4,105 matches
-
din zonă. Printr-o notă secretă scrisă tot atunci, generalul Victor Precup recunoștea că apăruseră incidente violente și că armata fusese trimisă să intervină. El a mai recunoscut că populația locală era supărată după ce aflase rezultatele oficiale. În notele sale, academicianul Constantin Rădulescu-Motru a afirmat că autoritățile au împiedicat oamenii în mod arbitrar să participe la vot, iar unor votanți nu li s-au cerut actele pentru verificarea identității, iar buletinele electorale votate pe simbolul BPD "Soarele" au fost introduse în
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
anului 1994, care i-a comunicat președintelui Ion Iliescu că „problema Tezaurului, la nivel oficial, diplomatic și politic, între cele două țări, a fost definitiv rezolvată prin Protocolul semnat la Moscova, pe 6 septembrie 1956, inclusiv toate anexele sale, de academicianul Mihail Ralea, reprezentantul oficial al Guvernului Republicii Populare Române, în problema Tezaurului României, protocol care prevedea restituirea bunurilor istorice către Guvernul Republicii Populare Române”. Acest protocol a fost însă semnat numai de academicianul Mihail Ralea, nu și de ceilalți membri
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
septembrie 1956, inclusiv toate anexele sale, de academicianul Mihail Ralea, reprezentantul oficial al Guvernului Republicii Populare Române, în problema Tezaurului României, protocol care prevedea restituirea bunurilor istorice către Guvernul Republicii Populare Române”. Acest protocol a fost însă semnat numai de academicianul Mihail Ralea, nu și de ceilalți membri ai delegației României, și anume: ambasadorul României la Moscova, Mihail Dalea, adjunctul ministrului Culturii, Constantin Prisnea, directorul Institutului de Artă al Academiei Republicii Populare Române, academicianul Gheorghe Oprescu, academicianul și poetul Tudor Arghezi
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
protocol a fost însă semnat numai de academicianul Mihail Ralea, nu și de ceilalți membri ai delegației României, și anume: ambasadorul României la Moscova, Mihail Dalea, adjunctul ministrului Culturii, Constantin Prisnea, directorul Institutului de Artă al Academiei Republicii Populare Române, academicianul Gheorghe Oprescu, academicianul și poetul Tudor Arghezi, academicianul Andrei Oțetea și de directorul Galeriilor Naționale de Artă, Marin Bunescu. Toți acești delegați români nu au fost de acord să semneze acel protocol, în schimb l-au lăsat doar pe academicianul
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
însă semnat numai de academicianul Mihail Ralea, nu și de ceilalți membri ai delegației României, și anume: ambasadorul României la Moscova, Mihail Dalea, adjunctul ministrului Culturii, Constantin Prisnea, directorul Institutului de Artă al Academiei Republicii Populare Române, academicianul Gheorghe Oprescu, academicianul și poetul Tudor Arghezi, academicianul Andrei Oțetea și de directorul Galeriilor Naționale de Artă, Marin Bunescu. Toți acești delegați români nu au fost de acord să semneze acel protocol, în schimb l-au lăsat doar pe academicianul Mihail Ralea să
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
Mihail Ralea, nu și de ceilalți membri ai delegației României, și anume: ambasadorul României la Moscova, Mihail Dalea, adjunctul ministrului Culturii, Constantin Prisnea, directorul Institutului de Artă al Academiei Republicii Populare Române, academicianul Gheorghe Oprescu, academicianul și poetul Tudor Arghezi, academicianul Andrei Oțetea și de directorul Galeriilor Naționale de Artă, Marin Bunescu. Toți acești delegați români nu au fost de acord să semneze acel protocol, în schimb l-au lăsat doar pe academicianul Mihail Ralea să semneze protocolul oficial și anexele
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
academicianul Gheorghe Oprescu, academicianul și poetul Tudor Arghezi, academicianul Andrei Oțetea și de directorul Galeriilor Naționale de Artă, Marin Bunescu. Toți acești delegați români nu au fost de acord să semneze acel protocol, în schimb l-au lăsat doar pe academicianul Mihail Ralea să semneze protocolul oficial și anexele sale, iar ceilalți membri ai delegației române doar au fost prezenți la semnarea oficială a protocolului și a anexelor sale. Dar iată că tot delegația Moscovei i-a prezentat președintelui Ion Iliescu
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
în schimb s-a agreat totuși constituirea unei comisii de istorici români și ruși care să studieze chestiunea. Comisia s-a întâlnit pentru prima dată în perioada 19- 21 octombrie 2004, la București, copreședinții acesteia fiind profesorul Ioan Scurtu, respectiv academicianul Alexandr Oganovici Ciubarian. Cu toate acestea lucrările comisiei nu au avansat foarte mult până în prezent. În 19 aprilie 2004 firma germană Capital Consulting a transmis către Banca Națională a României, o ofertă de retrocedare a celor 93,4 tone de aur din partea Moscovei
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
Institute, Manila, Republic of the Philippines, 2006, p. 21. Doctor în fizica ( 1982 ), Facultatea de Fizică, Universitatea București; Specialitatea: Optică-Spectroscopie-Laseri; Titlul tezei: Prelucrarea optică a informației cu ajutorul holografiei; Conducător științific al tezei: Prof.dr.docent Gheorghe Brătescu; Membrii comisiei de doctorat: Academician Ioan-Ioviț Popescu (Rector),Prof.dr.Constantin Plăvițiu (Decan), Prof.dr.docent Radu Țiteica și Prof.dr. Ion Văduva (Facultatea de Matematică-Informatică). În 5 comisii, în domeniile: fizică și biofizica (la Facultea de Fizică și la Facultatea de Biologie, Universitatea București);
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
literatura; același sentiment îl avem și când citim versurile lui , scriitor care nu a devenit ocazional cel mai vizibil nume dintre poeții sârbi și muncitorii naționali în România, ci în întreaga risipire a sârbilor în lume", a rostit în 1997 academicianul Matija Beckovic, unul dintre cei mai importanți poeți sârbi în viață, despre poetul Slavomir Gvozdenovici/ Slavomir Gvozdenovic (n. 1953, Belobresca, județul Caraș-Severin), un glas unic în graiul sârbilor din țară lui Eminescu. Roadele evidente ale efortului sau artistic sunt numeroase
Slavomir Gvozdenovici () [Corola-website/Science/305301_a_306630]
-
o instituție de acoperire pentru fostul serviciu de informații externe din cadrul Securității (DIE/CIE) și a avut regim de unitate militară, presupunând că fusese înființat și organizat după modelul Institutului de economie mondială de la Moscova, condus de faimosul Arbatov. "În afara academicianului Costin Murgescu, plasat ca director general, datorită autorității profesionale, restul personalului lucra în regim cvasimilitar." În realitate, Institulul de economie mondială a fost înființat în 1964, în contextul distanțării Bucureștiului de Moscova după respingerea de către România a tentativelor “planului Valev
Eugen Dijmărescu () [Corola-website/Science/305321_a_306650]
-
(n. 22 aprilie 1953, Filiași) este un medic și academician român. În prezent conduce Clinică de Chirurgie și Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni. În luna noiembrie 2013, a fost ales membru corespondent al Academiei Române, secția de Stiinte Medicale. Irinel Popescu s-a născut la Filiași, a urmat Facultatea de
Irinel Popescu () [Corola-website/Science/305351_a_306680]
-
ca urmare a dezastrului creat de cutremurul din 4 martie 1977. La concurs a participat și tânăra arhitectă Anca Petrescu în vârstă de numai 28 de ani, împreună cu un mic colectiv de arhitecți. Printre participanți la concurs a fost și academicianul Octav Doicescu. Prima faza a concursului a fost de sistematizare, care a durat 2 ani. După acești doi ani s-au început lucrările de sistematizare a bulevardului, iar pentru clădirea în sine a Casei Republicii, a început concursul în 1980
Anca Petrescu () [Corola-website/Science/305381_a_306710]
-
lui Emil Cioran. Asemenea unui clinician care, trecând în revistă simptomele unei boli necruțătoare, întârzie asupra consecințelor morbide ale acesteia cu o minuțiozitate care ar eșua în cinism dacă nu ar fi susținută de o pasionalitate explozivă și molipsitoare." 3. Academician Florin Constantiniu:” este cea mai curată conștiință din România de astăzi: o conștiință exemplară, dublată de o luciditate care, dat fiind lumea în care trăim, nu poate fi decât dureroasă...” 4"." Valeriu Cristea: “Poezia lui Claudiu Iordache este o admirabilă
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
unde bucureștenii să poată găsi o oază de aer curat. Oricum, perimetrul lacului nu mai poate fi folosit pentru construcții, cum se intenționa, deoarece fundul său este o mlaștină. Ca urmare, a fost inițiată o comisie de specialiști formată din academicieni, profesori universitari, experți în domeniu etc., care au început să lucreze la elaborarea unui studiu științific, în vederea demonstrării importanței acestei zone, pentru ca ea să poată primi statutul de arie protejată conform reglementărilor legale. Toată documentația necesară, împreună cu studiul de fundamentare
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
a Școlii de Băieți nr.1 din Ploiești, fosta Școală Domnească. Personalitate puternică, atașată valorilor spirituale românești. Istoria familiei Eugeniei se pierde în negura timpului. Ascendenții au fost în majoritate preoți și profesori.S-a înrudit prin alianță cu familia academicianului G.T.Kirileanu din Holda-Broșteni și cu cea a lui Gala Galaction, așa cum consemnează, în anul 1968, vărul Eugeniei, Dr. Inginer Ernest Grințescu, în lucrarea ,Scurt istoric al familiei noastre’’. Aurel a fost alintat de mama sa cu apelativul ,Relu Mititelu
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
prof. Dimitrie D. Pompeiu și prof. A. Potop; ca membri, pe lângă fondatori, au aderat: Constantin Agiu, prof. Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, prof. Petre Constantinescu-Iași, prof. Simion Sanielevici, ziaristul Nicolae Cocea, artista Dina Cocea și Elena Livezeanu. Printre fondatorii -ului s-a numărat academicianul Grigore Benetato. În 1945 secretar general al ARLUS a fost biologul Simion Oeriu. Încercării de includere a ASTREI în ARLUS i s-au opus Nicolae Popoviciu, episcop ortodox al Oradiei, ultimul președinte al ASTREI înainte de desființare, și vicarul greco-catolic Pompeiu
ARLUS () [Corola-website/Science/314545_a_315874]
-
Constantin, Adrian Majuru și Nicu Ilie (art design). Apariția publicației a fost suspendată în 2005, după ce la conducerea ICR a fost numit Horia-Roman Patapievici. La finalul lui 2005, revista "Cultura" și-a reluat apariția în cadrul Fundației Culturale Române, sub președinția academicianului Augustin Buzura. Din actuala echipă redacțională fac parte: Angela Martin, Mihai Iovănel, Cristina Rusiecki, Cornelia Maria Savu, Cătălin D. Constantin, Cătălin Sturza, Teodora Dumitru, Nicu Ilie (art design) și Andrei Terian. Lista colaboratorilor include nume cu mare notorietate: Eugen Simion
Cultura (revistă) () [Corola-website/Science/314721_a_316050]
-
Abram Fiodorovici Ioffe (în , n. 29 octombrie 1880 - d. 14 octombrie 1960), a fost un remarcabil fizician rus, de origine evreu din Ucraina, considerat "părintele fizicii sovietice", academician. Abram Fiodorovici Ioffe s-a născut la 29 octombrie 1880 la Romnî, în Ucraina, într-o familie evreiască. A absolvit Institutul tehnologic din Petersburg în anul 1902. În anii 1903-1906 a fost practicant, asistent în laboratorul lui W. Roentgen. În
Abram Ioffe () [Corola-website/Science/313573_a_314902]
-
Estonia, cu 13,6%. Procentul plasează România pe ultimul loc din țările europene la știința de carte. Înaintea României se află Bulgaria, cu o proporție de 51,1% de tineri care nu înțeleg ceea ce citesc. Savantul rus de origine basarabeană, academicianul Serghei Petrovici Kapița, remarca faptul că punctul de vârf al exploziei demografice pe Terra a fost în anii 1950-2000. Din 2001 a început o perioadă de stabilizare, pentru ca din 2020 numărul populației Terrei să fie într-un regres continuu, din cauza
Analfabetism funcțional () [Corola-website/Science/313608_a_314937]
-
20% dintre ei au clasele primare și 40% au reușit să facă școala generală. Șomerii de la sate reprezintă 60% din totalul celor aflați în evidențe, iar nivelul lor de pregătire scăzut face dificilă recalificarea în meserii cerute pe piața muncii. Academicianul Prof. Solomon Marcus remarca următoarele despre efectul structurii programei școlare preuniversitare în generarea analfabetismului funcțional matematic: În 2005, "Instituto Brasileiro de Opiniăo Pública e Estatística" (Institutul brazilian de sondare a opiniei publice și de statistică) a comunicat că în Brazilia
Analfabetism funcțional () [Corola-website/Science/313608_a_314937]
-
contradictorii. Astfel, istoricii școlilor năsăudene indică perioada anilor 1770-1790 în timp ce E. Micu o datează în 1773, în cazul în care se poate considera că și Racovița făcea parte dintre cele 12 localități unite în care "tineretul grăniceresc" român era instruit. Academicianul Constantin C. Giurescu se raliază părerii lui E. Micu în timp ce alți autori, printre care C. Stan, N. Albu și C.Göllner se mulțumesc numai cu citarea ei făra a indica și anul înființării. O comunicare primită de Cornel Lupea de la
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
său și de angoasa "declasării" din tinerețe, Drumont era preocupat de spiritism și chiromancie, purta întotdeauna la el rădăcini de mătrăguna că amulet contra deochiului. S-a certat cu aproape toți oamenii apropiați, între care scriitorul Alphonse Daudet, activistul social, academicianul și politicianul catolic Albert de Mun, cu confesorul iezuit Stanislas Du Lac care îl încurajase la scrisul "Franței evreiești", Jules Guérin, liderul Ligii antisemite, Severine, secretara lui Jules Vallès, ziaristul și liderul comunard, si colaboratorul sau, marchizul De Morès, etc.
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
Republica Moldova) este un poet, prozator, traducător și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România, de asemenea membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova. este un scriitor de la Chișinău, care face parte, conform aprecierilor formulate de academicianul Mihai Cimpoi, din generația "ochiului al treilea", generație care a reabilitat în literatura basarabeană valoarea esteticului. Ion Anton s-a născut în familia țăranilor de origine răzeși Gheorghe și Ileana Anton (născută Donică). În 1958 este înscris elev la Școala
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
medic psihiatru, Ștefan, inginer, Oana, arhitect. În regimul comunist, în perioada 1959-1964 a fost condamnat politic pentru convingerile sale pro-occidentale. În timpul detenției în lagărele de exterminare a cunoscut o serie de personalități ale intelectualității române, așa cum ar fi Alexandru Paleologu, academicianul Alexandru Zub, poetul Alexandru Ivasiuc, arhitectul Crașoveanu. A fost amnistiat prin decretul din primăvara anului 1964, impus de organismele internaționale ale Dreptului Omului și ONU.
Radu Bercea () [Corola-website/Science/314201_a_315530]