4,343 matches
-
în „Valea Năcii” în troiță nouă; cea de pe „Dealul Naca” în cimitirul creștin după evanghelie (1674); cea din zidul casei Dumitru Arsu; cea din centru din fața casei nr. 162 (ambele din 1632-1654); și cea de pe zidul de incintă al bisericii „Înălțarea Domnului”-Suseni (1665). În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate aflate în satul Dragoslavele: casa Catrinescu (1848); casa Ologel (1880); școala (1886); și ansamblul reședinței
Comuna Dragoslavele, Argeș () [Corola-website/Science/300622_a_301951]
-
amenință sănătatea și iubirea tinerilor. Cimitirul eroilor din localitate, ridicat prin grija Asociației "Cultul Eroilor", a adunat osemintele tuturor ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă în această zonă, atât români, cât și de alte naționalități. An de an, de sărbătoarea "Înălțării Domnului", când este serbată și "Ziua Eroilor", sunt rostite rugăciuni în acest cimitir și sunt pomeninți toți cei care sunt înmormântați, fie în groapa comună, peste care se ridică un monument, fie în mormintele simple din jurul acestuia. Semn al luptelor
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
având fiecare la cap o cruce de lemn pe care era scris numele și unitatea din care făcea parte. Cei neidentificați au fost îngropați într-un mormânt comun. În fiecare an la Sărbătoarea Eroilor (care coincide cu sărbătoarea ortodoxă de Înălțarea Domnului), mulți săteni în frunte cu clerul, școala și autoritățile locale asistă la parastasul ce se face în amintirea celor căzuți pe câmpul de luptă. În ziua de 19 aprilie 1918, Regina Maria vizitând cimitirul Eroilor de la Cașin - Curița, scrie
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
de-al război mondial a fost distrus. Existența acestui fost paraclis, ideal pentru dezvoltarea virtuților, reprezintă argumentul forte pe temeiul căruia Sfânta Episcopie a Romanului, a aprobat înființarea acestui schit. Sub îndrumarea Precuviosului Părinte Protosinghel Emilian Ciobanu, stareț al Mănăstirii "Înălțarea Domnului"- Zemeș, județul Bacău și cu încuviințarea și aprobarea Sfintei Episcopii și a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-au început lucrările de construcții ale acestui Schit, pe locul vechiului Paraclis și pe terenul donat de credincioșii din satul
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
încheiat la începutul anului 2003. În acest an la data de 24 februarie s-a emis din partea Sfintei Episcopii și actul de înființare al Schitului prin decizia înregistrată cu numărul 495. Actualmente schitul se află sub jurisdicția canonică a Mănăstirii ‘’Înălțarea Domnului’’ - Zemeș, județul Bacău. Biserica și satul Enăchești sunt situate în zona centrală a depresiunii Tazlăului, pe cursul inferior al pârâului Nadișa, într-o frumoasă zonă subcarpatică. Subcarpații Moldovei sunt cuprinși între Valea Moldovei (în nord), Valea Trotușului (în sud
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1809) din satul Chetreni, biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1763) din satul Fântânele, biserica „Sfântul Dumitru” (1847) din satul Motoșeni, biserica de lemn „Înălțarea Domnului” (1830) din partea de est a satului Praja, biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (secolul al XVIII-lea) din satul Șendrești și biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1774) din satul Țepoaia (cătunul Fundătura Țepoaia).
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
în anul 1888 de către pr. Petru Neuman, cu concursul prințului Eugen Shänberg, posesorul pădurilor din împrejurimi. În 1937, credincioșii au refăcut capela din cărămidă și beton armat. O a doua capelă se află pe dealul Albenilor, Măgura, care poartă hramul "Înălțarea lui Isus la cer". Parohia Valea Seacă are 973 de familii cu 3.215 credincioși păstoriți de pr. paroh Ieronim Enășoaie și pr. vicar Cristian Ciobancă
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
fost îngropați fiecare în mormânt separat, având fiecare la cap o cruce de lemn pe care era scris numele și unitatea din care făcea parte. Cei neidentificați au fost îngropați într-un mormânt comun. În fiecare an la Sărbătoarea Eroilor (Înălțarea la Ceruri a Domnului nostru Iisus Hristos), mulți săteni în frunte cu Clerul, școala și autoritățile locale asistă la parastasul ce se face în amintirea celor căzuți pe câmpul de luptă. Ghirlande de flori acopereau mormintele, lumina lumânărilor aprinse la
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
desalinizare; - perceperea de taxe de la țăranii care se folosesc de apa râurilor ce se deversează în mare; - promovarea programelor de dezvoltare non-agricole în țările aflate în amonte; - folosirea a mai puținor chimicale pentru creșterea bumbacului; - cultivarea de cereale decât bumbac; - înălțarea de baraje pentru a umple Marea Aral; - redirecționarea apei fluviilor Volga, Ob și Irtâș pentru a aduce Marea Aral la nivelul de acum 30 de ani, proiectul costând maximum 50 mld. USD; - pomparea de apă din Marea Caspică în Aral
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
de extinderea unor depozite submarine de nisipuri. Sunt formate prin acțiunea valurilor și a curentului de derivă litoral care, la adâncimi mici, pierd din energie și abandonează materialele pe care le transportă. Bancurile submerse constituie forma inițială de construcție. Prin înălțare și emersie (ieșire la suprafață-exondare a unor părți ale scoarței terestre) rezulta grindurile. Prin alungire se formează cordoanele litorale, care după forma și poziție pot fi: Laguna este o întindere de apă marină, de mică adâncime, care este separată de
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
pe vârful acestuia sapă doua gropi circulare cu o adâncime de aproximativ 150 cm și un diametru de aproximativ 100 - 110 cm din care se va ridica coroana. Între gropi e o distanță de 80 - 90 centimetri, ceea ce dă la înălțarea coroanei o distanță de 160 - 170 cm între durghinețe. Operațiune de împletire a durghinețelor cu cetină este foarte simplă și constă în legarea efectiva a cetinii de durghinețe cu ajutorul unor sârme. Cel ce împletește coroana are permanent grijă ca nu
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
au realizat coroana sunt fie lăudați, fie criticați. Lumea rămâne să sărbătorească pe deal până seara târziu. Se spune că cine urcă dealul în Sfânta zi de Paști nu va obosi tot anul. Coroanele vor rămâne nemișcate până la Ispas, la Înălțarea Domnului, după care vor fi date jos.
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic ruinele mănăstirii Cislău din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea, aflate la nord de satul Buda Crăciunești, în zona Poiana Zidului. Două biserici sunt monumente de arhitectură biserica „Înălțarea Domnului” (cu clopotnița) din satul Buda-Crăciunești (1793) și biserica „Nașterea Maicii Domnului” (cu clopotnița) din Cislău (1749). La șoseaua națională, în Cislău, se află și al patrulea obiectiv, monumentul de tip memorial sau funerar „Statuia eroului Neacșu”, ridicată în 1911
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
sat. Preotul Iuliu Henciu a tratat cu Paramon și Floarea Natu pentru cumpărarea casei lor, pentru suma de 80.000 lei. Credincioșii, în frunte cu Gheorghe Burduhos, sparg cuptorul casei pentru a largi spațiul în scopul mutării capelei. În ziua Înălțării Domnului 1980 au fost mutate Sf. Taine de la capelă din casa familiei Dumitru și Valerica Scuturici în casa familiei Paramon și Floarea Natu. În anul 1982 începe construcția bisericii din Telcisor Pentru că nu se putea obține autorizație de construcție pentru
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
i se mai spune, prin translație, pe roți sau pe butuci, cale de 8 km. Astăzi comuna beneficiază de o biserică nouă în curtea căreia “se odihnește” vechea bisericuță din lemn. Hramul bisericii din comună este atunci când creștinii ortodocși sărbătoresc „Înălțarea la Cer a Mântuitorului Iisus Hristos”, cade mereu într-o zi de joi, a patruzecea zi după Sfintele Paști și este o sărbătoare cu dată schimbătoare.
Havârna, Botoșani () [Corola-website/Science/300910_a_302239]
-
ani a fost numit Protopop al Brașovului. Probabil pentru că bisericuța de lemn era deteriorată, credincioșii din Purcareni la anul 1797 iunie 3 și-au ridicat, pe locul celei vechi, o biserică de piatră acoperită cu șindrila și care avea hramul "Înălțarea Domnului". În vremea aceea slujeau Pr. Gheorghe Radovici care era și duhovnic, fiind mai bătrân, si Pr. Gheorghe Bogdanovici. La începutul sec. al XX-lea, la 15 mai 1912, credincioșii din Purcăreni încep lucrările la actuala biseirca, nu se cunosc
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
Sofian Boghiu de la mănăstirea Antim din București (alături de care a pictat mai multe biserici importante din țară și din Siria). Bolta sfântului altar și catapeteasma sunt opera pictoriței Lucia Turcea, sora cunoscutului poet Daniel Turcea. Au depus osebită trudă la înălțarea sfântului locaș Liță Constantin (Purice), Constantin Laurenția, Ilie Eugen și Stoica Marin. Locuitorii din Plopi au dat dovadă, de altfel, de-a lungul timpului, de un spirit civic mai accentuat în comparație cu cei din satele vecine. Astfel, în ultimii ani ai
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
din Dobroslovești (10 km.nord-est). Primul învățător a fost Ion Socoleanu. În 1920 școala funcționa, deja, în local propriu dar, datorită numeroasei populații școlare, s-a pus problema ridicării unui alt edificiu care s-a finalizat în 1930. Cu ocazia înălțării acestei școli arhivele consemnează și primul(probabil) "Procest-verbal" de "consumare de rachiu" din istoria țării cu folosirea fondurilor viitoarei clădiri, făptuitori fiind "tăietorii lemnelor din pădurea Bălteni, necesare școlii". Din această cauză, pe 22 februarie 1924, președintele Comitetului de Construcție
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
viitorului învățător și școlii, tot 17 pogoane. Din 1878 și până în 1939, enoriașii s-au dus la biserica din satul Mărășeni, sat aflat la 4 km sud de Ștefan cel Mare, dar, odată cu sfințirea noii biserici din sat (cu hramul „Înălțarea Domnului”) la 8 noiembrie 1939, oamenii nu au mai fost nevoiți să facă acest drum. Prima școală din sat a luat ființă în anul 1919 iar primul învățător preda și la școala din satul Cănțălărești (2 km nord) care fusese
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
Biblioteca Centrală din București. Pictura actuală a fost încheiată pe 27 septembrie 1989 de către pictorul Nimigeanu Viorel, în tehnica frescă în vremea Pr. Bodea Ioan. Resfințirea are loc în anul 1991 de către PS episcop Irineu Bistrițeanul. Hramul sfintei biserici este „Înălțarea Domnului”. Satul Bedeciu se află în vestul județului Cluj și este situat în Munții Gilăului și dealurile domolite ce deimitează platforma Huedin-Călata- Călățele spre vest și platforma Păniceni spre nord. Bedeciul aparține de comuna Mănăstireni și se găsește la 45
Bedeciu, Cluj () [Corola-website/Science/300318_a_301647]
-
această perioadă au fost efectuate lucrări de întreținere și reparații la biserică și casa parohiala. Din ianuarie 1995 altarul bisericii din Barcani are drept slujitor pe pr. Gheorghe Radu, fiu al satului. În anii 1995-1996 (la 100 de ani de la înălțare), biserica și casa parohiala au fost reparate capital, cu ajutorul P.S. Ioan și a credincioșilor. În noiembrie 1996, biserica a fost resfintita de P.S. Ioan Selejan, în cadrul unor manifestări cultural-religioase organizate cu ocazia acestui eveniment. Cu acest prilej, vlădica Ioan a
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
satului; familia lui Gheorghe Mitrofan, iar lângă clopotnița (amintită mai sus) familia Bocarnea a ridicat o troița (1947); tot în 1947, a ridicat o troița și familia Sima; de asemenea și familiile Aurel Bocarnea și Vasile Chiș au contribuit la înălțarea unei troițe; din 1945 o troița dăinuie și pe dealul Almas. În memoria ostașilor români din sat căzuți în cele două războaie mondiale s-a ridicat un monument în fața bisericii, având o înălțime de 2,50 m. Soclul este alcătuit
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Gura Vocnei. Centrul așezării este travesat de pârâul Belcia, alimentat permanent de izvorul cu același nume. Suprafață pe care este așezată localitatea Godeni, face parte din vastă depresiune structurală care a apărut în mezozoicul superior între Carpați și Balcani, odată cu înălțarea acestora, prin depunerea pe fundul mării ce acoperea zona a numeroase materiale carate de apele curgătoare care erodau zonele înalte mai apropiate ori mai îndepărtată. În această modalitate, fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit de o cuvertura groasă de
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
vânzare-cumpărare de proprietăți imobile între cetățeni, toate găsindu-se în arhivele primăriei Bucovăț. Mai există între hrisoavele bisericii din Palilula câteva documente care pomenesc ctitorii Bisericii : Haiducul Andrii Popa și câțiva boieri locali care obligați de haiduc au contribuit la înălțarea bisericii. Populația satului este formată din români, dar care cetățeni la origini au cea mai diversă paletă etnică: sârbi ( familiile Iovan, Linca, Ștefan, Stoian ), bulgari ( familiile Trandafir, Petcu, Nicola ), evrei ( familiile Luță , Stan - care la origini era Stein, Țană - care
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
anul 1930 - 3.608 locuitori; în anul 1956 - 4.107 locuitori; în anul 1966 - 4.119 locuitori; în anul 1977 � 4.109 locuitori; în anul 1992 - 3.059 locuitori. În anul 1892, comuna avea primărie, două biserici (una cu hramul �Înălțarea Domnului�, construită din lemn de Dumitrache Sărariul la 1810, renovată în anul 1881, cealaltă cu hramul �Adormirea Maicii Domnului�, construită de Anghel Bojoianu, vistier, la 1820), un schit �Robănești� (datând de la începutul secolului al XVII-lea, fost metoh al Mănăstirii
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]