38,095 matches
-
popular" și de importanța acestuia în educarea poporului în spiritul "naționalismului cultural". Șeicaru își amintește că sălile goale ale "Teatrului popular" îl aduceau la disperare pe Iorga. L-a angajat pe regizorul profesionist Victor Ion Popa, care a adunat o trupă excelentă și a alcătuit un bun repertoriu. Atunci cînd i s-a prezentat programul stagiunii, Iorga a obiectat că numai două din piesele lui erau incluse. "Celelalte nu sînt destul de bune?" Victor Ion Popa și-a dat demisia. Ca și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-au adunat în fața Teatrului Național și au încercat să oprească reprezentația. Piesa jucată în limba franceză era un simplu pretext pentru demonstrația studenților împotriva elitei și a nedreptății sociale tot mai răspîndite. Studenții își începuseră demonstrația sub formă de trupe de șoc, iar ulterior mulțimea s-a alăturat tărăboiului creat. Prințul moștenitor Ferdinand și elita și-au dat seama de motivul real al demonstrației. Pe măsură ce lucrurile se înrăutățeau, prințul Ferdinand și prințesa Maria au venit să-i vadă jucînd pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mincinoase și sîngeroase împotriva lor, urmînd întocmai exemplul dat de țara lor de origine 185. "Neamul românesc" a descris ororile, luînd o poziție clară în favoarea țăranilor. Evreii plecau în masă. Iorga le-a comunicat furios cititorilor că boierii ceruseră intervenția trupelor austro-ungare pentru restabilirea ordinii 186. Dar generalul român Averescu a restabilit repede ordinea ucigînd aproape zece mii de țărani. Reprimarea nu poate fi descrisă; armata a tras la întîmplare cu tunurile asupra satelor răzvrătite. Articolele de fond ale lui Iorga au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a remarcat totuși că "evreii din București întîmpină cu flori" sosirea germanilor; sau că "evreii se bucură de fiecare înfrîngere românească" în fața armatei germane. Mai tîrziu (în stilul său evocator), el prevedea întîmpinarea cu flori în mîini de către evrei a trupelor germane și ținerea de discursuri de bun venit în "jargon" (adică în idiș)34. Iorga, ca și mulți alți gentili din zonă, le reproșa soldaților evrei că nu dau dovadă de curaj. Așa cum spunea el, "ei nu manifestaseră cine știe ce eroism
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înregistrat succese la început. Armata rusă acoperea teritoriul României de la est și nordest, iar Bucovina era ocupată de ruși. Austro-Ungaria era ocupată în altă parte, iar cele cîteva unități din Transilvania aveau de ocupat un front prea mare. Nu existau trupe germane în zonă, dar urmau să vină, deoarece Germania declarase război României. Efortul principal al românilor era îndreptat în direcția Transilvaniei. A fost cucerit Brașovul. Slabele trupe maghiare nu puteau fi folosite decît pentru defensivă. Iorga comunica din "Brașovul românesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cîteva unități din Transilvania aveau de ocupat un front prea mare. Nu existau trupe germane în zonă, dar urmau să vină, deoarece Germania declarase război României. Efortul principal al românilor era îndreptat în direcția Transilvaniei. A fost cucerit Brașovul. Slabele trupe maghiare nu puteau fi folosite decît pentru defensivă. Iorga comunica din "Brașovul românesc" și compara eliberarea acestuia cu eliberarea Alsaciei și Lorenei sau a ținuturilor daneze răpite de Prusia în 186444. La începutul toamnei lui 1916, armata română a suferit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lucru, dar era oarecum temător. "România nu poate rămîne indiferentă", scria el, exprimîndu-și totuși "cele mai bune urări pentru Rusia" și observînd că moralul soldaților ruși era bun75. Așa era cel puțin la momentul respectiv. Românii aveau puține legături cu trupele rusești. Așa cum remarca Iorga, numai polonezii veneau acasă la el "purtînd uniforma Țarului". Își amintea de acești "ofițeri superiori care nu doreau nimic mai mult în interesul națiunii lor decît distrugerea cît mai rapidă și totală a armatei în care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe Rakovski în plină activitate oratorică. Iorga era optimist: după părerea lui, românii îl considerau pe Rakovski drept un animal scăpat din cușcă 78. Dar Buzdugan adusese știri mai amenințătoare; unitățile rusești staționate în afara Iașului plănuiau arestarea familiei regale române. Trupele erau sub influența studentului anarhist Rashal și a prietenei acestuia. Rashal venise de la St. Petersburg, unde se făcuse remarcat prin aruncarea mai multor ofițeri de marină ruși în cazanele unei nave de război și fierberea lor de vii79. În fruntea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
urmă, Iorga s-a dus imediat la Palatul Regal și l-a sfătuit pe rege să plece urgent de la Iași (Regina Maria îngrijea soldații răniți și bolnavi de tifos). Plecarea regelui s-a făcut sub pretextul trecerii în revistă a trupelor. Nu trebuia ca armata română să aibă impresia că plecarea aceasta era o fugă. Regele era foarte întristat; Iorga și-a dat seama că acesta avea în fața ochilor soarta țarului Nicolae al II-lea. "Ei bine, voi pleca", a spus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
II-lea. "Ei bine, voi pleca", a spus regele; "oricum, sînt inutil aici". Următoarea acțiune a lui Iorga a fost să se întîlnească cu cîțiva politicieni, împreună cu care s-a decis să se adreseze direct rușilor 83. La 21 martie, trupe scăpate de sub control și răzvrătite, sub conducerea "bolșevică"84, l-au eliberat pe Rakovski dintr-o închisoare românească. Comandamentul rusesc (Stavka), generalii Șcerbacev și Golovin au condamnat (pe 22 martie) acest fapt și au încercat să restabilească disciplina. Comandanții ruși
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se mai amestece în afacerile interne ale României. Sovietul Soldaților (de la Socola) a dat un răspuns bombastic: Punctul 1: toate zvonurile privind o posibilă demonstrație de forță rusească sau orice altă demonstrație din ziua de 23 martie sînt false. Nici o trupă rusească staționată în zona Iași, Vaslui sau Socola nu va participa la astfel de demonstrații; Punctul 2: spre deosebire de Rusia țaristă, noua Rusie revoluționară nu intenționează să se amestece în afacerile interne ale nici unei alte țări; Punctul 3: Armata rusă, bazată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în zdrobirea Sovietului maghiar. Dar cum mergea războiul în România (și în alte părți)? În vreme ce dezintegrarea forțelor rusești se accentua, o nouă armată română instruită și echipată de francezi era gata la sfîrșitul primăverii anului 1917. După afirmațiile lui Iorga, trupele nu erau doar instruite și echipate de francezi, dar aveau și un aspect francez și (spera el), chiar și spiritul cu care erau îmbibate părea francez. Generalul Berthelot și personalul său făcuseră o treabă bună, după cîte se părea. Această
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care a intrat în Chișinău în ianuarie 1918. Sfatul local a votat la 27 martie 1918 în favoarea unirii Basarabiei cu România, sub rezerva autonomiei, care nu va fi niciodată respectată. După părerea lui Iorga, Franța fusese cea care facilitase intrarea trupelor române în Basarabia 110, dar nu a explicat niciodată cum a făcut Franța acest lucru. Date fiind împrejurările, cel mai probabil este că Iorga pur și simplu nu putea admite că Basarabia fusese redată României cu ajutor german. La București
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
credibilitatea față de naționalitățile ei și mai ales față de naționalitatea română. Românii preferau unirea cu conaționalii lor. La mijlocul lui martie 1919, colonelul Vyx i-a înmînat o notă lui Károlyi, prin care îl anunța că liniile de demarcație care trasau înaintarea trupelor cehe, române și iugoslave (trasate în multe cazuri peste zone locuite incontestabil de unguri) urmau să fie considerate drept granițe provizorii. În acest moment disperat, singura posibilitate rămasă era apelarea la solidaritatea internațională a clasei muncitoare. Károlyi i-a predat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la dușman 11. După părerea lui Iorga, forțele române fuseseră bine primite. Ungurii erau fericiți să scape de teroarea bolșevică, iar românii s-au comportat exemplar la Budapesta. Petru, fiul lui Iorga, ofițer de carieră, a intrat în Budapesta o dată cu trupele române și i-a scris numeroase scrisori de acolo tatălui său12. Acesta este unul din motivele pentru care Iorga ar fi trebuit să fie mai bine informat. Comportarea trupelor române la Budapesta nu a fost impecabilă, iar jaful a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fiul lui Iorga, ofițer de carieră, a intrat în Budapesta o dată cu trupele române și i-a scris numeroase scrisori de acolo tatălui său12. Acesta este unul din motivele pentru care Iorga ar fi trebuit să fie mai bine informat. Comportarea trupelor române la Budapesta nu a fost impecabilă, iar jaful a fost de mari proporții. Aceasta era părerea generalului american Hill Bandholz (deși nu sînt puțini cei care îi pun la îndoială capacitatea de a-și aminti exact ceea ce s-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îi pun la îndoială capacitatea de a-și aminti exact ceea ce s-a întîmplat atunci) și a șefului Misiunii Italiene la Budapesta, colonelul Romanelli. Dar în comparație cu jaful la care s-au dedat Puterile Centrale în România, acțiunile de la Budapesta ale trupelor române ar putea fi considerate drept niște flecuștețe. Iorga își amintea că forțele române au recuperat din Arhivele Naționale Ungare (printre altele) anumite documente luate de unguri din biblioteca și Arhivele Academiei Române și ale Bibliotecii Naționale. În ceea ce privește politica, în primăvara
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că Rusia nu pășea pe adevărata cale a internaționalismului proletar. Măsurile tactice nu erau decît retrageri temporare, care, cu prima ocazie favorabilă, erau recuperate prin facerea a cel puțin doi pași înainte. La începutul verii lui 1920, atunci cînd, după ce trupele Rusiei Sovietice intraseră în Polonia, rușii își prezentau condițiile stabilirii păcii, Iorga comenta: "Metafizica bolșevică a lui Lenin, retorica lui Troțki, planurile de educație a poporului ale lui Lunacearski, "noua" diplomație a lui Cicerin și Krasin nu sînt decît căi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de aproape patru ori față de 1918. Felul în care erau tratați evreii de către români nu avea o reputație foarte bună. Majoritatea acestor nou veniți erau destul de neprietenoși. În toamna lui 1918, Iorga observa că evreii din anumite zone fugeau din fața trupelor române ce înaintau în Bucovina, deși, scria el, "nu-i necăjea nimeni". Cernăuțiul, cu masiva lui populație evreiască, rămînea după părerea lui Iorga "un oraș străin". Vedea peste tot imagini ale lui Franz Joseph I și ale altor habsburgi. Vechiul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de arhivă. Din cauza pretențiilor sovietice asupra Basarabiei, Iorga a considerat necesar să prezinte fundalul războiului din 1877-1878 pe baza documentelor diplomatice și să arate cum guvernul rus a apelat la România ca să se alinieze efortului de război al Rusiei, permițînd trupelor acesteia să treacă pe teritoriul românesc, dând garanții asupra sudului Basarabiei. Iorga a arătat și cum guvernul rus nu și-a onorat promisiunea. Cartea aceasta, în limba franceză de data aceasta, purta titlul Politica externă a regelui Carol I (București
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
martie 1931 (aniversarea zilei de 13 martie 1906), demonstrația s-a încheiat cu aceleași strigăte de "Trăiască Cuza!" În ciuda reconcilierii sale cu Iorga, Cuza nu avea o influență restrictivă. Cu toate acestea, în 1931, atunci cînd Iorga le-a cerut trupelor să facă uz de arme la nevoie ca să stăvilească violența studenților, ziarele antisemite l-au acuzat că "vrea vărsare de sînge!" În februarie 1932, asociația "studenților și patrioților" cerea instaurarea unui guvern Cuza și "masacrarea evreilor". În cele din urmă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
El uita să comenteze rolul nefast jucat de "sora latină", Italia fascistă, în tragedia spaniolă din timpul războiului civil)117. Ajungem astfel la relațiile lui Iorga cu Mussolini. Atunci cînd naziștii austrieci l-au asasinat pe Dolfuss, Mussolini a trimis trupe italiene ca să împiedice Anschluss-ul. Iorga a fost de acord cu măsura aceasta. El era de părere că "vina lui Dolfuss consta în faptul că voia să țină Austria departe de ghearele imperialismului german", iar "asasinii lui au fost trimiși de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Olandei, Belgiei și Luxemburgului. Coloanele lui blindate înaintau. În timp ce Rotterdamul ardea, nemții au străpuns fortificațiile franceze de la Sedan și au ajuns în doi timpi și trei mișcări la Canalul Mînecii. După Dunkirk, soarta Franței era pecetluită. După breșa reușită de trupele germane, Iorga întreba: "la ce s-ar putea aștepta omenirea" după o victorie a totalitarismului. "O "Nouă Ordine" a lanțurilor?" "Vor fi ei în stare (...) să mențină omenirea în stare de sclavie?" O asemenea izbîndă părea tot mai probabilă o dată cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Antonescu trebuia să asigure existența statului român și părea să nu existe alt apărător la îndemînă în afară de Germania nazistă. A acceptat deci o garantare germano-italiană a întegrității teritoriale a României ciuntite și a cerut trimiterea unei "misiuni militare" germane. Puternice trupe germane au intrat în România pe la mijlocul lunii octombrie. Iorga nutrea față de Hitler și față de nazism o ură prea mare ca să-și schimbe poziția. Avea prea multă demnitate ca să facă așa ceva. Dar atitudinea înverșunată antigermană și antinazistă a lui Iorga era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în care trăiește". Poziția lui fermă împotriva statelor și imperiilor "supranaționale" poate fi întîlnită în multe din lucrările sale, printre care Generalități...; această afirmație a fost făcută la radio în ziua de 24 martie 1939, cu cîteva zile înainte de intrarea trupelor lui Hitler în Praga. "Luceafărul", 23 noiembrie 1985 50 E. Lovinescu a folosit expresia "haos inform". Biblioteca critică: N. Iorga, București, 1979, p. 151; Șeicaru, op. cit., p. 76 51 După părerea familiei sale, Iorga a descoperit un număr de 50
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]