4,538 matches
-
stângă - buzunarul stâng. În fond și la urma urmei, dacă stau și mă gândesc, sunt un individ care încearcă să-și clarifice toate fenomenele, problemele, chiar existența în general. Și nu numai de dragul clarificării - deși recunosc că am o oarecare înclinație în direcția asta -, ci mai ales pentru că am observat că estimările comode te fac de cele mai multe ori să înțelegi mai bine natura adevărată a lucrurilor. Să presupunem, de exemplu, că pământul nu e o sferă, ci e o masă uriașă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
foarte mult timp, pentru că au fost aspecte pe care nu le-am putut lămuri doar prin teste și interviuri. Sistemul ne-a furnizat date despre toți cei douăzeci și șase: detalii legate de naștere, familie, educație, rezultate școlare, viață sexuală, înclinație spre băutură. Absolut tot ce ne interesa. V-au dezbrăcat ca pe niște prunci și au pătruns în toate cotloanele. Astfel am aflat o mulțime de lucruri. — Nu pricep totuși ceva, am zis. Din câte am înțeles, nucleele conștiinței, respectiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ciorchine.” Poetul deține o rețetă prin care combină elementul ludic-livresc cu un intens vizionarism, o melancolie cunoscătoare (a descendenței) cu înfrigurarea exploratorului unor stranii tărâmuri, descriptivul de o simplitate ce mimează banalitatea cu fastul descrierilor aglomerat-baroce, cuvântul concret, mustos, cu înclinații spre registrul popular-arhaic și cuvântul abstract ori simbolic. Construcția urmează o rafinată tehnică a climaxului, poemele sunt hiperbole transpuse în cheia unor alegorii, care „joacă” pe tensiunea concret-abstract, real-vizionar, livresc-ingenuu (nu întâmplător, emblematica figură a oglinzii și a oglindirii). Poetul
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
Boniface Hétrat. O vagă atmosferă eminesciana și un sentimentalism discret caracterizează versurile lui Const. D. Popescu, în timp ce fugarele notații ale lui Victor A. (actorul Victor Antonescu), cuprinzând schițarea unei situații dramatice sau descrierea unor caractere, dovedesc spirit de observație și înclinație către analiza comportărilor umane. Tot el este autorul unor cronici dramatice ale spectacolelor teatrului craiovean; într-una din ele semnalează sursă franceză (piesă Un fîl à la patte) a comediei Nunta lui Lică de N. G. Rădulescu-Niger. Un articol informat
FREAMATUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287087_a_288416]
-
interese dogmatice, extraliterare. Dincolo de ușurința cu care a răspuns comandamentelor perioadei, apropiindu-se totuși într-o mai mare măsură decât alți scribi ai epocii de zona esteticului și alternând registrul satirei „usturătoare” cu acela al construcției „grave”, monumentale în intenție, înclinația lui autentică, neexploatată suficient, este aceea de a experimenta în sensul ficțiunilor arborescente, al complicațiilor narative, al spiritului ludic, parodic și autoironic. De asemenea, sunt evidente calitățile prozatorului de a construi - în special pe o tematică rurală - în spațiul realismului
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1961-1962). Ca poet, debutează în revista lui G. Călinescu „Lumea”, în 1945, iar editorial, cu volumul Goarnele inimii, apărut în 1949. A murit înecat în Marea Neagră. Primele versuri, incluse abia mai târziu în volum, arată înclinație spre confesiune și meditație: toamna, peisajul aburit al serii, melancolia tinereții fugare, în formele de expresie ale unui sentimentalism cenzurat. Începând cu 1948, D. se pune fără rezerve în slujba regimului comunist, devenind unul dintre rapsozii lui cei mai înfocați
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
modelele”, efectele înrâuririlor, cu un cuvânt filiațiile scriitoricești (de pildă, între Al. Hâjdeu și B. P. Hasdeu), ca și relațiile fluide dintre „structura sufletească” a unui autor și opera lui, dintre „viața trăită” și „viața ficțiunii”. Se poate lesne sesiza înclinația de a reconstitui portretul artistului la tinerețe (A. I. Odobescu, B. Delavrancea), „traiectoria” lui, ce conduce la configurarea unei individualități complexe (contradictoriul A. I. Odobescu, deconcertantul Ion Barbu ș.a.), fie și nerecunoscută (cazul lui V. A. Urechia). Temperat polemică pe alocuri, cochetând
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
la definirea a ceea ce înseamnă a fi o persoană umană. Din această definiție rezultă că într-adevăr suntem supuși riscurilor în viața de zi cu zi, dar deținem controlul în coordonarea lor, deoarece putem schimba multe, dacă avem timpul și înclinația necesare. Putem afirma că există risc în tot ceea ce facem, astfel: o simplă acțiune, de a traversa strada, de a te plimba cu mașina, de a înota, de a bate la ușa cuiva necunoscut, se poate finaliza cu o nenorocire
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
excursie pe tărîmuri extrem-orientale. Fidel unui naturalism dus În pînzele albe, deși disprețuitor la adresa psihanalizei, Houellebecq reține din copilăria lui Valérie mai ales gangurile “sexuale”: Își confirmă renumele de scriitor degrabă vărsător de spermă și prezintă o femeie cu puternice Înclinații lesbiene. De aici, romanul dansează În jurul formării noului cuplu care, asemeni celor din Particulele elementare, trece prin fel de fel de experiențe sexuale extreme - autorul fantasmează cît pentru cinci Penthouse-uri - ca eșanjismul, sodomia, blow-job, ca să nu mai vorbim de felație
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
adoptat la vârsta de paisprezece ani de subofițerul Gheorghe Constantin, ceea ce-i permite să urmeze, între 1925 și 1932, Liceul Militar la Craiova, apoi Școala de Război, unde, după absolvirea cu rezultate strălucite, a predat o vreme ca profesor suplinitor. Înclinațiile sale profunde par să fi fost însă altele. După ce a debutat în 1930, sub numele real, în paginile revistei „Izvorașul” (Bistrița-Mehedinți), colaborează cu versuri, articole, interviuri, la „Jurnalul” (Craiova), „Luceafărul literar și critic”, „Conștiința națională”, „Buna Vestire”, „Sfarmă-Piatră”, „Condeiul”, „Tribuna
CRISTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
să le confunde însă cu iubirea autentică. Romanul excelează în surprinderea minuțioasă a detaliilor (arhitectura caselor, interioare și mobilier, obiceiuri, gusturi) și a nuanțelor, reușind să construiască pregnant fiecare personaj, într-o suprapunere caleidoscopică de amintiri, senzații difuze, obiecte vetuste, înclinații și trăsături comportamentale. Atmosfera este impregnată de mirosul greu și răscolitor al castanilor, laitmotiv ambiental, și de legenda ce spune că fetele care stau sub ei nu se vor mărita. Volumul de povestiri Eternitatea e după colț (1972) analizează avatarurile
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
Arta vine din implicarea în cuvinte a unei unde sufletești vii (La oglindă, Nu te-ai priceput!), ca și din realizarea, cu mare naturalețe a gesturilor, mimicii, mișcării (Subțirica din vecini, Rada). Eroii lui trăiesc, nu sunt doar siluete convenționale. Înclinația lui C. de a-și obiectiva emoția, formula, specifică lui, de lirică a rolurilor sunt slujite de un dialog (ori monolog) ce sintetizează sugestiile de ordin caracterologic și poate transpune, cu pudoare, în nuanțele și ritmul lor interior, stări sufletești
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Adjective negative (%) 85,2 43,6 69,2 43,1 Adjective neutre (%) 9,0 33,3 10,8 26,3 Adjective pozitive (%) 5,8 23,1 20,0 30,6 Observații privind studiul atitudinilor față de organizații În general, oamenii au înclinația să gândească negativ despre organizațiile din care fac parte (76,7% dintre adjectivele exprimate de subiecți au caracterizat negativ organizațiile în care lucrează), aprecierile pozitive obținând un scor mai redus (13,3%) (vezi tabelul 6: Repartiția percepțiilor pe cele două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
5% pentru partide și 10% pentru coaliții, în timpul alegerilor legislative din 2000. Unele formațiuni politice au fost, astfel, eliminate de pe scena națională, după ce au obținut scoruri relativ ridicate la scrutinurile locale. Această nonstructurare a votului, caracteristică alegerilor locale, arată o înclinație a alegătorilor spre persoane cunoscute, considerate cel mai apte să administreze afacerile comunității, dincolo de marile sensibilități politice. În același timp, numărul mare de partide înscrise în alegeri (în 2000, 98 de formațiuni politice și-au prezentat listele de consilieri locali
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o toleranță foarte scăzută la frustrare și un prag scăzut de control al tendințelor de a manifesta agresivitate, inclusiv violență; 5. incapacitatea de a trăi sentimentul de vină și de a învăța din experiență, în special din pedepse; 6. o înclinație marcată de a da vina pe alții sau de a oferi explicații plauzibile pentru comportamentul care a adus pacientul în conflict cu societatea. De asemenea, ca o trăsătură asociată poate fi prezentă și iritabilitatea. Tulburarea de conduită din copilărie sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unul din cei trei superfactori ce se caracterizează prin faptul de a fi: antisocial, rece afectiv, egocentric, impersonal, impulsiv, și parțial cu extroversia caracterizată prin felul de a fi sociabil, vioi, activ, asertiv, căutător de senzații tari. EYSENCK subliniază că înclinația spre comportament dissocial și crimă - care e parțial biologică - e mediată prin intermediul temperamentului, iar între normalitate și psihopatie există un continuum. BLACKBURN (1959Ă a studiat infractorii gravi, care au tulburări de personalitate și se află în detenție specială. El a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
îndeplinește funcția de secretar de redacție), „Gazeta Bucovinei”, „Bilete de papagal”, „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Bucovina”, „Universul literar” (unde a fost redactor), „Bucovina literară” (fiind și în comitetul de redacție), „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Livresc și prețios, cerebral până la ariditate, cu înclinație spre teoretizări, C. cultivă în cogitațiile sale „răzgândirea”. Cu alte cuvinte, gândind cu mintea lui, caută să nu calce pe urmele unor „sentințe consacrate”. Eseistica, de suflu scurt, comprimată adesea până la dimensiunile unui aforism, nu manifestă inhibiții față de ideile unor
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
de text: „Ala, bala, alandala,/ o pădure cu rădăcinile-n sus,/ un val cu gura deschisă,/ un nasture înaripat,/ un pitic mâncat de-o alună/ - și-o portocală” (Portocala). Viziunea a evoluat de la feeric spre grotesc și spre macabru, dar înclinația spontană spre prelungirea descriptivului în imaginar s-a păstrat: „Vizitatorii mei sunt un domn întrerupt la mijloc,/ o doamnă continuă/ și fiica lor de tablă,/ un profesor care predă brânză,/ un asasin rătăcit, o droaie/ de furnici necăsătorite,/ un copac
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
interpretează și semantizeză cotidianul. Iar uneori se înregistrează salturi bruște - dar plauzibile, spre contemplarea „filosofică” a generalităților, a sensului existenței, a legităților și semnificațiilor. Finalul - cu sinuciderea Iuniei, probabil din slăbiciune, din inadaptare, din neputința de a fi fericită - învederează înclinația naratorului de a recurge la ipoteze, supoziții, variante de „adevăr”, într-o „anchetă” care nu e „polițistă”, ci gnoseologică. În Erou fără voie (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), un scriitor îi cere unui personaj „real”, care a supraviețuit, mutilat
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
calificările excesive. Descrierea operei pune pentru prima dată accentul pe postume și își propune cartografierea amănunțită a temelor romantice la Eminescu. În capitolul Cadrul psihic se recompune registrul afectiv eminescian, cu evidențierea câtorva note fundamentale (vocația neptunică și uranică, erotismul, înclinația spre extincție). În Cadrul fizic se trec în revistă temele romantice (germinația, geologia sălbatică, borealismul etc.) și elementele materiei (apa, vegetalul, muntele). Două minuțioase capitole, Tehnica interioară și Tehnica exterioară încheie descrierea operei. În Analize, Eminescu în timp și spațiu se
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
1998 până în 2001. În 1980 este numit, prin decret regal, profesor titular de limba și literatura română la Universitatea din Amsterdam. Fondator și secretar al Cercului de stilistică și poetică, la București, în anii ’60, A. manifestă de timpuriu o înclinație spre rigoarea formală și devine unul dintre misionarii locali ai structuralismului, aflat atunci la apogeu. Este unul dintre fondatorii Asociației olandeze de Semiotică și al unui institut de cercetări în domeniu. Este coorganizator al celui de-al patrulea Congres internațional
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
chiar dacă, uneori, fundalul nocturn, decorul ruinelor, gestul damnării sunt invocate convențional (Miezul nopții). Tristețea în fața nestatorniciei fericirii (motivul central al liricii lui A., nu străin de modelele de circulație în epocă, cel lamartinian în primul rând, însă susținut de o înclinație temperamentală depresivă și alimentat de circumstanțe ale vieții ce nu au răspuns nevoii sale de ocrotire și stabilitate) e dublată de o percepție de ordinul generalului. A. încearcă acea amărăciune ce intră în condiția umană supusă erodării în trecerea de
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
prezența medicilor sunt deseori întâlnite. Printre altele, chirurgia era bine dezvoltată (circumcizie, intervenții pe membre, pe craniu sau chiar pe abdomen). După anul 70 d.Ch., rămași fără țară, împrăștiați în toate colțurile lumii, evreii s-au remarcat prin marea lor înclinație spre medicină, intrând repede în elitele societăților în care au ajuns. Ușurința însușirii unor limbi străine le-a permis accesul larg la mai multe scrieri, în special cele din lumea arabă, greu accesibile pentru europeni. Celebra Școală de medicină greacă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și adesea dificil de identificat. Această situație sugerează utilizarea preferențială a conceptului de factori de risc în locul celui de cauză. încercând să descifrăm cauzalitatea complexă a fenomenului suntem obligați să plecăm de la recunoașterea diferenței ereditare între femei și bărbați cu privire la înclinațiile spre manifestări violente. La nivelul grupurilor sociale, biologia diferită, dotând bărbatul cu forța fizică, susține apariția unor reprezentări sociale patriarhale, în care femeile, copiii și bunurile aparțin capului familiei, bărbatul. în această viziune ierarhică asupra rolurilor sociale, femeia este considerată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
bătăilor primite cu intenție de disciplinare, precum și dezvoltarea unor comportamente abuzive, de agresor sau victimă, mai târziu în cadrul relațiilor de cuplu (Swinford et al., 2000). Aceeași teorie, susținută de numeroase studii ulterioare, furnizează explicația căutării unui partener violent sau cu înclinații de victimă, la vârsta construirii intimității. învățarea care se produce se bazează pe mecanisme nedeplin elucidate, în care vârsta, sexul, alte condiții ce țin de eficiența rețelei sociale disponibile, au o importantă contribuție. Bazându-se pe alte cercetări, Swinford și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]