16,607 matches
-
greu am reușit să mă smulg din fața cimitirului unde vor fi dormind poate prietenii mei. În timp ce ne găteam de plecare, s-a pornit un grup de copii, urmați de Învățătorul lor. S au oprit În fața cimitirului, s-au descoperit. Apoi Învățătorul le-a pus o Întrebare. Am Înțeles repede că era vorba de o lecție de istorie: Cine a eliberat Slovacia și când ? a Întrebat Învățătorul. Glasurile copiilor sunau ca niște clopoței sub bolta senină a cerului. Au răspuns toți că
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de copii, urmați de Învățătorul lor. S au oprit În fața cimitirului, s-au descoperit. Apoi Învățătorul le-a pus o Întrebare. Am Înțeles repede că era vorba de o lecție de istorie: Cine a eliberat Slovacia și când ? a Întrebat Învățătorul. Glasurile copiilor sunau ca niște clopoței sub bolta senină a cerului. Au răspuns toți că meleagurile lor au fost dezrobite de români. Învățătorul zâmbea mulțumit de răspuns. Am zâmbit și noi. Nodul amar din grumaz, stârnit de aducerile-aminte, nu l-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
repede că era vorba de o lecție de istorie: Cine a eliberat Slovacia și când ? a Întrebat Învățătorul. Glasurile copiilor sunau ca niște clopoței sub bolta senină a cerului. Au răspuns toți că meleagurile lor au fost dezrobite de români. Învățătorul zâmbea mulțumit de răspuns. Am zâmbit și noi. Nodul amar din grumaz, stârnit de aducerile-aminte, nu l-am mai simțit. Am avut un simțământ de mândrie față de contribuția noastră de sânge În războiul dreptății, din munții Tatra. Cum au aflat
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
răspuns. Am zâmbit și noi. Nodul amar din grumaz, stârnit de aducerile-aminte, nu l-am mai simțit. Am avut un simțământ de mândrie față de contribuția noastră de sânge În războiul dreptății, din munții Tatra. Cum au aflat că suntem români, Învățătorul și copiii s-au apropiat de noi cu nețărmurită dragoste. Și pasărea de pe monument cânta, ca o chemare nebiruită a tinereții. Mi-am dat seama că prietenii, frații și nepoții noștri, căzuți În Cehoslovacia pentru cauza progresului, au reînviat murind
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
sculat asupră-i să-l facă nenorocit, eu să nu merg să-l mângâi, să privighez la trebuințele lui, să-i gonesc nenorocirea?... Oh! când aș cuteza aș vorbi tatălui [meu] despre dureroasa stare a aceluia ce mi-a fost învățătorul meu la muzică, dar nu poci, căci aceasta ar fi să-i mărturisesc ceea ce abia poci să mi-o încredințez mie însumi. Of, Dumnezeul meu, Dumnezeul meu! pentru ce nu m-am născut într-aceeași colibă cu Pergoleze, aș fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trăgănarea tonului firește că nu vom putea-o da neciodată cu preciziune matematică; căci simțământul artistic [î]i scapă totdeuna încercărei de-a calcula nurneric. E una din cerințele atât a unei adevărate naturi de artist cât și a unui învățător de arte ca să aibă această măsură în sufletul său. Cine va ști a cunoaște marginea unde tonul ca atare, adică ca element muzical, vrea să facă mai mult în declamațiune decât aceea ce i se cuvine, adică de-a nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fin simț artistic și de-o creatoare putere a tonului va putea să ajute mult. Noi n-am făcut decât a însemna locul din organism în care accentul simbolic se prezintă ca disciplină. Ar fi un esercițiu foarte fertil daca învățătorul ar petrece cu elevii săi, numai din acest punt de vedere, mai întîi mici întregiri poetice, cu deosebire poezii lirice cu mare evidență simbolică, a căror bogăție de accente simbolice s-o aducă la cunoștința elevilor, și apoi prin [ton
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
este sigură de abuz în lipsa unui asemenea dar firesc. Deci un medic, un judecător sau un om de stat poate să aibă în capul lui multe și frumoase reguli patologice, juridice sau politice, chiar în gradul încît să poată deveni învățător temeinic al acestora; totuși însă în aplicație ușor le va călca, sau pentru că-i va lipsi judecata firească (deși [nu] inteligența, Verstand) și va pricepe generalitățile in abstracto, nu va putea distinge însă daca un caz concret se poate subsuma
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însă e straniu ca cunoștința matematică astfel cum ai învățat-o să poată trece [și subiectiv] de cunoștință rațională și că la ea nu are loc deosebirea care se face la cea filozofică. Cauza este asta: izvoarele cunoștinței din care învățătorul a putut lua nu se află nicăiuri decât numai în principiele esențiale și veritabile ale rațiunei și prin urmare nici de ucenici nu pot fi luate dintr-alt loc nici pot fi contestate, și asta din cauza că aici aplicarea rațiunei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu se află decât în idee. Matematicul, naturalistul, logicul, oricât de frumos ar progresa cei dintâi în cunoștințe raționale în genere, cei de-ai doilea în cele filozofice în speție, rămân totuși (artiști) artizani ai rațiunei (Vernunftkunstler). Mai este un învățător în ideal care toate acestea le opintește (le pune-n mișcare), le folosește ca pre niște unelte în folosul scopurilor esențiale ale rațiunei omenești. Pe acesta numai am putea să-l numim filozof, dar fiindcă el însuși nu se găsește
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cultivă vro artă, ba chiar pe cutare or cutare țăran îl putem numi cult în felul său. De la femei pretindem cu deosebire cultură; însă ocupațiunea lor cu științele li apare bărbaților cel puțin netrebuincioasă, adesea nemăsurată și în genere... neplăcută. Învățători sătești și de școli poporale se luptă adesea cu zel și în van, o ajung însă prea rar de-a aparținea sau de-a fi numărați măcar între cei culți; odinioară - cu deosebire în începutul secolului nostru și de la timpul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
starea ce se numește cultură, nu are un scop general sau obiectiv, care adică să fie afară de persoană, și nici un scop practic. Într-asta ea-i contrapusă științei. Scopul orcărei activități științifice este general. Conlucrarea la o știință, fie-nvățînd sau învățător, fie creator sau numai culegător, are un scop general care trece peste persoana conlucrătorului, adică știința însăși. Când cineva se ocupă științific chestiunea nu e de dezvoltarea individului pentru el însuși, ca el să fie un om plin de știință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
governmentul comunei și al județului, cu sarcina miilor de noi postulanți, ieșiți din pământ, din iarba verde, pentru a aplica reformele. Atunci băieții din băcănii și ateliere de meseriași părăsiră pacinica lor ocupație, pentru a se boieri în notari comunali, învățători rurali, arhivari, paraarhivari - o generație nenumărată de logofeți fără învățătură și fără seriozitate morală, cari nu știau decât a scârțâi două slove pe hârtie, deveni elementul domnitor în România și pepiniera actualilor roșii. Astăzi există, după calculele ingenioase ale d-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vremea prin prăvălii de mărunțișuri și de pălării de paie. E drept, e o exigență a mai bunei instrucțiuni publice ca mărunțușarul pretins francez, vânzătorul de perii de dinți, de prafuri 72 {EminescuOpXIII 73} și de suliman să înlocuiască pe învățătorul român care-și înțelege profesiunea. E asemenea firesc lucru ca d. Urechia, a cărui poziție atârnă de satisfacerea caracudei roșie, să se conforme înțeleptelor sfaturi ale calfei de bărbier care trage perdaf fără săpun limbei noastre și bunului simț în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fie străine interesului școalei. O admonițiune verbală din partea autorității școlare ar fi fost, după a noastră părere, îndeajuns. Din aceste considerații ale noastre " Romînul" deduce că cerem ca bătaia să se reguleze în școale în mod oficial, că cerem ca învățătorii să pălmuiască, dar să-și spele mâna pentru c-a atins pe copilul mojicului. 78 {EminescuOpXIII 79} "Romînul" își permite, cu acea rară doză de aroganță care-i e proprie, să ne atribuie idei pe cari nu le-am emis
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici nu le-am putut emite. Copilul mojicului n-are nevoie de bătaie. O știm din experiență că nici un elev nu e mai ascultător, mai harnic, mai în bună orânduială în toate ale lui decât copilul țăranului. Acesta își îndrăgește învățătorul și-i intră în voie. Daca vrounul dintre ei e îndărătnic, departe de-a corumpe el clasa, clasa 'l îndreptează pe el. Profesorul n-ar avea decât să se plângă de-un elev către clasă pentru ca copiii de țărani, constituiți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
corpului didactic din România, precum St. C. Mihăilescu, Angel Dimitrescu, G. Dem. Teodorescu, Dim. Aug. Laurian, Ir. Circa, Dr. Barbu Constantinescu, I. Manliu ș. a., relevă d-lui ministru al instrucțiunii împrejurarea "că pentru întîia dată se ivește cazul ca un învățător pe care judecătorii săi legali (juriul) îl achită, căruia dânșii nu-i dau nici o penalitate, să fie cu toate acestea pedepsit, prin înlăturarea sentenței, și pedepsit atât de grav cu o permutare care e o destituire mascată. - Când o asemenea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
permutare care e o destituire mascată. - Când o asemenea permutare se face pentru că zelosul profesor a voit să aducă la ascultare pe un elev neastâmpărat, aceasta însemnează a slăbi cu totul disciplina în școală, a anihila prestigiul și autoritatea oricărui învățător" Iată dar de ce e vorba. Degeaba " Romînul încalică calul de bătaie al demnității omenești ș. a. m. d. Demnitatea cere ca cineva să aibă conștiință de răul ce-l pricinuiește și de necazul ce-l face altuia, ceea ce la copii nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se vede mai mult: identitatea instituțiunilor române de pretutindene, o unitate a poporului românesc, preexistentă formațiunii statelor dunărene, unitate ce cuprinde în unele priviri și pe românii de peste Dunăre. O interesantă culegere promite a deveni aceea a răspunsurilor pe cari învățătorii rurali le dau la cestionarul ce li s-a împărțit în 1877. Încă sub ministrul Maiorescu se împărțise, după cum știm, un asemenea cestionar privitor la datinele poporului, la naștere, nunți, înmormîntări și la alte ocazii solemne. La cestionarul întîi a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și la alte ocazii solemne. La cestionarul întîi a lucrat mai cu seamă Ion Creangă; al doilea cestionar e făcut de d. Hăsdeu și se mărginește la obiceiele juridice ale poporului nostru. Ca prime specimene se publică răspunsurile a trei învățători din județul Bacău. D. dr. Brîndză începe a publica în "Columna" numele ce-l dă poporul plantelor, pururea în alăturare cu numele botanice latine. D. Hasdeu face în aceste două fascicule istoricul extern și o analiză filologică a manuscrisului românesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să escamoteze una câte una toate vertebrele societății și să i se substituie românului în toate celea și oriunde. Prevestitorii decadenței bat în zădar la poarta luării noastre aminte. În zadar medicul recrutor constată degenerarea rasei române, perceptorul sărăcia ei, învățătorul ignoranța, economistul inepția ei produsă în mod artificial - noi urmăm, ca bizantinii decăzuți, a tăia înțelesul cuvintelor în două și, cum pentru aceștia vorba filioque era pretextul de război civil și de împărecheri, tot astfel la noi vorba liberalism constituie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce ne bântuie; omul cel mai bun și mai de treabă din lume poate avea principii eronate cu totul, omul cel mai mizerabil le poate avea pe cele mai bune; ei rămân cum sunt din alte împrejurări, căci deja Seneca, învățătorul lui Nero, care-a avut obiectul sub mâna lui și a putut constata adevărul, zice: Velle non discitur - a voi nu se învață, precum nu se 'nvață a naște sau a fi născut, precum nu se 'nvață a fi bun
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
casă la români și că de dragul spuselor dumnealor, războiul și fusul, raghila și depănătoarea se vor pune din nou în mișcare. După o seamă de vorbe pornite de mai sus, vedem acum și pe d. ministru al instrucțiunii adresîndu-se cătră învățători. D-sa le aduce aminte că 'nainte războiul făcea toată îmbrăcămintea trebuitoare țăranului, iar azi toată lumea poartă americă și madipolon. D. ministru vrea să redeștepte în locuitori vechile lor deprinderi de a se îmbrăca românește cu produse de-ale industriei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că 'nainte războiul făcea toată îmbrăcămintea trebuitoare țăranului, iar azi toată lumea poartă americă și madipolon. D. ministru vrea să redeștepte în locuitori vechile lor deprinderi de a se îmbrăca românește cu produse de-ale industriei casnice; exemplul, cuvântul și sfatul învățătorilor or să facă mare treabă în privirea asta. Asta vrea să zică a bate apa-n piuă și a aștepta să iasă unt. Dar de când o industrie s-au născut prin sfaturi și de când au dispărut prin vorbe? Necesitatea a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în Ungaria, al revoluționarilor Kossuthiani, salută cu bucurie hotărârea adunărei protopresbiteratului de confesia augsburgică din Hont. Protopresbiteratul numit a ținut în zilele din urmă o adunare în care s-a decis cu unanimitate: 1. Numai acela poate fi preot și învățător care are simțăminte patriotice și știe perfect ungurește. Nu poate fi prin urmare preot cine nu știe ungurește și despre care se va dovedi prin fapte că este panslavist. 2. Numai cine și-a făcut studiile în institut unguresc poate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]