora prognoze corecte ale propagării undelor de viitură pe sectoarele de râu de pe teritoriul ungar. Conform punctului de vedere al Părții ungare datele solicitate de aceasta sunt în concordanță cu Acordul, respectiv cu art. 3 al acestuia care stabilește ca obiectiv principal ținerea sub control al efectelor transfrontieră. Partea ungară accentuează și
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
14 și 16 ale Regulamentului aprobat. Pe baza acestora, o dată cu atingerea nivelurilor pentru faza II de apărare pe teritoriul său, Partea română ar trebui să transmită datele menționate în art. 16 al Regulamentului aprobat pentru acumulările Lugaș și Tileag de pe râul Crișul Repede, acumularea Răpsig-Cărand de pe râul Teuz, cât și acumularea Tauț de pe râul Cigher. Datele solicitate de Partea română au fost transmise de Partea ungară, prin intermediul Secretarilor pentru ape de frontieră, la data de 24 martie 2015. La prezenta Sesiune
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
Pe baza acestora, o dată cu atingerea nivelurilor pentru faza II de apărare pe teritoriul său, Partea română ar trebui să transmită datele menționate în art. 16 al Regulamentului aprobat pentru acumulările Lugaș și Tileag de pe râul Crișul Repede, acumularea Răpsig-Cărand de pe râul Teuz, cât și acumularea Tauț de pe râul Cigher. Datele solicitate de Partea română au fost transmise de Partea ungară, prin intermediul Secretarilor pentru ape de frontieră, la data de 24 martie 2015. La prezenta Sesiune Împuterniciții au discutat diferențele de opinie
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
faza II de apărare pe teritoriul său, Partea română ar trebui să transmită datele menționate în art. 16 al Regulamentului aprobat pentru acumulările Lugaș și Tileag de pe râul Crișul Repede, acumularea Răpsig-Cărand de pe râul Teuz, cât și acumularea Tauț de pe râul Cigher. Datele solicitate de Partea română au fost transmise de Partea ungară, prin intermediul Secretarilor pentru ape de frontieră, la data de 24 martie 2015. La prezenta Sesiune Împuterniciții au discutat diferențele de opinie apărute cu ocazia finalizării anexelor 2 și
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]