13,635 matches
-
A. Naum (Zâna, Cânticul doinei, Bucolică ș.a.), Teodor A. Naum (Bucolică, Pentru iubire ș.a.), Gh. Vasiliu, care folosește pseudonimul G. Prut (Ideal, Verde, În colțul fereștii ș.a.), George Murnu ( În fața unui volum), G. Rotică, Liviu Marian. Cu proză este prezent îndeosebi Eugen Boureanul (Puiul, Dulgherul, Leul, Fanta ș.a.). Câteva studii de istorie a filosofiei și a artei - Alexandru A. Naum, Grigorescu și impresioniștii, Începuturile creștinismului și arta, Vechea artă creștină, M. Rădulescu, Transcendentalismul logic al lui Kant și psihologismul lui Fries
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
basarabene”, „Pământul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista franco-română”, „Tomis”, „Tribuna” (Călărași), „Universuil literar”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Zorile”. A mai semnat Lucian Dumbravă, Dumitru V. Dumitru, D. V. Dumitru-Studolna. Primul volum, Poeme, îi este publicat în 1936. S. s-a afirmat îndeosebi prin Cântece în singurătate, plachetă apărută în 1942, distinsă cu Premiul Societății Scriitorilor, reluată în 1943 cu adăugarea unui singur poem. Simpatia nedisimulată pe care i-au arătat-o foiletoniștii epocii nu poate fi pusă exclusiv sub semnul emoțional al
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
Aureliu, Malebranche, L. Ollé-Laprune, N. Berdeaev, G. Bastide, M. Boigey, R. Déscartes). Morala vechilor greci punea în valoare trei principii care priveau direct starea sufletească: autarkeia sau principiul independenței, ataraxia sau liniștea sufletească și aponia sau absența suferinței. Morala stoicilor, îndeosebi prin L.A. Seneca, scotea în evidență importanța liniștii sufletești (tranquilitate animi) și a echilibrului sufletesc, specific înțeleptului (constantia sapientiorum), pentru sănătatea mintală. Creștinismul a adus cu sine o adevărată tehnică de cultivare a virtuților morale și de eliminare a păcatelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fost mai tânăr decât reprezentanții generației pașoptiste; ascensiunea sa politică, Începută odată cu domnia lui Alexandru Ioan I, avea să fie totuși simultană cu a acestora, fapt care a avut importante consecințe asupra dezvoltării politicianului. De asemenea, influența pe care aceștia (Îndeosebi Ion Heliade Rădulescu) au avut-o În formarea sa intelectuală l-a apropiat de ideile, limbajul, dar și de echivocurile specifice multor pașoptiști după trecerea În viața politică „oficială”. O analiză a succesivelor adeziuni, afinități și retractări boeresciene este dezirabilă
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
sesizarea discontinuităților apărute la nivelul atașamentelor, al surselor și chiar al ideilor. La debutul pe scena publică, Boerescu a fost perceput Îndeobște ca afiliat „partidului progresist” , „stângii” din Adunarea Electivă-Legislativă aleasă În 1858. Polemicile sale frecvente cu grupul „tradiționalist” (și Îndeosebi cu Barbu Catargiu), apropierea de Alexandru Ioan I, prezența alături de radicali În guvernul condus de Ștefan Golescu (1860) puteau legitima o asemenea asimilare. La 13/25 aprilie 1864, În plină dezbatere a legii rurale, omul politic se revendica explicit de la
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
pour la convocation des Divans Ad-hoc dans les Principautés du Danube, publicat În 1857, relua În mare temele din lucrarea citată anterior : considerațiile de politică externă, apelul la vechile „adunări extraordinare” ale Principatelor, insistența asupra rolului „stării a treia” și Îndeosebi al profesiunilor liberale. Însă diferențe destul de importante erau deja sesizabile. Evocarea lipsei de educație a țăranilor , presupunând implicit abandonarea revendicării votului universal, dar și acceptarea mitropoliților ca președinți de drept ai adunărilor consultative defineau o poziție politică mult mai precaută
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
fost unilaterală și a Încălcat, deci, termenii Tratatului general de pace, din 30 martie 1856, de la Paris, În temeiul căruia orice intervenție În Turcia era responsabilitatea „concertului european”, „că un Intreg” . Declanșarea războiului a fost precedată, Între altele, de discuții, Îndeosebi Între guvernul britanic și cel rus, referitoare la posibila configurație a hărții politice a Europei Orientale. Printre preocupările prioritare ale guvernului britanic se numără determinarea Rusiei să nu fie tentata să reactualizeze proiectele lui Petru I și pe cele ale
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
și aceasta din urmă probabilitate, se poate presupune că Rusia, formulând-o, dorea să asigure guvernul englez, care era atât de sensibil la orice tentativă a sa, reală sau doar În intenție, de afectare a integrității teritoriale a Imperiului Otoman, Îndeosebi În zona europeană, că nu urmărea așa ceva. Că, din contră, acceptând că Dobrogea să intre În granițele unui stat vasal al Porții, recte România, integritatea teritorială a acestuia În Europa nu ar fi avut de suferit. Dată fiind importanță deosebită
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
adus scumpei defuncte” <ref id="12"> 12 T. W. Riker, op. cit., p. 562. </ref> (adică Convenției)? În primul rând, el făcea să crească prerogativele domniei pe seama Parlamentului, prin dreptul domnitorului de a numi, În fiecare an, președintele Adunării deputaților și, Îndeosebi, prin crearea Senatului, căruia i se conferea atribuții legislative și de control importante, influențat decisiv de domnitor prin dreptul său de a numi jumătate din senatori. Regulamentele celor două Camere nu se mai elaborau de către ele, ci erau Întocmite de către
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și societatea românească. Cea mai importantă instituție a statului român, domnia, În conformitate cu prevederile Constituției din 1866, avea prerogativele diminuate față de ce prevedea Convenția de la Paris din 1858 și mai ales față de Statutul de la 1864, atât În ce privește exercitarea puterii legislative, cât, Îndeosebi, referitor la raporturile dintre șeful statului și Parlament. În felul acesta, prin echilibrul dintre puteri, a Început să funcționeze și În spațiul românesc dictonul „regele domnește, dar nu guvernează”, sugestiv pentru monarhiile constituționale. Evenimentele care au urmat, realizate cu Înțelepciune
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
prezent în redacție și marcându-și acum începuturile literare (Înviforată creștere, Împrimăvărare, Stanțe, Stih tânăr, Un zar, Ursita ș.a.), Iosif Moruțan, Valentin Strava, Ion Cherejan, Teodor Ciceu, Valentin Raus ș.a., iar proză dau Andrei Radu, Pia Dragoș, Alexandru Anca ș.a. Îndeosebi la rubrica „Grai și suflet românesc” apar numeroase retipăriri: Mihai Eminescu (Printre sute de catarge, Crăiasa din povești), George Coșbuc (Sub patrafir), Octavian Goga, St. O. Iosif (Cântec vechi). Rubrica intitulată „Colțul elevilor” înregistrează în 1942 debutul lui Dumitru Micu
TRIBUNA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
Pe culmile disperării, 1934). În fine, Apărarea civilizației apare pe fundalul mai vechilor dezbateri despre „criza culturii”; potrivit lui Ț., cultura ar sta în „ascendența politicului”, acesta subordonându-și-o („anexă a politicului”). Cartea are aspectul unui rechizitoriu antitotalitar, ce vizează îndeosebi ideologia comunistă în varianta ei stalinistă. Este totodată o carte-șoc și o carte-semnal de alarmă, în linia Panait Istrati - André Gide, avertizând asupra iluziilor intelectualilor occidentali cu privire la modelul sovietic. Concluzia, aforistică, a capitolului Rusia și civilizația occidentală este tranșantă: „Cei
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
erau ucraino-moldovenești), și-au păstrat limba și obiceiurile, au avut și unele manifestări artistice, cum consemnează Paul Ilin, în articolul Încercări de teatru în limba națională la românii transnistreni în anii 1920-1921. O bună secțiune este cea de etnografie, întreținută îndeosebi de Nichita P. Smochină: Prohoadele la românii de peste Nistru, Iarba verde. Din obiceiurile românilor de peste Nistru, Crăciunul, Boboteaza, Anul Nou la românii de peste Nistru. Câteva articole sunt mici monografii de localități: Alex. Cunețchi, Satul Lunca, Dominte Timonu, Satul Mahala. În ciuda
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
totul cât ne stă în putință pentru propășirea cauzei naționale [...]. Redacția se va însufleți pururea numai din sentimentul poporului. Vom întreține legături strânse cu cei mai încercați sprijinitori ai cauzei naționale”. Articolele de fond, ideologice, politice și culturale sunt semnate îndeosebi de Vasile Goldiș, Ioan Russu-Șirianu, Vasile Mangra, Ioan Slavici, Sever Bocu, V. A. Urechia, Iosif Blaga ș.a. Secțiunea literară conține versuri, proză, teatru, critică și istorie literară, literatură populară, articole despre folclor, traduceri. Se publică poezii de D. Bolintineanu (Muma
TRIBUNA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
Ibrăileanu, G. Bacovia, E. Lovinescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Anton Holban și G. Călinescu. Se propun puncte de vedere și sugestii bazate pe o lectură din perspectivă actuală. Se urmărește îndeosebi spulberarea prejudecăților, a clișeelor și formulărilor dogmatice emise în anumite perioade. Același scop îl au cărțile Permanențe literare românești (1998), cuprinzând eseuri despre o seamă de scriitori, de la A. I. Odobescu la Marin Preda, ori Recunoașterea valorii (2002), alcătuită din studii
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
dar mai ales în sfera literaturii. T. s-a remarcat și ca îngrijitor și prefațator al unor ediții de scrieri din G. Coșbuc, O. Goga, B. P. Hasdeu, Al. Macedonski, Mateiu I. Caragiale, M. Sadoveanu, Al. A. Philippide ș.a., destinate îndeosebi tineretului studios. O insolită proză umoristică, în serial, a publicat istoricul și criticul literar T. sub pseudonimul Thalia Mușat: Jurnalul unei adolescente (1991) și Jurnalul unei fete naive (1993). SCRIERI: Paul Zarifopol, București, 1981; Dinamica valorilor literare, București, 1983; Introducere
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
întemeierea, în decembrie 1905, la Craiova, a revistei „Ramuri”, al cărui text-program îl scrie. Aici va publica articole de directivă, comentarii, cronici literare și dramatice, recenzii, numeroase note polemice, dar și câteva proze scurte, amintiri, note de călătorie, precum și traduceri, îndeosebi din literatura italiană, iscălind inițial Dem. Gh. Thomescu, apoi și cu pseudonime: Dinu Vultur, Corneliu Vultur, Claudiu Vifor, Brumărel, cronicar, Tonans ș.a. Mai colaborează acum și la alte periodice, din „țară” - „Presa liberă”, „Amicul tinerimei”, „Steluța” - sau ardelene - „Răvașul”, „Luceafărul
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
această dezaxare, dornică să se smulgă din propria ei piele, să-și caute o altă condiție umană, dar stăruind totuși - otrăvită - să-și afle rezolvarea în cadrele acestei condiții”. Opinii pertinente, în pofida pedalărilor sociologiste, sunt formulate și asupra altor piese, îndeosebi asupra celeilalte „comedii tragice” a lui Sorbul, Dezertorul. Documentat și cu o bună aplicare la subiect este, de asemenea, studiul introductiv la monografia consacrată de Victor Bumbești lui Paul Gusty (1964). Substanțială se dovedește însă prezența lui T. în paginile
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
vomită pământul putrezit...” (amănunte din viața de zi și din vis a magnificului nicolae, V). Majoritatea textelor proiectează relația dintre nicolae magnificul și dona juana într-un univers erotizat, carnavalesc, orgiastic, cu toată fervoarea și bizareria oniricului. Introducerea tanaticului marchează îndeosebi personajul feminin, în care s-a descifrat o „figură feminină a Poeziei”, ce convertește fiorul tanatic în dorința de a genera text, astfel încât miza supremă a trăirii poetice ajunge să fie textualizarea, adică exorcizarea morții, cu procedeele „unui barochist fantast
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
T. situează universul autorului analizat între doi poli (natura și durata istorică), antinomia originară fiind interpretată prin intermediul a trei opoziții secundare: natură/om, natură/civilizație, trecut/prezent. Fără a oferi o imagine radical nouă asupra lui Sadoveanu, cartea se individualizează îndeosebi prin coerența viziunii de ansamblu, chiar dacă aceasta este obținută uneori prin fagocitarea sau ignorarea exemplelor care sfidează „schema”. Pe un tipar relativ asemănător se structurează și Opera lui I. L. Caragiale (I, 1977), unde cartografierea universului literar este precedată de o
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
de artă plastică și de teatru. Se va afirma cu cronici de întâmpinare și eseuri, unde comentează de preferință cărțile de poezie, în cadrul rubricilor permanente pe care le girează. În subtextul acestor comentarii se prefigurează o lectură consecventă și sistematică, îndeosebi a poeților din „generația Hyperion”, cum li s-a spus după numele colecției de la Editura Cartea Românească, unde le-au fost publicate antologiile de autor. Volumul Cetățile poeziei conține comentarii („construcții eseistice”) aplicate la poezia scrisă de Leonid Dimov, Emil
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
la Aurel Rău - vor fi continuate de lucrarea Marin Sorescu și deconstructivismul (1995) și de amplele eseuri din volumul Scriitori români în paradigme universale (1998), în care sunt discutate, cu o distinctă percepție interpretativă modernă, fenomene de cultură veche românească, îndeosebi scrierile cronicarului Miron Costin și ale lui Dimitrie Cantemir, autoarea abordând și alte teme, precum Mihai Eminescu și epoca postkantiană, Fenomenul Blaga și fenomenologia secolului XX. După A Discourse Analyst’s Charles Dickens (1999), o lectură critică incitantă, T. va
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
dur, incapabil să se iluzioneze, de o îndărătnicie învecinată cu disperarea, cu un accentuat gust de amărăciune defetistă, el ratează totuși, ca și Vasile Coroban, o vocație de polemist, găsindu-și salvarea în studii ample de analiză a fenomenelor generale, îndeosebi a celor ce țin de evoluția literaturii. Configurează cu exactitate și cu o perspectivă de sinteză corectă tendințe și orientări, tipologii tematice și simbolice, practică o interpretare fenomenologică subtilă și nuanțată, meticuloasă. Textele au un pronunțat caracter eseistic, un aer
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
în Adolescență, rezonanțe din Blaga autohtonizează tonuri rilkeene și incantații ce amintesc de Cântarea Cântărilor. Vidul bibliografic dintre Prohod pentru zi și antologia Poezii are în spate în primul rând o bogată producție lirică nevalorificată în acest interval, ce reflectă îndeosebi experiența traumatizantă a războiului. Ca fragmente ale unui jurnal liric de front, poemele din ciclul Pasărea morții devin o posibilă replică la Ciclul morții al lui Camil Petrescu. Eludând spectaculosul macabru, senzaționalul terifiant, poetul comunică tragicul individual, suferința înnebunitoare a
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
mesele rotunde, anchetele. Dezbateri precum Creație și actualitate, Argument pentru o istorie a literaturii române contemporane sau Condiția literaturii române în școli au durat ani de zile. Un vast capitol este dedicat traducerilor din literaturile lumii, la care se adaugă, îndeosebi prin grija lui Al. Căprariu și A. E. Baconsky, contactele directe cu mișcarea culturală europeană (interviuri, traduceri din presa internațională, note și însemnări). Una din obișnuințele instaurate de T. a fost editarea de numere speciale, dedicate unor personalități: Ion Agârbiceanu
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]