38,151 matches
-
adevăratul sens al celor spuse de apostolul Paul (esența spuselor lui), adică incapacitatea mântuirii omului prin propriile puteri și salvarea lui numai datorită harului lui Dumnezeu. Explicația a fost oferită într-un limbaj mai elevat și s-a adresat unor cititori cu o oarecare lectură biblică și teologică. Analiza acestor probleme teologice și a evangheliilor nu era originală, ci s-a bazat mai mult pe traduceri din străinătate 725. În aceeași manieră, au fost interpretate și cuvintele Sfântului Matei. Un alt
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Biblie. În Curierul parohiei catolice din Galați, într-un articol intitulat " Educațiunea și școala"731 scris de părintele Ulderic Cipolloni, a fost tratat raportul dintre Biserică și școală, precum și necesitatea și rolul acestei instituții în educarea populației. Autorul articolelor atenționa cititorii (mai ales părinții) să fie atenți la influența negativă (din punct de vedere religios)pe care o putea avea învățătorul asupra copiilor: "Numai părinții, iar nu altul, pot și trebuie să crească inima copiilor lor. Atențiune părinților la această datorie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să crească inima copiilor lor. Atențiune părinților la această datorie, înainte de a da seama Domnului"732. În decembie 1930, noul redactor Ioan Duma a publicat un articol în care a prezentat greutățile prin care trecea parohia Galați și a informat cititorii de lipsa timpului și a banilor necesari publicării în continuare a revistei 733. Revista Curierul parohiei catolice din Galați s-a adresat unui public restrâns și a fost diferită de celelalte publicații apărute până atunci în Moldova; ea a avut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Acest lucru s-a concretizat prin apariția mai multor reviste franciscane și diecezane în Moldova. Ele reprezintă o sursă importantă de informare pentru cercetarea și înțelegerea evoluției catolicismului în Moldova. Prin intermediul publicațiilor sale mai importante, presa catolică s-a adresat cititorilor în moduri diferite, în funcție de publicul vizat, fără a exista însă o concurență între ele. Dificultățile financiare au fost constante pe parcursul apariției acestor tipărituri și au dus uneori la suspendarea pe o perioadă de timp determinată a publicației respective, sau la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
germană la Constanța, ulterior la Școala Superioară de Comerț din Iași. În perioada 1937-1938 a fost redactor la revista Lumina creștinului. Colaborarea la această publicație a fost una consistentă; a realizat articole bine documentate și de un real folos pentru cititori,fie ei preoți sau laici. În anul 1938 s-a retras în parohia Valea Seacă, unde a activat până la sfârșitul lui 1942; în luna ianuarie a anului următor a murit. Preotul Iosif Ghiuzan Iosif Ghiuzan s-a născut în satul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
diecezele de București și Iași din punctul de vedere al caracteristicelor tehnice În rândurile următoare prezentăm comparativ caracteristicile principalelor publicații catolice din România referitoare la "probleme tehnice" precum: tirajul, profitabilitatea, publicul căruia i s-au adresat, receptarea acestora în rândul cititorilor, concurența sau subordonarea acestora (dacă au fost coordonate de cineva, persoană sau autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou, Revista catolică, Buletin parohial, Curierul parohiei catolice din Galați, Bukarester katholisches sonntagsblatt
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la București și în Transilvania, deoarece era o revistă diecezană ce cuprindea tot felul de informații locale (din dieceza de Iași), naționale, dar și externe (din Italia, Brasilia, Japonia, Columbia)792. Publicațiile catolice se promovau reciproc, prin anunțuri care îndemnau cititorii să cumpere și celelalte reviste catolice. Fiind neoficial organul de presă al diecezei de Iași, Lumina creștinului a avut un limbaj mai elevat, adresându-se cu preponderență unor cititori mai educați (populației de la orașe), dar conținând și rubrici pe înțelesul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Columbia)792. Publicațiile catolice se promovau reciproc, prin anunțuri care îndemnau cititorii să cumpere și celelalte reviste catolice. Fiind neoficial organul de presă al diecezei de Iași, Lumina creștinului a avut un limbaj mai elevat, adresându-se cu preponderență unor cititori mai educați (populației de la orașe), dar conținând și rubrici pe înțelesul celor de la sate. În București, ziarul Farul nou a avut rolul de a informa comunitatea catolică despre realitățile perioadei și de a exprima punctul de vedere al Bisericii cu privire la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în mod special (din satele Moldovei, căci limbajul folosit era unul popular, dar regional). Redactată inițial ca un buletin parohial (pentru Săbăoani), ea și-a extins aria de acoperire asupra tuturor satelor din Moldova, datorită succesului primului număr și cererii cititorilor 793. Ținând cont că revista s-a adresat oamenilor de la țară, ea cuprindea numeroase rubrici cu sfaturi pentru viața de zi cu zi a locuitorilor de la sate, care erau foarte puțin informați. A devenit publicația cu cel mai ridicat profil
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a adresat oamenilor de la țară, ea cuprindea numeroase rubrici cu sfaturi pentru viața de zi cu zi a locuitorilor de la sate, care erau foarte puțin informați. A devenit publicația cu cel mai ridicat profil practic, fiind de un real folos cititorilor, care aflau din paginile ei despre noi culturi, sfaturi practice, leacuri și tratamente medicale. Majoritatea populației catolice din Moldova locuia în mediul rural, fapt ce a determinat buna răspândire a revistei Viața, care s-a adresat unui public diferit și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
erau specializate, având (așa cum am mai menționat) un public țintă precis și diferit, care era îndemnat să se aboneze la cât mai multe reviste catolice. Analiza receptării publicațiilor catolice din România (a modului în care au fost ele primite de cititori) a dus la următoarele concluzii: prima, a fost aceea conform căreia nu toți cei care se abonau la aceste reviste le și citeau; apoi, mulți abonați au invocat numeroase motive pentru a renunța la aceste reviste: "la noi în casă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu știau să citească) și a fost difuzată în peste 2.500 de exemplare pe lună. Pornită la început ca o publicație locală adresată locuitorilor din Săbăoani, ea s-a extins apoi în tot mediul rural din Moldova, datorită cererii cititorilor: "Din toate părțile ne-au venit scrisori de mulțumire și încurajare și chiar vreo câțiva ne-au arătat dorința ca acest buletin să fie răspândit și în alte parohii. În aceste două numere, buletinul a avut un caracter cu total
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
autori locuitorilor de la țară. În condițiile existente în România, presa catolică a fost privită și primită pozitiv de majoritatea populației țintă; firește că au existat și contestatari cum reieșea și din părerile exprimate în rubricile "Poșta redacției" ale fiecărei reviste. Cititorii nu au înțeles întotdeauna nevoia existenței "atâtor" publicații, iar grija de zi cu zi era mult mai importantă decât lectura acestor reviste. Cu toate acestea, rolul lor cultural și religios a fost major. A existat o coerență și o întrecere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Asta, deoarece cotidianul reprezenta o sursă credibilă de informare pentru Statul Papal despre realitățile societății românești, dar și un mijloc de transpunere a viziunii Vaticanului asupra unor evenimente sau asupra evoluției societății în general (și care trebuia să ajungă la cititorii din România). Astfel pot fi demonstrate atât interesul acordat de Vatican relațiilor cu România, cât și încercarea de dezvoltare a presei catolice 810. III.1.1. Congresul presei catolice Principalul organizator al primei ediții a Congresului general al presei catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
exprimarea ei omogenă. Răspunsul Congregației a dezvăluit unele probleme privind colaborarea și conlucrarea între diverse structuri ale Bisericii. S-a reproșat că au existat diverse informații care au apărut în L'Osservatore romano (în nr. 21 al anului 1934), oferite cititorilor de către Comitetul organizator, cu privire la viitoarea Expoziție a presei catolice, ce se organiza la dorința expresă a Sanctității Sale și care urma să se desfășoare în orașul Vatican (din aprilie până în octombrie 1936), fără să fie consultați în prealabil și responsabilii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sprijinită de catolici. Apariția acestui cotidian la București a fost susținută din mai multe motive: "acolo pulsează mai intens viața noastră publică: politică, socială, științifică, agrară, financiară și artistică, mediu vital pentru un cotidian cu pretenția de a informa publicul cititor despre toate evenimentele vieții publice, naționale și internaționale"913. S-a dorit ca acest ziar așa cum a fost gândit și proiectat să reprezinte opinia publică, glasul autorizat al întregului catolicism din România, iar apariția sa la București era motivată și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-a datorat doar statului sau particularităților sale (tocmai pentru că reprezintă un mijloc), ci și societății în care s-a dezvoltat, precum și persoanelor care au contribuit la crearea și răspândirea ei indiferent dacă au fost ziariști, sau destinatari ai informației (cititori, ascultători sau telespectatori). Mijloacele media au influențat societatea, schimbând brusc viziunea: de la o perspectivă instrumentală asupra acestora, s-a trecute la una culturală, în care contextul dezvoltării lor și persoanele care formulau și propagau idei în acest context capătau o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
adesea unitatea ansamblului (Idem, Istoria presei..., p. 8). 27 Camil Mureșan, Etape și probleme din istoria presei în Epoca Modernă, Cluj-Napoca, 1994, p. 3. 28 Pierre Albert, Istoria presei..., p. 9. 29 Camil Mureșan, op. cit., p. 9. 30 Creșterea numărului cititorilor de presă a avut efecte însemnate asupra prezentării ziarelor (transformării lor) și asupra diversificării categoriilor acestora. S-au înregistrat schimbări majore privitoare la așezarea în pagină a articolelor etc. Printre efectele revoluției industriale și tehnice a presei în cea de-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
-se astăzi la o adevărată industrie a comunicării, reprezentată tocmai de mass-media (Dicționar de sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1993, p. 237). 35 Despre mass-media se poate vorbi practic începând cu jumătatea sec. al XIX-lea, când numărul de cititori a crescut. Publicațiile apărute până în acel moment se adresau mai mult unor elite și nu unei mase omogene. Interesul studierii și teoretizării fenomenului media nu s-a datorat în primă instanță creșterii audienței, ci mai cu seamă influenței acesteia asupra
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
intereselor lor, identice cu interesele catolicismului românesc, interese care, fără îndoială, nu gravitează întru nimic afară de granițele firești și naționale ale acestei țări, ci se confundă cu cele ale țării și nației române, iar pe de altă parte pentru ca numărul cititorilor lui să fie și mai mare, precum și pentru motivul ca sfera de interes și opiniile reprezentate și susținute de acest cotidian să poată fi considerate și de lumea externă din străinătate, ca de fapt de întregul catolicism român din România
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
romanțioase, traduse din italiană, și de o publicitate foarte activă. Încurajat de succesul comercial obținut și de creșterea tirajului până la cinci mii de exemplare vândute prin abonament sau cu numărul, Cazzavillan se hotărăște să editeze un cotidian, pentru a oferi cititorilor „cele din urmă știri din lumea întreagă telegrafice și telefonice”. U. apare sub direcția editorului, care era și proprietarul tipografiei. În alegerea denumirii el se inspiră, așa cum mărturisește, de la Ioan Genilie, care în 1845 scosese la București prima gazetă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Orientarea literară a gazetei nu a fost influențată de schimbările din conducere. În 1903 și 1904, alături de vechii colaboratori vin scriitori tineri, unii aflați la începutul carierei. I.G. Duca trimite, în continuare, o cronică de politică externă foarte apreciată de cititori, pe care o va ține până în 1914. Radu D. Rosetti este, din 1902, autorul unei „Cronici de joi”, George Murnu dă versuri, traduceri și articole pe teme culturale, cronica teatrală este semnată de Ion Gorun, Aurel Alexandrescu-Dorna, C. Xeni, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
umoristul și omul de teatru Nicolae Vlădoianu), ale cărui schițe zilnice (din 1929) poartă genericul „De azi pe mâine”. O atenție deosebită se acordă paginilor „vesele”, unde se întâlnesc umorul absurd, satira socială și gluma cu două înțelesuri, accesibilă unui cititor cu mai puține pretenții. La aceste pagini, foarte atractive, scriu în mod obișnuit câțiva umoriști în vogă ai timpului: Al. Cazaban, C. Cosco, C. Gongopol, G. Rădulescu-Archibald, epigramiștii Toma Florescu și N. Georgescu-Cocoș, I.C. Aslan, Victor Anestin, Keops, N. Batzaria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
LIMBA ROMÂNĂ, revistă apărută la Timișoara, de trei ori pe săptămână, între 22 ianuarie și 19 iunie 1920, în limbile română, germană și maghiară. Director - Camil Petrescu. Cea mai importantă rubrică a publicației este „România de azi” și vizează îndrumarea cititorilor spre „orizonturile și adâncurile” vieții contemporane. Dintr-o notă introductivă rezultă că revista urma să se ocupe „de instituțiile din București, în special de școlile de acolo, de teatre, de muzee, de presă, de reviste literare și de specialitate, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287813_a_289142]
-
umane siberiene, a coloniilor de surghiuniți, a societății locale, Stere pune ceva din darul lui Gogol de a defini prin câteva trăsături un tip abia întâlnit. Iar aici perindarea de oameni este enormă. Un sentiment imens de straniu cuprinde pe cititorul european în fața unei societăți pierdute în solitudine, mimând însă viața occidentală, având bibiotecă și lachei. [...] Tot ce privește viața aglomerărilor primitive, cu enigmatica lor orânduială instinctuală este de o mare poezie sociologică. Când însă e vorba de a evoca priveliștea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]