12,690 matches
-
vârsta de 54 de ani [...]. Pasionat bibliofil, pasionat bibliograf, pasionat bibliotecar, cu figură scunda și firava, părea un schimnic din alte vremi”. SCRIERI: Publicațiunile periodice românești (în colaborare cu Nerva Hodoș), introd. Ioan Bianu, București, 1913; Bibliografia călătorilor străini în ținuturile românești, București, [1916]; Bibliotecă Academiei Române. Instrucțiuni regulamentare de organizare, București, 1916; Tovarăși de muncă dispăruți, IB, 265-303; Nicolae Kretzulescu. Bibliografie, București, f.a.; Plan pentru organizarea bibliotecii Ateneului Român, București, [1925]; Curs de biblioteconomie ținut la Școala de Arhivistica și Paleografie
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
înscrie la Academia Militară „Ludoviceum” din Budapesta, pe care o va absolvi în 1906 cu gradul de sublocotenent, fiind repartizat la garnizoana din Gyula. Acuzat de nereguli administrative, demisionează din armată, renunță la gradul de ofițer (februarie 1908), revine în ținutul natal, la Prislop, unde familia i se stabilise încă din 1897, și ocupă diverse posturi admnistrative în sate din zonă. Debutează în revista „Luceafărul” din Sibiu (1 noiembrie 1908), cu nuvela Codrea, republicată, în timp, sub titlurile Lacrima, Dezertorul și
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
franceză, poeme celebrând revolta împotriva tiraniei. Scrise, probabil, la Viena, unde în 1835-1836 R. ar fi făcut studii practice la o casă de comerț turcească, aceste texte îi atrag expulzarea. Întors în țară, petrece un timp la moșia părintească din ținutul Neamțului, după care, relația cu familia înăsprindu-se, se stabilește la Iași. Asesor judecătoresc la Piatra Neamț (1841-1844), va fi destituit ca urmare a repetatelor absențe. Pentru unele aluzii îndrăznețe din piesa Jignicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Național, se vede
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
Într-o relativă izolare. Tipăritura rupe legătura comunală și Întărește ideea nouă și radicălă a comunicării Între oameni separați de mari distanțe. Cărțile tipărite de asemenea au adus lumea În fiecare casă. Era acum posibil să Învățăm despre oameni din ținuturi Îndepărtate. Imaginația umană și-a luat zborul din parohialismul vecinătății apropiate și a putut să cutreiere Pământul. Îmbunătățirile aduse busolei și folosirea crescândă a hărților și tabelelor maritime le-a permis exploratorilor și aventurierilor europeni să ocolească continentul african și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și octombrie 1991; redactor responsabil - Florian Dudaș. Publicație de restituiri literare, istorice, filosofice, artistice și religioase, L. își propune să pună în circulație o serie de texte și manuscrise vechi, mai puțin cunoscute sau inedite, cu trimitere precisă la trecutul ținutului. Sunt reluate astfel poeziile religioase ale lui George Coșbuc și Octavian Goga, pagini dintr-o lucrare din 1807 a iluministului arădean N. Horga-Popovici, nuvela Logodnica contelui Stuart semnată de poeta și prozatoarea bihoreană Lucreția Suciu-Rudow, fragmente privitoare la români din
LUMINA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287912_a_289241]
-
preeminența intrigii gratuite, facile, menită să impresioneze prin răsturnări imprevizibile de situații, prin senzațional. Memorialul de călătorie al lui L. aduce imagini și impresii din orașe europene (Praga, Moscova, Viena, Paris ș.a.) și eurosiatice (Tbilisi, Baku, Erevan), precum și din Dobrogea, ținutul natal al autorului. SCRIERI:Mersul ciudat al lucrurilor, București, 1968; Ultima zi optimistă, București, 1971; Musafiri pe viață, Iași, 1985; Fluxul apei dulci, Cluj-Napoca, 1985; Compuneri libere pe ilustrate, București, 1986; Memoriu către ministru, București, 1990. Repere bibliografice: C. Cernegura
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
în 1910, s-a retras, în timpul primului război mondial, la Fălticeni. Principala lui preocupare a fost aceea de a contribui la mai buna cunoaștere a istoriei Bucovinei ( Câteva date statistice și istorice din Bucovina, 1881, Istoricul luptei pentru drept în ținutul Câmpulungului Moldovenesc, 1911, Documente din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc, 1915). A fost ales în 1910 membru al Academiei Române, după ce fusese, din 1898, membru corespondent. Ca scriitor, Ș. debutează în „Foaia Soțietății pentru Literatura și Cultura Poporului Român în Bucovina
STEFANELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
în genere - totul dezvoltându-se în lucrări ce realizează o remarcabilă sinteză de teologie dogmatică a Bisericii Ortodoxe. Preocupat de mersul prin timp al ortodoxiei românești - și, în particular, al credinței strămoșești în Transilvania (Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Hațegului, O luptă pentru ortodoxie în Țara Hațegului, Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Făgărașului, Lupta și drama lui Inocențiu Micu Clain, Uniatismul din Transilvania, opera unei întreite silnicii și alte studii din „Biserica Ortodoxă Română”, „Revista teologică”, „Telegraful
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
a Bisericii Ortodoxe. Preocupat de mersul prin timp al ortodoxiei românești - și, în particular, al credinței strămoșești în Transilvania (Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Hațegului, O luptă pentru ortodoxie în Țara Hațegului, Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Făgărașului, Lupta și drama lui Inocențiu Micu Clain, Uniatismul din Transilvania, opera unei întreite silnicii și alte studii din „Biserica Ortodoxă Română”, „Revista teologică”, „Telegraful român”, „Gândirea” etc.) -, S. a avut contribuții decisive la consolidarea spiritualității filocalice între români. În urma
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
sunt nesigure pe pământ / și la plecare orișice cuvânt te îndeamnă // și stăruie stins în penumbra din lunci / cuibul de-o vară, / scrum leneș acum, peste margini prelins / c-o tristețe amară // și numai eu neștiut mai răsar / între goale ținuturi, / ca un amiaz timpuriu, fugar, / plin de mirări și de fluturi” (Amurguri cu coțofene și vânt). La ceas crepuscular, înfiorările, neliniștile ființei capătă o notă gravă, meditativă, elegiacă, stăpânită însă de un anumit echilibru lăuntric: „O fereastră cu licăr anemic
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
exact realitatea”), S. se apropie de lirica lui Adrian Păunescu prin „contrastele puternice și ritmul oracular” (Ion Cristofor), însă fără energia acestuia. În versurile din culegerea Întoarcerea la lucrurile naturii (1971) recurența unor teme și motive precum nostalgia copilăriei, evocarea ținuturilor natale asigură un timbru ceva mai firesc, mai puțin convențional și ideologizat, cu toate că declarativismul încă persistă. Câteodată descrierile de peisaje sunt un pretext pentru meditație (Râurile, iarna, Nisipuri zburătoare), în jurul motivului omului-copac (Mari poeți, copacii) deschizându-se spre zone ale
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
fecioare ofilite”, „în giulgiuri diafane de mireasă”, care par un „cernit cortegiu” al deziluziei, al „moartelor avânturi”, întregesc un reper ce indică o stare obsesivă. În căutarea unor „refugii” din fața durerii, „ce roade ca rugina”, nu pot fi descoperite decât „ținuturi nesfârșite de umbră”, unde sufletul e „o pasăre speriată”. Retragerea „în odaia moartă” aduce cu sine o contemplare detașată a interiorității, în momente când tăcerea, singurătatea acționează ca un revelator al trăirilor. Tristețe, izolare, exil din mijlocul vieții - ceva nenumit
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
să le folosească și să le examineze atît de deschis; problema nu se mai punea treizeci de ani mai tîrziu, cînd donatistul fusese înfrînt și Augustin devenise episcopul cel mai cunoscut din Africa, iar faima lui se răspîndise și în afara ținutului său. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 32, 1962 (J. Martin); CSEL 80, 1963 (W.M. Green); text, trad., intr. și comentariu: M. Simonetti (Fondazione Valla, Mondadori, Milano, 1994). Intr., trad. și comentariu: L. Alici, Paoline, Milano, 1989; BA 11, 1949 (De
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
politic și social, într-o perioadă complet diferită activează Cezar de Arles. Viața sa ne este povestită într-o biografie scrisă de cîțiva elevi și confidenți la puțini ani după moartea sa. Născut prin 470 în apropiere de Chalons, în ținutul burgunzilor, a intrat la douăzeci de ani în mănăstirea de la Lerin și a fost discipolul lui Iulian Pomerius la Arles, astfel încît formația sa culturală a fost de tip retoric și literar, așa cum se obișnuia în secolul al V-lea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
apoi de coloane tot mai înalte; ultima ar fi măsurat 18 sau 20 de metri, iar Simion ar fi rămas în vîrful ei vreme de 30 de ani. A devenit un sfătuitor și un adevărat ocrotitor al oamenilor din acel ținut, iar mulțimi de pelerini veneau să-l vadă din locurile cele mai îndepărtate; influența sa a devenit enormă, și împăratul a avut grijă să-l facă să declare public că aderă la doctrina calcedoniană (cf. infra). Simion a murit în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
măsluite, nimeni nu refuză să plătească salariul lucrătorilor, nivelul dobînzii e limitat și așa mai departe; Preceptele și învățăturile erau așadar destinate Panirului. Vedem aici în mod clar felul în care „omul sfînt” reglementa viața unui sat sau a unui ținut, protejîndu-le împotriva opresiunii externe și prevenind dezvoltarea unor tensiuni excesive în interiorul lor. O epistolă care s-a păstrat și în siriacă, adresată lui Ioan de Antiohia și scrisă cu puțin înainte de conciliul de la Efes, îl îndeamnă pe destinatar să participe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1959. Exemplul lui Simion a fost curînd urmat și de alții pe cuprinsul întregului Orient, unde s-a menținut pînă în secolul al XVI-lea. Un anonim a scris Viața lui Daniel Stîlpnicul, adică a lui Daniel din Merata din ținutul Comagene, lîngă Samosata, mort în 493: mai întîi cenobit, l-ar fi întîlnit pe Simion la întoarcerea dintr-o călătorie la Antiohia; după ce a trăit izolat într-un templu păgîn, chinuit de demoni, Daniel, îndemnat în vis de Simion, și-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Topografiei. E vorba, după cum se poate vedea, de o exegeză lipsită de consistență: în cadrul acesteia, care rămîne totuși preocuparea principală, se manifestă însă și gustul pentru povestire și pentru prezentarea unor lucruri minunate din lumea înconjurătoare și mai ales din ținuturi îndepărtate cum sînt India și Orientul. în concordanță cu această preocupare pentru narațiune, Cosma se prezintă ca un literat și nu ca un exeget în sens restrîns, deși stilul său, în ciuda ambițiilor literare declarate, nu e foarte expresiv și are
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Constantin Țoiu Lacul celebru din inima Siberiei, un prozator de seamă sovietic de pe timpuri, ducînd o campanie acerbă, îl transformase într-un ținut ferit de orice formă de poluare. Deși, în anul 1986, ecologia, mai ales pe continentul euroasiatic, nu căpătase încă amploarea pe care o are astăzi în lume. Primejdia era ca insula întinsă din mijlocul lacului să fi fost modernizată, canalizată
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
lucizi că starea nedemocratică încă a Golescului subzistă în noi și pe teritoriul nostru. Trebuie, iarăși, să mai recunoaștem în acest sens că regiunile din țara noastră care azi par mai evoluate din toate punctele de vedere sînt tocmai acele ținuturi ale țării care după unirea din 1918 căpătaseră mai de mult pecetea unor acțiuni mai vechi de civilizație și de cultură. Golescul ar fi cel dintîi dintre români care ar recunoaște acest adevăr și cel dintîi totodată ce ar combate
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
iluministă. începând din același sec. XVIII, Aromânii încep să emigreze spre nord, în Germania (Prusia) și în Austria: aceste două țări erau, atunci, în plină înflorire economică și constituiau teritoriile prielnice întâlnirilor culturale multietnice. Printre Aromânii care ajung în aceste ținuturi mittel-europene este Constantin Ucuta, prelat ortodox stabilit în Poznan (pe atunci, în Prusia meridională). El scrie și tipărește la Viena, în 1797, un fel de abecedar destinat Romano-Vlahilor, scris cu �slove grecești" dar în aromânește, sub titlul (tradus din grecește
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
circulau vreo 35000 de exemplare, până la interzicere), alegoria întoarcerii din război a povestitorului și a fratelui său Otto și stabilirea lor într-o sihăstrie (schitul de la Rauten) e o apologie a vieții intelectuale, a biruinței spiritului asupra forțelor iraționale. Lângă ținutul Marina, cu vinuri minunate, librării, turnuri de veghe datând din epoca romană și castele merovingiene, cei doi frați încearcă să se consacre contemplației, dar vrăjmășia conducătorului din ținutul Mauretenia nu-i ocolește. în vârtejurile lipsite de sens ale istoriei, artistul
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
o apologie a vieții intelectuale, a biruinței spiritului asupra forțelor iraționale. Lângă ținutul Marina, cu vinuri minunate, librării, turnuri de veghe datând din epoca romană și castele merovingiene, cei doi frați încearcă să se consacre contemplației, dar vrăjmășia conducătorului din ținutul Mauretenia nu-i ocolește. în vârtejurile lipsite de sens ale istoriei, artistul nu poate rămâne neimplicat - �nici o salvare nu e promisă, în afara sufletului întărit prin suferință", observă în prefață Mircea Martin (căruia îi datorăm și o pertinentă asociere a lui
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
în vârtejurile lipsite de sens ale istoriei, artistul nu poate rămâne neimplicat - �nici o salvare nu e promisă, în afara sufletului întărit prin suferință", observă în prefață Mircea Martin (căruia îi datorăm și o pertinentă asociere a lui Jünger cu Matei Caragiale). Ținutul bunăstării, Marina, e distrus într-o luptă apocaliptică, sugerând ceea ce avea să i se întâmple Germaniei. Cei doi frați reușesc să se refugieze pe înălțimile Altei Plana, părăsind �cu întristare casa ce devenise un calm veșmânt pentru viața noastră spirituală
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
în care revoluția camõesiană, "în înțelesul ei estetic și moral", și-a pus pecetea asupra universului mental european. În această ordine de idei, autorul Istoriei religiilor subliniază importanța misiunii "marelui scriitor portughez, care a încorporat în universul estetic european nenumărate ținuturi necunoscute, care a transformat în bunuri spirituale o infinitate de tezaure necunoscute, care a îmbogățit substanța latinității cu experiențe, cu peisagii și cu gesturi considerate pînă atunci fără nici o posibilitate de a fi prefăcute în obiecte de contemplație, în valori
O ediție bilingvă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14992_a_16317]