5,491 matches
-
ascund de propriile obsesii numai că (fără să știe) le trag după ei cotidian pietre de moară prinse pentru totdeauna la glezne vine o vreme trebuie să te scuturi de umbra lor oamenii fără chipuri putrezesc (pe dinăuntru) încetul cu încetul 19 septembrie 2011 Cuvintele tale Mai spune-mi că totul e bine, Că viața decurge firesc, Că-i vesel coșmarul grotesc Prescris de concerne străine. Mai spune-mi că timpul zâmbește Atunci când ne taie-n bucăți Prin zvonuri și prejudecăți
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
învălătucită, ondulîndu-se și umflîndu-se la cei mai fini curenți de aer, licărind în lumina palidă care se scurgea prin dreptunghiul ușii stacojii. Am simțit brusc singurătatea ca pe o sârmă strânsă în jurul beregatei, pe care cineva ar suci-o cu încetul. Am înaintat ca un somnambul, lipit de pereții de aramă cafeniu-uleioasă, zgîriindu-mă de florile coclite, ferindu-mă de pîn-zele străvezii, rupând totuși unele cu umărul, altele prinzîndu-mi-se-n păr, acoperindu-mi ochii și atingîndu-mi obrajii ca niște mânuțe de copil. Pe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
am îndreptat către noapte. M-am îndepărtat rapid de terenul de handbal, cu toată nebunia lui, pe o cărare catifelată, printre siluetele negre ca smoala ale cetinelor, care ștergeau ușor, din când în când, bolta, acoperind și descoperind stelele scânteietoare. încetul cu încetul, m-am trezit în inima nopții. Noaptea atât de dragă 142 mie, noaptea cu mandale de stele, șotroa-ne de stele, labirinturi de stele. M-am întins pe iarbă lăsând să-mi cadă pe față, ca o batistă, zaimful
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
către noapte. M-am îndepărtat rapid de terenul de handbal, cu toată nebunia lui, pe o cărare catifelată, printre siluetele negre ca smoala ale cetinelor, care ștergeau ușor, din când în când, bolta, acoperind și descoperind stelele scânteietoare. încetul cu încetul, m-am trezit în inima nopții. Noaptea atât de dragă 142 mie, noaptea cu mandale de stele, șotroa-ne de stele, labirinturi de stele. M-am întins pe iarbă lăsând să-mi cadă pe față, ca o batistă, zaimful constelațiilor. Mă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
înainte, atârna pe ușă, prins în inele șubrede. Mi-am lipit urechea de lemnul ud. Pe scorojeala vopselei înnegrite fluturau fulgi răzleți de zăpadă. La început n-am auzit nimic, nici măcar tăcerea, de parcă spațiul dinăuntru ar fi fost plin, compact. încetul cu încetul însă, ca niște mesaje teribile venite dintr-o lume scufundată, ca mârâitul înfundat al unui animal înspăîmîntător, am deslușit, cutremurat ca de-mplinirea unei profeții și cu părul ridicat pe brațe, un păcănit monoton, ca de vechi aparat
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pe ușă, prins în inele șubrede. Mi-am lipit urechea de lemnul ud. Pe scorojeala vopselei înnegrite fluturau fulgi răzleți de zăpadă. La început n-am auzit nimic, nici măcar tăcerea, de parcă spațiul dinăuntru ar fi fost plin, compact. încetul cu încetul însă, ca niște mesaje teribile venite dintr-o lume scufundată, ca mârâitul înfundat al unui animal înspăîmîntător, am deslușit, cutremurat ca de-mplinirea unei profeții și cu părul ridicat pe brațe, un păcănit monoton, ca de vechi aparat de proiecție
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
în bibliotecă, așezându-mă pe scaun în sala de lectură aproape goală, încerc să mă scutur de toate vocile pământului, scriu pe acest caiet, fiecare nerv îmi tresaltă cu înfrigurare pe măsură ce mă las prins în acest spațiu sacru al bibliotecii, încetul cu încetul mă pierd în acest timp al uitării de sine, în așteptarea cărților răsfoiesc atlasul de anatomie, mușchi, oase, nervi într-o perfectă organizare, Cum se explică oare acest miracol care umblă, vorbește, aude, iubește și aș putea adăuga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
așezându-mă pe scaun în sala de lectură aproape goală, încerc să mă scutur de toate vocile pământului, scriu pe acest caiet, fiecare nerv îmi tresaltă cu înfrigurare pe măsură ce mă las prins în acest spațiu sacru al bibliotecii, încetul cu încetul mă pierd în acest timp al uitării de sine, în așteptarea cărților răsfoiesc atlasul de anatomie, mușchi, oase, nervi într-o perfectă organizare, Cum se explică oare acest miracol care umblă, vorbește, aude, iubește și aș putea adăuga aproape jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
aflu unde altundeva ți se îndreaptă ochii decât înspre fereastră, care fereastră dă tocmai înspre poarta de la intrare! Am văzut-o strecurându-și mâna printre drugii de fier și căutând cu pricepere cheia din cutia poștală, a deschis cu gesturi încete poarta și Ursu, un câine mare și lățos, neîndurător cu străinii i-a ieșit fericit în întâmpinare, Aida l-a îmbrățișat tandru, neținând seama de hainele ei elegante în care parcă toată primăvara nedecisă de afară își prinsese loc, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
noi, Mulțumim! Cu ce să vă servesc? Un suc de fructe rece, o cafea?! Un suc ar fi minunat, e-atât de cald afară! Perfect! Aida ne lasă iarăși singuri, o fluturare, cum spunea cândva Theo, acum probabil ceva mai înceată în mișcări, pianul lângă fereastra ce dă în grădină, pe pian cutia închisă a viorii, pe portativ note, ca și cum cineva s-ar fi ridicat nu demult din scaun, în vitrinele bibliotecii bibelouri și vaze scumpe, cristaluri, mobilierul din cameră având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mai e nimeni în cafenea, au plecat ceilalți clienți și sezonul turistic încă nu s-a deschis, se-așază pe scaunul din fața mea, fără reținere, mă întreabă de unde vin, ce caut în Veneția în anotimpul acesta și eu nefericit pentru că încetul cu încetul ea îmi sfâșie tabloul în care mă integrasem cu atâta plăcere, piazza pustie, cerul întunecat, ploaia, răpindu-mi pentru totdeauna posibilitatea de a mai afla vreodată de ce toate acestea îmi erau atât de apropiate, fata din fața mea, caldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nimeni în cafenea, au plecat ceilalți clienți și sezonul turistic încă nu s-a deschis, se-așază pe scaunul din fața mea, fără reținere, mă întreabă de unde vin, ce caut în Veneția în anotimpul acesta și eu nefericit pentru că încetul cu încetul ea îmi sfâșie tabloul în care mă integrasem cu atâta plăcere, piazza pustie, cerul întunecat, ploaia, răpindu-mi pentru totdeauna posibilitatea de a mai afla vreodată de ce toate acestea îmi erau atât de apropiate, fata din fața mea, caldă, vorbăreață, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Ana în această limbă cu totul necunoscută mie spunea unui străin ceva despre mine însumi și eu n-o înțelegeam, fără răspuns rămâne întrebarea mea cu fluviul, porumbeii netemători, obișnuiți cu pașii oamenilor, au învățat și ei umblatul pe jos, încetul cu încetul vor uita zborul, cel de-al patrulea fluviu, îmi sorb cafeaua și mă apropii de fântână, E Rio de la Plata! și bătrânul sprijinit cu mâina stângă de gardul ce înconjură fântâna, iar cu cea dreaptă se susține în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
această limbă cu totul necunoscută mie spunea unui străin ceva despre mine însumi și eu n-o înțelegeam, fără răspuns rămâne întrebarea mea cu fluviul, porumbeii netemători, obișnuiți cu pașii oamenilor, au învățat și ei umblatul pe jos, încetul cu încetul vor uita zborul, cel de-al patrulea fluviu, îmi sorb cafeaua și mă apropii de fântână, E Rio de la Plata! și bătrânul sprijinit cu mâina stângă de gardul ce înconjură fântâna, iar cu cea dreaptă se susține în baston îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
peretele, Când l-ai cunoscut pe meșter? îl întreb eu din nou, vuietul cald al pădurii se-apropie și se-ndepărtează de noi ca o răsuflare de animal uriaș domolită de somnul ancestral al fiarei, Janos își aprinde cu gesturi încete o nouă țigară și pentru o clipă sunt și eu tentat să-i cer una, nu pentru că aș simți cu adevărat nevoia să fumez, ci numai de dragul voluptății cu care și-o aprinde el, țigările cu filtru stau frumos rânduite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
privirii meșterului, dar, spre deosebire de ochii lui deprinși a dibui problemele de dincolo de lumea informă a tencuielii zgrunțuroase, ochii mei bâjbâind încă, Aici unde se presupune a fi cupola îl avem pe Iisus Pantocrator, și firul rar al cuvintelor sale urmează înceata depanare a gândului, liturghia îngerească, în conca absidei o avem pe Maria mijlocitoare cu pruncul Iisus și-mi rămâne un spațiu gol chiar deasupra tâmplei, problema e că nu-i suficient de mare ca să-mi încapă ceea ce ar trebui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
la mustrarea lui și-i arăt prin gestul larg al mâinii patul tare de lemn acoperit cu o pătură decolorată de prea desele spălări, Dar el se întoarce spre lavița de lemn din colțul odăii și se așază cu mișcări încete, e cald în încăpere, nu îndrăznisem să deschid fereastra din pricina gângăniilor atrase de lumina becului meu, îi propun părintelui să las ușa deschisă și să stingem lumina din odaie, să las aprins numai becul de afară agățat la unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și atunci când începem să vorbim, de fapt învățăm să vorbim, subliniază mult pe învățăm, nu știm de la bun început vorbirea, un copil născut și lepădat în sălbăticie, cu toate că are darul vorbirii, izolat de oameni, nu va ajunge să vorbească și, încetul cu încetul, va înceta să mai fie om, același lucru se întâmplă și cu credința, de la răstignirea lui Hristos pe cruce toți ne-am născut cu darul credinței, unii învață firesc credința așa cum învață să vorbească, alții însă se izolează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
începem să vorbim, de fapt învățăm să vorbim, subliniază mult pe învățăm, nu știm de la bun început vorbirea, un copil născut și lepădat în sălbăticie, cu toate că are darul vorbirii, izolat de oameni, nu va ajunge să vorbească și, încetul cu încetul, va înceta să mai fie om, același lucru se întâmplă și cu credința, de la răstignirea lui Hristos pe cruce toți ne-am născut cu darul credinței, unii învață firesc credința așa cum învață să vorbească, alții însă se izolează de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-mă pentru trufia mea tinerească de până acum și primește-mă printre ucenicii tăi, ferește-mă însă, Doamne, de sfințenie! Lasă-mă să fiu pictor! 3 iulie, obiectele încep să se contureze tot mai precis în jurul meu, lumea reală revine încetul cu încetul în limitele ei cunoscute, iar simțurile mele încep să se pună în acord între ele, de pildă atunci când mâna mea se apropie de ceașca de cafea, aproape în același timp atât simțul tactil cât și văzul transmit aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
trufia mea tinerească de până acum și primește-mă printre ucenicii tăi, ferește-mă însă, Doamne, de sfințenie! Lasă-mă să fiu pictor! 3 iulie, obiectele încep să se contureze tot mai precis în jurul meu, lumea reală revine încetul cu încetul în limitele ei cunoscute, iar simțurile mele încep să se pună în acord între ele, de pildă atunci când mâna mea se apropie de ceașca de cafea, aproape în același timp atât simțul tactil cât și văzul transmit aceeași informație precisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
alții. Când a intrat în ea, Lisa a simțit cum se liniștește profund. A expirat lung și curat, lăsând toată tensiunea să dispară. A savurat absența agitației pentru o secundă, până când a început s-o pătrundă cu mișcări lungi și încete. Ea intenționa să se bucure de fiecare moment. Știa că așa va fi. Apoi a plâns. —De ce plângi, iubito? A luat-o în brațe. —E doar ceva fizic, spuse ea, preluând deja controlul și redevenind cine era. Mulți oameni plâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
el, luând-o în brațe. Haide, Fata-Editor, o să îți strici machiajul. Ea a reușit să chicotească, dar gâtul o durea de parcă avea pietre blocate înăuntru. Îmi pare rău că lucrurile nu au mers între noi, recunoscu ea cu o voce înceată. Păi, dădu el din umeri, se mai întâmplă. Știai că... —...două din trei căsnicii se termină cu divorț, spuseră ei amândoi. Reușiră să râdă cu ceva efort, după care își dădură drumul unul celuilalt. —Și cel puțin acum este amiabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
la Brighton. Nopțile albe nu vor mai fi pline de cocaină, ci de scâncete de copil. Toate veniturile vor trece din contul blugilor Dolce & Gabbana către cel al scutecelor de unică folosință. Dar Lisa s-a pus pe treabă și, încetul cu încetul, l-a convins, apelând la mândria lui masculină. Nu vrei ca genele tale să meargă mai departe? Nu. Și apoi, într-o zi, stând întins în pat, a spus: —Bine. —Bine, ce? —Bine, hai să facem un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Nopțile albe nu vor mai fi pline de cocaină, ci de scâncete de copil. Toate veniturile vor trece din contul blugilor Dolce & Gabbana către cel al scutecelor de unică folosință. Dar Lisa s-a pus pe treabă și, încetul cu încetul, l-a convins, apelând la mândria lui masculină. Nu vrei ca genele tale să meargă mai departe? Nu. Și apoi, într-o zi, stând întins în pat, a spus: —Bine. —Bine, ce? —Bine, hai să facem un copil. Înainte ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]