45,986 matches
-
Stalingrad... Răniți, tot mai mulți răniți, nemți și români de-a valma. Apoi o tăcere de moarte de câteva zile după care am auzit cuvântul "armistițiu", care nu aducea cu el bucuria pe care ar fi trebuit s-o aducă pacea mult dorită. Armata Română, obosită, decimată, în retragere... "Glorioșii" ostași roșii erau și ei niște oameni secătuiți de forțe, pradă foamei, bolilor, mizeriei, dornici să se întoarcă pe la casele lor, oricum ar fi fost acelea. Dar ei, pe urmele învinșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
slugi a bolșevicilor era o poveste obișnuită pentru vremurile tulburi în care trăiam. Doi prizonieri din Armata Română și unul neamț, rătăcit nu se știe cum printre ei, eliberați dintr-un lagăr de muncă forțată la patru ani după încheierea păcii. Toți trei slabi, zdrențăroși, murdari, dar în viață. Simion trăia ! Fără nici un răgaz și fără ca ei să ceară ceva, i-am luat în grijă. A trebuit să îi țin bine ascunși, să caut de mâncare și haine cu ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la mic, pentru șapte ani pentru că ați eliberat cei șapte cai costelivi ai obștei închiși în biserica transformată în grajd de bolșevicii din satul vostru Brodoc pe Nistru în care nici unul dintre voi nu s-a reîntors... Odihniți-vă în pace, voi, bărbaților vrednici, tăcuți ca apa și aprigi ca focul : Artenie-Andrei-Vadim-Vasili-Artenie-Vadim, voi pe care v-a ucis un alt fluviu decât Nistrul vostru. Și tu, Iuliană, femeie în floarea vârstei, mamă a trei feciori pe care nu i-ai putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Vasili. Nu am aflat niciodată nimic despre urma celor trei femei din familia ucraineană Cozmei. Cu bună seamă că s-au stins pe Obi în sus, pe un plai străin, dar mai apropiat de osemintele bărbaților lor. Odihnească-se în pace ! Doar pe Vasili l-am mai revăzut peste ani. Primăvara revenise cu cortegiul ei de ciripit de păsări, de muguri care se grăbeau să se deschidă sub căldura razelor de soare, de parfumuri de verdeață și de flori care dominau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ruină dă iarăși târcoale pe aici. O să încerc să îl găbjesc și să-l duc în pădure, cât mai departe ..." Vocea caldă și șoptită a Teodorei: " Mulțumesc pentru brânză și smântână, Artiomușca. Pică bine pentru oaspetele meu. Și lasă în pace pisica, știi că nu cred în superstiții." E aproape ora prânzului și Dora o grăbește pe Teodora să continue povestea vieții lor după reîntoarcerea din Siberia. Ce să-ți spun, draga mea ? Că ne-a fost greu ? Cuvântul nu poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
făcut pentru Alindora și că tot ce face pentru ea este de dragul bunicii de departe. Cuvintele astea din partea unui bărbat flegmatic care nu îmi spusese multe cuvinte de dragoste mi-au înmuiat inima și m-au ajutat să trăiesc în pace până acum. Am certitudinea că Alindora este pe mâini bune, deși mă doare că a uitat-o pe bunica ei bătrână. Asta-i toată povestea, o tristă poveste adevărată dar care se termină cu "happy-end" ca filmele americane, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
oferind-o de regulă în scopul subjugării „inimii” și a „mediului”. O formă economică durează atâta vreme cât „inima” poate aduna destulă bogăție pentru a stăpâni „mediul” și „periferia”; ea obosește atunci când „inima” trebuie să consacre prea multe resurse pentru a menține pacea interioară sau pentru a se apăra de unul sau de mai mulți dușmani din afară. Trecând de la o formă la alta, fiecare „inimă”, ruinată de cheltuieli, lasă locul unui rival. în general, nu este unul dintre cei care atacă, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
cuvântul lor de spus în geopolitică, în cultură, în ideologie, în economie, încât pare imposibil de răspuns la oricare dintre întrebările asupra viitorului, fie el și apropiat. Se vor retrage Statele Unite din Irak fără ca aceasta să presupună o dramă sângeroasă? Pacea va fi totuși posibilă, într-o bună zi, în Orientul Mijlociu? Natalitatea la nivel mondial va reîncepe să crească la fel de misterios cum a scăzut? Rezervele de petrol se vor epuiza peste 20 sau peste 50 de ani? Va găsi oare omenirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pentru a ajunge, până la urmă, într-o zi, în Orientul Mijlociu, unde s-au manifestat începuturile Ordinii economice. Ne-am putea chiar imagina că „inima” s-ar opri la Ierusalim, oraș devenit capitala tuturor statelor din regiune, trăind, în sfârșit, în pace unele cu altele. Orașul-lume ar deveni, de ce nu, capitala planetară a ansamblului democrațiilor de piață sau capitala unei democrații de piață planetare. în așteptarea realizării acestei foarte îndepărtate utopii, despre care va fi vorba în capitolul referitor la al treilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Securitate al Națiunilor Unite și în G8. O asemenea ordine policentrică nu se va putea menține: prin natura ei, piața este o entitate cuceritoare; ea nu acceptă limite, nici împărțire a teritoriilor și nici armistiții. Nu va semna tratate de pace cu statele și va refuza să le lase anumite competențe. Ea se va extinde asupra tuturor serviciilor publice și va priva guvernele îchiar și pe cele din țările din fruntea ordinii policentrice) până și de ultimele lor prerogative, inclusiv de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
și chiar atac. întreprinderile industriale vor finanța legal asemenea trupe de mercenari, pe care le vor pune la dispoziția guvernelor, de la care vor încerca să obțină piețe de desfacere. Unele dintre aceste societăți de mercenari vor fi utilizate pentru restabilirea păcii acolo unde forțele ONU sau OUA îOrganizația Unității Africane) eșuează, așa cum a fost deja cazul în Sierra Leone. Se va ajunge chiar la situația în care ONU să-și protejeze cu mercenari propriile birouri. Anumite țări îi vor utiliza mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
face din el un fel de hiperimperiu teologic. Partizanii războiului islamic pentru refacerea califatului sau pentru cucerirea lumii definesc astăzi o strategie militară în trei etape: • în teritoriile în care este încă minoritar, Islamul va trebui să practice Dar al-Sulh, „pacea momentană”, la care se va putea renunța în orice clipă. • în teritoriile în care el a convertit îsau de pe care a izgonit) o fracțiune semnificativă a populației, va trebui să instaleze o Dar al-Harb î„zonă de război”). Ultimii credincioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
vor proceda Japonia și Rusia. Pentru a-și împărți aceste costuri în creștere, mai multe dintre aceste națiuni își vor pune în comun o parte a efectivelor în cadrul unei forțe militare a comunității internaționale, regrupând trupe convenționale și forțe de pace. Astfel, vor forma, mai întâi ocazional, apoi instituțional, o alianță în fața piraților și a dușmanilor Ordinii economice. Alianța atlantică, fondată ca răspuns la amenințarea sovietică, va deveni poate baza acestei uniuni, care va fi prezentată uneori și ca forță a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
continente, vor propune renunțarea la apărare, reducerea bugetelor militare, dezarmarea unilaterală, colaborarea cu dușmanul. Se vor naște statele postnaționale denuclearizate, pacifiste și supuse, pe care le visează încă de pe acum, printre alții, filosoful german Jürgen Habermas. Alții, preocupați să mențină pacea fără a se supune, vor încerca să dea dovadă de imaginație diplomatică. Organizația Națiunilor Unite va căuta să pună în valoare precedurile prevăzute în Carta sa pentru negocieri, pentru prevenirea conflictelor și pentru descurajarea agresiunii. Pentru ca problemele în litigiu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mijloace considerabile de observare, de supraveghere, de analiză și de prevenire. De asemenea, vor trebui să aibă suficientă influență pentru ca acordurile încheiate sub auspiciile lor să fie respectate. Le vom regăsi în valul următor al viitorului, ca factor esențial al păcii. Pentru a evita războiul, democrațiile de piață vor mai încerca extinderea domniei libertății în teritoriile potențialilor dușmani. Ele vor acorda asistență acelor țări încă nesigure care vor dori să li se alăture, organizând separarea puterilor religioase și laice, ajutându-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
în octombrie 1936, confruntați cu remilitarizarea Ruhrului de către trupele naziste, Halifax și Blum au închis ochii în această privință, iar războiul avea să izbucnească. în octombrie 1962, frații Kennedy au refuzat să accepte instalarea rachetelor sovietice în Cuba și astfel pacea și-a urmat cursul. La începutul anilor ’80, François Mitterrand a sprijinit acțiunea de instalare a rachetelor americane în Europa, făcând să dispară amenințarea sovietică. în același fel, în prezent și în viitor, cei care vor vrea să trăiască liberi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
multe țări arabe vor continua să dorească nimicirea statului evreu, care va trebui să câștige toate războaiele împotriva lor; altminteri, ar risca să dispară. De altfel, intransigenții din regiune vor declanșa ostilitățile imediat ce s-ar anunța orice eventual tratat de pace încheiat între Israel și vecinii săi. Chiar și triumful democrației va provoca noi conflicte în cadrul unor numeroase națiuni: pentru repunerea în discuție a unei dominații etnice, pentru faptul de a fi favorizat sau evitat o secesiune. Astăzi, mai bine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mătura dictaturile și vor triumfa, până la urmă, în fața cartelurilor drogului; marile întreprinderi nu-și vor mai lega viitorul de numărul tot mai mare al comenzilor militare; toate religiile vor sfârși prin a-și modera discursul și a deveni forțe ale păcii, rațiunii și toleranței. Forțe noi, deja prezente în societate, vor prelua puterea pentru a edifica o lume dreaptă, pașnică, reunită și frățească. Atunci, ca și după căderea Imperiului Roman, pe ruinele unui trecut promițător, dar compromis de o prea lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
picioarele dacă o prind pe aici! Ei, uite că totuși are o altă casă, replică bărbatul și râse puternic, amuzat de propriile sale cuvinte. Oaspeții au fost puși la masă, erau veseli, încercau să-i ia cu vorba, să facă pace. Tatăl băiatului cunoștea atâtea proverbe care se potriveau cu situația tinerilor era ceva fantastic. Ori poate le scornea el pe loc și le ridica la rangul de proverbe prin simplul anunț: știi cum vine vorba aia românească: Ce-i făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pot studia certându-mă cu tine. Dar el gesticula și vorbea cu nerv, saliva îi sărea din gură, sta proțăpit în mijlocul covorului din iută. Trebuia să intervină mama, să-l tragă de cot din camera fetei. Mai las-o în pace, moș cicălea, nu vezi că mai mult strici? Stric eu, eu care-i vreau binele? Ba tu strici, tu care ești ca pisica care-și îngroapă murdăria. Să nu te bagi. Ieșea din camera Carminei, în hol se împiedica de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
-ți strecoare în suflet îndoială, să nu-ți invadeze gândurile câteva zile măcar. Alexe era ca un fel de conștiință supărătoare, sâcâitoare, arțăgoasă, absurdă și era mult mai ușor să te lipsești de-o asemenea pacoste, de nopți răscolite, de pace pierdută. Și dacă, enervat, Alexe căuta plicul și apucai să citești despre trădări și despre tot felul de ticăloșii morale pe care un autor le poate face în decursul anilor, compromisuri morale rămase în memoria tiparului atunci, sigur că, pornit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
refuză să-l aprobe pe Alexe, dacă nu cumva se simte și ea lezată în niște drepturi pe care și le alocă fără nici un merit, dacă nu-și corcolește niște orgolii fără de sens. Uneori își aducea aminte cu jind de pacea acelui trio, Alexe, Nina, Marga. Începea să se îndoiască serios de justețea atitudinii sale... Poate îi respingea doar din lașitate, poate îi era de fapt prea greu să se înalțe pe aceeași treaptă cu ei. Tăcea. Nu știa cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ciudă, îl privea cu amărăciune. O să tacă? Mintea îi era stoarsă, vlăguită, nici o idee salvatoare nu țâșnea din marea masă de neuroni inhibați. Abia își înăbuși oftatul de ușurare când îl văzu deschizând gura și slobozind primele vorbe. O mare pace îi invadă încet, încet celulele, o încerca un vag sentiment de recunoștință. Alexe vorbea calm, cu siguranța celui ce se știe foarte stăpân pe poziție, știa că în fața lui nu stă un rival, ci un receptacul lipsit de agresivitate, căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pe poarta îngustă, scârțâia din balamale, poate se umflase de umezeală. Au pătruns în curte, stătuse ploaia, soarele se străduia să străpungă norii, mai era călduț încă, tot mai reușea să învioreze culorile pale ale vegetației din jur. Era multă pace, parcă-ți amintea de după amiezile când se terminau de udat micile grădini de zarzavat încropite pe lângă casă, când aerul încărcat de vapori de apă îți scălda plămânii și te făcea să-l respiri până la saturație. În curtea împrejmuită cu plasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vede că nu ești pescar, observă Dimitrie. Nu, nu sunt, confirmă Ovidiu. Îți trebuie pentru asta o răbdare de fier ori eu nu posed o asemenea calitate. Eu, în schimb, aș putea spune că nu am trăit o mai mare pace, ca în ora foarte matinală când sunt pe malul lacului și începe să se lumineze de ziuă. Ovidiu își ridică a neputință brațele. Într-o zi am să merg și eu cu tine, spuse Fana. De când o tot spui, zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]