38,095 matches
-
aur) reprezintă triumful creației colective. În acest ciclu din două piese despre Revoluția franceză, Mnouchkine vrea să pună în scenă poporul, iar în Epoca de aur, echivalentul său contemporan, Abdallah, lucrător imigrat. Cu privire la Epoca de aur, ea declară, în numele întregii trupe: "Realitatea socială din 1975 ne apare ca un mozaic de universuri inegale și impermeabile unele în raport cu altele, a cărui funcționare ne este ascunsă. Pentru ca să o povestim, să încercăm a-i face înțelese resorturile, preferăm să o recreăm prin mijloacele specifice
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
realității sociale, care să nu fie numai o constatare, ci o încurajare de schimbare a condițiilor în care trăim. Vrem să ne povestim Istoria pentru ca să o facem să înainteze dacă acesta poate fi rolul teatrului."46 Un număr oarecare de trupe lucrează pe acest model în anii 70, Théâtre de la Salamandre, fondat de Gildas Bourdet, Théâtre de l'Aquarium, de către Jacques Nichet. Unele spectacole se nasc din transpunerea unor texte narative, recitite în lumina actualității politice. Așa se întâmplă în special
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o transpunere teatrală. În același fel, Jacques Kraemer, director la Théâtre de Lorraine, scrie în 1970, Splendeur et misère de Minette la bonne Lorraine, despre problema epuizării minelor de fier în Lorena, pornind de la o activitate de improvizație a întregii trupe. Tot astfel procedează în aceeași perioadă Jérôme Savary, care conduce Grand Magic Circus. Spectacolul, intitulat De Moïse à Mao este produsul creației colective. Influența lui Brecht este încă și mai puternică asupra autorilor dramatici germani, elvețieni sau austrieci. Max Frisch
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de prietenul lui Epicur, ci de un filosof din secolul întâi î.H. 37 Este vorba de Demetrius cinicul, contemporan cu Nero, căruia îi face elogiul Seneca. Cea de-a doua anecdotă este scoasă tot din tratatul lui Lucian. 38 Trupa Comedianților Italieni a fost desființată din ordinul lui Ludovic XIV în 1697. De-abia în 1716 sunt autorizați să revină la Paris, sub direcția lui Luigi Riccoboni, care joacă, în trupă, rolul primului amorez sub numele de Lelio. 39 Paradoxul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
anecdotă este scoasă tot din tratatul lui Lucian. 38 Trupa Comedianților Italieni a fost desființată din ordinul lui Ludovic XIV în 1697. De-abia în 1716 sunt autorizați să revină la Paris, sub direcția lui Luigi Riccoboni, care joacă, în trupă, rolul primului amorez sub numele de Lelio. 39 Paradoxul, din care ne-au parvenit cinci versiuni successive, este opera asupra căreia Diderot a revenit cel mai mult. Prima variantă a textului este compusă în noiembrie 1769, imediat după Visul lui
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Goldoni își relatează viața și pasiunea precoce pentru teatru. În cea de-a doua, el tratează despre istoria fiecăreia din piesele sale, într-o ordine cvasi cronologică, despre geneza lor, despre primirea făcută de public, despre raporturile sale cu diferitele trupe cărora le aparține, despre gelozia pe care succesul său a suscitat-o la alți autori dramatici italieni. Cea de-a treia parte este consacrată povestirii vieții sale în Franța, din 1762 până la moarte, și raporturilor sale cu Comedianții Italieni la
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
este decât o podoabă în commedia dell'arte, motivul este dificultatea de a găsi o limbă comună în multitudinea de dialecte ale Italiei, care este încă departe de a-și fi realizat unitatea. 60 Goldoni a scris succesiv pentru trei trupe venețiene al căror compozitor oficial a fost, Teatrul San Samuele, de la 1734 la 1743, Teatrul San Angelo, de la 1747 la 1753 și Teatrul San Luca, de la 1753 la 1762. 61 Acest lucru explică cele două interpretări scenice actuale ale teatrului
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ca o structură destinată strângerii de fonduri în vederea ridicării unui edificiu pentru spectacole teatrale în limba română în Transilvania, societatea acționează perseverent pentru promovarea mișcării teatrale românești în această zonă. Pregătită de publicațiile vremii, stimulată de succesul unor turnee ale trupelor de teatru de dincolo de Carpați (Tardini-Vlădicescu, Mihail Pascaly), despre care, în periodicele ardelene și îndeosebi în „Familia” lui Iosif Vulcan, apar entuziaste aprecieri, ideea unui teatru stabil este formulată de directorul „Familiei” în articolul exortativ Să fondăm teatru național! (1869
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
de vechiul scop al construirii unei clădiri pentru teatrul românesc. Totuși, și cu fondurile colectate s-a ridicat o scenă în cadrul Muzeului Astrei, la Sibiu, inaugurată în 1905. Acum o nouă generație de intelectuali aduce în centrul preocupărilor pregătirea unei trupe de actori profesioniști, înființarea unor noi „reuniuni” teatrale și muzicale și finanțarea lor parțială din fondurile societății, prin intermediul unor comitete filiale. Pentru aceste trupe sunt trimiși la studii teatrale și muzicale bursieri: Zaharia Bârsan, A. P. Bănuț - care din 1908 devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
Sibiu, inaugurată în 1905. Acum o nouă generație de intelectuali aduce în centrul preocupărilor pregătirea unei trupe de actori profesioniști, înființarea unor noi „reuniuni” teatrale și muzicale și finanțarea lor parțială din fondurile societății, prin intermediul unor comitete filiale. Pentru aceste trupe sunt trimiși la studii teatrale și muzicale bursieri: Zaharia Bârsan, A. P. Bănuț - care din 1908 devine directorul artistic al societății -, Ion Băilă, Ștefan Mărcuș, Ionel Crișan, Zeno Vancea ș.a. Se produce o evoluție a gustului literar și, deoarece multe piese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
Dar, după Unirea din 1918, se înființează ca instituții de stat Teatrul Național și Opera din Cluj, ceea ce determină S. pentru F. de T.R. să își considere principalul țel realizat. Din fondurile societății au mai fost sprijinite totuși, un timp, trupele de teatru și tipărirea de literatură dramatică. Contopirea cu Astra, în 1934, apare ca o soluție firească. Repere bibliografice: Iosif Vulcan, Să fondăm teatru național!, F, 1869, 29, 30, reed. în Din presa literară românească a secolului XIX, îngr. Aurel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
C. A. Rosetti și Ion C. Brătianu, de exemplu, nu au ascuns niciodată opțiunea lor republicană. Au Îmbrățișat Însă ideea monarhiei constituționale, așa după cum vom vedea, influențați de realitățile timpului pe care Îl trăiau. Revoluția de la 1848, Înăbușită de prezența trupelor țariste și otomane, arătase contemporanilor că o construcție statală republicană nu poate fi aplicată și, pusă În practică, nu are viitor. Într-o vreme când cele mai multe și importante state europene erau monarhice, când republicile edificate prin revoluții aveau o existență
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și fuge în străinătate. Prins nu departe de Viena, în sectorul sovietic de ocupație, e încătușat și trimis în țară, unde se alege cu o condamnare de șase ani. Ieșit din detenție în 1953, pleacă la Iași, fiind cooptat în trupa Naționalului. Impresionează de la început prin calitățile de actor (Romeo, Franz Moor) și de director de scenă (un recital Shakespeare, în cadrul căruia îl întruchipa pe Hamlet, visul lui de o viață, a rămas în amintirea celor care au asistat la spectacol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
O vreme o duce greu, chiar dacă își găsește, la Academia de Teatru din Maastricht (Olanda), o catedră la care, între 1975 și 1985, predă arta dramatică. În 1974 își luase doctoratul în studii engleze. În 1981 întemeiază în Franța o trupă, Compagnie Ion Omesco. La Paris și în orașe belgiene montează piese de Shakespeare, Mrozek ș.a. În ultimii ani se retrăsese la Aix-en-Provence, unde scria cărți de prețioasă substanță eseistică. Academia Franceză însăși îi recunoaște performanțele, acordându-i în 1988 o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
la școala de pe lângă Societatea Filarmonică, fie, mai sigur, în preajma ieromonahului rus Vissarion. Cântăreț „ajutor” (1829), apoi cântăreț „absolut” (1842) și epitrop (1852) al bisericii unde slujise tatăl său până în 1830, când murea de holeră, tânărul va fi și corist în trupa de operă a Henriettei Karl, precum și flautist în orchestra trupei italiene de operă din București. După 1850 a ocupat diferite funcții administrative: „scriitor” și mai târziu „ajutor la masa a doua” la Departamentul Credinței, primind între timp și rangul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
rus Vissarion. Cântăreț „ajutor” (1829), apoi cântăreț „absolut” (1842) și epitrop (1852) al bisericii unde slujise tatăl său până în 1830, când murea de holeră, tânărul va fi și corist în trupa de operă a Henriettei Karl, precum și flautist în orchestra trupei italiene de operă din București. După 1850 a ocupat diferite funcții administrative: „scriitor” și mai târziu „ajutor la masa a doua” la Departamentul Credinței, primind între timp și rangul de pitar, secretar și apoi membru al Comisiei Documentale, iar din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Drobeta. Îmblânzirea zeului-fluviu prin astfel de lucrări propice romanilor a fost consemnat pe Columna Traiană printr-o scenă în care este reprezentat, în grota sa subacvatică, puternicul Zeu, asistând protector la trecerea în Dacia, pe podul de vase de la Viminacium, trupele conduse de Traian, după ce încheiaseră lucrările la șoseaua romană suspendată în Cazane deasupra apelor, ca și la canalul care traversa cataractele Porților de Fier (fig. 8). Fig. 8. Zeul Danubius reprezentat pe Columna Traiană. Și Silius Italicus (sec. I e.n.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ci erau deja prezente În religia indo-europeană, Însă numai ca expresie periferică a religiozității non-oficiale, de nivel jos și popular, exact cum se Întâmplă și În lumea galică, unde acestea Își găsesc credincioșii mai ales În masele populare și În trupele Înrolate În armata romană. Ne este ușor să presupunem că larga răspândire a cultului Matroanelor chiar În timpul stabilirii puterii romane În Galia este În strânsă legătură, pe de o parte, cu disprețul și interdicțiile care lovesc religia oficială, iar de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cult - larg răspândit În lumea celtică și atestat și la germani Într-o serie de inscripții epigrafice latine provenite mai ales din Germania de Jos - s-a răspândit mai ales printre militari; de altfel, dedicațiile În cinstea lor provin de la trupele de jos de origine germanică sau de la cele influențate În mod special de tradițiile locale; cu toate acestea, nu lipsesc nici câteva exemple de credincioși aparținând claselor Înalte, ca În cazul comandantului garnizoanei de pe teritoriul actual al Bonn-ului (Castra Bonnensia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
morții”) și duși În Walhalla („casa celor morți”), unde Își petrec ziua duelându-se, iar seara beau mied. Lui Odin, stăpânul lor i s-a dat numele de Herjann, „domnul armatei”, al armatei războinicilor morți (numiți einherjar, „războinici ai duelului, trupe de elită”). Totuși, destinul care Îi așteaptă pe războinicii adunați În Walhalla nu este unul liniștit, pentru că Odin i-a adunat ca să fie alături de el În ziua Catastrofei Finale ( În limba nordică antică, Ragnarok, propriu-zis „destinul zeilor”, transformat apoi În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ioan Lupaș, Florian Ștefănescu-Goangă, Sextil Pușcariu ș.a., despre un simpozion ale cărui lucrări au fost deschise de Mihail Dragomirescu (Politica și literatura, 5/1925) și despre conferința susținută de Gh. Sion (Aspecte sociale, 6/1925). Sunt menționate și turneele unor trupe de teatru din București, cum ar fi trupa Bulandra sau trupa Teatrului Național sub conducerea lui C. Nottara, dar și concerte ale unor soliști de la Opera Română din București. Autorul acestor însemnări subliniază semnificația manifestărilor culturale în Transilvania după Marea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
un simpozion ale cărui lucrări au fost deschise de Mihail Dragomirescu (Politica și literatura, 5/1925) și despre conferința susținută de Gh. Sion (Aspecte sociale, 6/1925). Sunt menționate și turneele unor trupe de teatru din București, cum ar fi trupa Bulandra sau trupa Teatrului Național sub conducerea lui C. Nottara, dar și concerte ale unor soliști de la Opera Română din București. Autorul acestor însemnări subliniază semnificația manifestărilor culturale în Transilvania după Marea Unire. Suplimentul în limba franceză conține traduceri din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
cărui lucrări au fost deschise de Mihail Dragomirescu (Politica și literatura, 5/1925) și despre conferința susținută de Gh. Sion (Aspecte sociale, 6/1925). Sunt menționate și turneele unor trupe de teatru din București, cum ar fi trupa Bulandra sau trupa Teatrului Național sub conducerea lui C. Nottara, dar și concerte ale unor soliști de la Opera Română din București. Autorul acestor însemnări subliniază semnificația manifestărilor culturale în Transilvania după Marea Unire. Suplimentul în limba franceză conține traduceri din literatura română, evocări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
și a ținut un jurnal detaliat asupra vieții din lagăr, pe care avea să îl continue până la moarte. Eliberat în august 1944, e trimis în „armata națională”, încropită la Viena de „guvernul național” constituit, sub conducerea lui Horia Sima, de trupele germane aflate în retragere. În mai 1947 sosește la Freiburg im Breisgau, unde, până în 1949, va fi lector onorific de limba română la Universitate și președinte al Comitetului Român din zona franceză a Germaniei. Un an și ceva mai târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
alinare, slujind renașterii spiritului național românesc. În 1783-1784, Iosif, împărat acum, a emis cîteva decrete ca să îmbunătățească situația iobagilor români. Bunele lui intenții, date fiind ignoranța și suferințele oamenilor, au dus la răscoala sîngeroasă condusă de Horia, Cloșca și Crișan. Trupele imperiale au restabilit ordinea, iar lucrurile au continuat să meargă ca și înainte. Următoarea revoltă a românilor s-a produs în 1848, atunci cînd Lájos Kossuth a unit Transilvania cu Ungaria fără a ține seama de majoritatea populației românești. Astfel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]