9,323 matches
-
seamă contrariată că nu Înaintaseră mai mult. O privire aruncată spre ceas, care arăta o oră tîrzie, o demoraliză și mai tare. Băgă de seamă că Lucas zîmbea privind-o. Înălță din sprîncene, Întrebătoare, vag bănuitoare, dar zîmbetul lui se accentuă. - Îmi placi. Chiar cînd ești În toane rele. Cred că e grav, doctore! ȚÎrîitul telefonului Îl făcu să rămînă nemișcat cînd tocmai se prefăcea că se Întinde spre ea. Era Caradec. Lucas redeveni pe dată serios. Cineva consultase dosarul necunoscutei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pentru mine. 24 Scrîșnetul strident al șurubelniței electrice - sunet necuviincios În acel loc Închinat liniștii - Îl făcu pe pescărușul cocoțat pe cavoul familiei Kersaint să-și ia zborul. Armelle Îi aruncă o privire Îngrijată socrului ei, căruia pălăria neagră Îi accentua și mai mult paloarea. - Ar fi fost bine să rămîi la castel Împreună cu PM, tată. Întoarse o privire mînioasă spre cei doi polițiști care asistau la deshumare. - Asta e pur și simplu profanare. Era cald, cu toate astea Marie se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ea o ignoră cu trufie. Vehiculul țîșni la drum. Rulară cîteva minute Într-o tăcere grea s-o tai cu cuțitul. Insuportabilă. El a fost primul căruia Îi cedară nervii. - Presupun că te vei mărita cu eroul zilei, zise el accentuînd voit ultimele cuvinte. Coti pe aleea care ducea la castel. Marie Îi aruncă o privire piezișă, dar el Își ținea cu Îndărătnicie ochii ațintiți la drumul din fața lui. Ea dădu din umeri. - M-am angajat s-o fac, răspunse ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cutioara În buzunar. - Și știu foarte bine care e problema asta. Se Îndepărtă cu pași mari. Marie Întîlni privirea tatălui ei. Îi spunea cît fusese de lașă. Își Întoarse ochii și la rîndul ei părăsi Încăperea. * * * Lumina lividă a neoanelor accentua cearcănele polițistului. Diverse dosare stăteau deschise, pahare de carton pentru cafea umpleau coșul de gunoi, scrumiera dădea pe dinafară de mucuri de țigară. În zadar se străduia să-și disciplineze gîndurile, acestea Își urmau cursul și se Întorceau invariabil spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Ajunseră În sfîrșit la piciorul unei scări care se Întrerupea brutal Într-un perete aparent ermetic. * * * Armelle de Kersaint simțea că-i vine tare greu să-și recapete o aparență de stăpînire de sine, ambianța sinistră a vechiului castel Îi accentua nervozitatea, cel mai mic trosnet o făcea să sară În sus, era cuprinsă de senzații ciudate, cînd cele ale unei solitudini funebre, cînd cele ale unei prezențe invizibile și amenințătoare. CÎnd marea tapiserie de pe culoar se ridică brusc la doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
plecat la Paris.” La capătul acestei scurte povestiri, Bruno făcea o pauză. Terapeutul tușea cu discreție, apoi, În general, spunea: „Bine.” În funcție de timpul scurs, spunea ceva pentru a relansa discuția sau se mulțumea să adauge: „Ne oprim aici pentru astăzi?”, accentuând ușor finalul, pentru a marca o nuanță interogativă. Își Însoțea cuvintele cu un surâs aerian, de o grație delicioasă. 13 În aceeași vară a lui 1974, Într-o discotecă din Saint-Palais, Kathmandou, Annabelle s-a lăsat sărutată de un băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mare binecuvântare cu care fusese blagoslovită omenirea. Un suflet omenesc văduvit de dorință era un suflet schilod, sărăcit de bunul cel mai de preț, bolnav de moarte. Nouă ni se oferea un model biologic care făcea abstracție de suflet și accentua importanța destinderii tensiunii (biostatice și biodinamice) prin descărcări orgiastice. Nu am intenția să comentez aici Învățăturile erotice ale lui Aristofan, ale lui Socrate și ale Bibliei. Pentru așa ceva ar trebui să apelați la Ravelstein. După el, Ierusalimul și Atena constituiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
trebuia episcopului și acum e mai greu să-i justificați. Să precizez: banii dosiți de la renovarea bisericii, nu cei câștigați cinstit din afacerile cu cereale. Vă îngrijorează deprecierea asta groaznică. Am și comentat, sper că vă amintiți, procesul tot mai accentuat de depreciere a monedei naționale. Insul vorbea mergând cu spatele, ținându-se mereu în fața părintelui Băncilă. Oricum ar fi dat să-l ocolească, acela i se ițea mereu în față. Mergea dezinvolt, turuind, ca și cum ar fi fost teleghidat sau vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ceilalți furăm reduși imediat la stadiul de personaj colectiv din umbră. Am remarcat faptul că, deși avea un accent ca în Received Pronunciation, standardul de pronunție al actorilor și al prezentatorilor de la BBC, recurgea la un șiretlic, acel de a accentua anumite cuvinte, marcă a fetelor de familii bune, educate în școlile publice. — Te asigur, îți promit, că nu se va mai întâmpla. Chiar vreau să fac spectacolul acesta, de când aștept să lucrez cu tine... Oftă prelung. —Cum să te conving
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
aș putea s-o opresc. Ea este regizorul, nu eu, și ea deține întreaga autoritate. N-aș putea să mă amestec. —Știu, Philip. Violet își plecă fruntea. —Deci, Melanie? Philip Cantley se întoarse către MM. Cu câtă grație fusese lucrată; accentuând pe ideea autonomiei ei, își afirmase cu claritate propriile dorințe. Și totuși, nu credeam că MM avea să se lase împinsă să ia o decizie împotriva voinței sale. Începeam deja să-i iau partea. Am tras cu coada ochiului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cu bine. Margery și cu mine ne-am împăcat. Avea să-i trimită pe publiciști pe urmele mele cât de curând, și, de asemenea, fără îndoială, avea să verifice ce-i spusesem. Și era perfect îndreptățită să facă și asta. Accentuă ideea că, dacă am nevoie de ceva, să-i cer pot și că pot trece pe la ea, la o cafea, oricând. La urma urmelor, avea cafea proaspătă. Și zărisem o cutie de biscuiți pe măsuța din bucătărie. Am ochi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
să rămâi spectator, să ieși din Timp”. Se remarcă valoarea de simbol conferită celor două entități Timp și Destin, antagonice în durata normală, reconciliate în timpul și spațiul sacru al Spectacolului, adică al reprezentării, al recreării unei cosmogonii. De asemenea se accentuează valoarea de simbol conferită celor două entități Timp și Destin, antagonice în durata normală, reconciliate în timpul și spațiul sacru al Spectacolului, adică al reprezentării, al recreării unei cosmogonii. În nuvela La țigănci, accesul în toposul grădinii are semnificația unei ieșiri
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
Patta se simți uimit. — Înseamnă, commissario, și vreau să fii atent la asta, Înseamnă exact ce-am spus, că o vom trata drept o crimă ce s-a petrecut În timpul unei Încercări de tâlhărie. — Oficial? — Oficial, repetă Patta, apoi adăugă, accentuând puternic: Și neoficial. Nu era nevoie ca Brunetti să Întreabă ce Însemna asta. Bucurându-se de victorie, Patta spuse: — Desigur, interesul și entuziasmul investit de tine În asta vor fi apreciate de americani. Brunetti credea că ar fi mai logic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
dădea mănușile jos. Vă e frig sau ce s-a întâmplat? Haina asistentei Harris, legată corect cu cordonul peste uniformă, stătea pe unul dintre scaunele Maria Antoaneta de sub candelabru. Hugo se gândea că severitatea aspectului asistentei nu făcea decât să accentueze opulența ridicolă a camerei. Bucătăriile trebuiau să fie niște spații funcționale. A lor arăta ca un salon de bal cu aragaz. O valiză maro destul de mare, evident plină cu haine, se odihnea pe podea, lângă asistenta Harris. Nu, a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
chipul acestuia purta semnele inconfundabile ale jenei. —Al, nu sunt sigur c-ai priceput, a zis el. —Ce să pricep? La Gunoi!, vezi tu, e mai mult decât o revistă. E un mod de gândire. Un mod de viață, a accentuat Jessamy. —Uite ce e, a zis Joss cu vocea lui nazală. Haideți să trecem mai departe, da? Celălalt lucru pe care voiam să-l discutăm era dacă s-o luăm sau nu pe panta celebrităților. Dacă să avem interviuri cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
iveală un șir strălucitor de dinți care fuseseră proaspăt albiți. Da’ de ce? Nu e nimic în neregulă cu tine. Sigur, te-ai cam săturat. Dar, hei, toate femeile s-au cam săturat, nu? Unele dintre noi - unele dintre noi, a accentuat Amanda, trebuie să-și mai țină și cariera în frâu. Laura a lăsat capul în jos, uitându-se în apa plină de bule și s-a încruntat. — Nu cred că e cazul meu. Eu chiar m-am gândit să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
este considerată ca inima omului unde Dumnezeu îl așteaptă și decide asupra propriei soarte sub privirea lui Dumnezeu. Din această conștiință personală transcendentală și fundamentală rezultă conștiința legilor categoriale care spune: „fă aceasta, evită aceasta!”. Numărul 15 integrează doctrina conștiinței accentuând libertatea ca element constitutiv al personalității. Este vorba de o autonomie care se împletește cu o teonomie, împletire a aceleiași personalități, dacă omul știe să o descopere. În al treilea text, primul dat important constă în separarea problemei interiorității subiectului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ocupă în sistemul numeric ebraic). Este firesc să ne întrebăm: care este diferența dintre cel care se ocupă cu apocaliptica și profet? Pe de o parte, profetul anunță mereu în mod nou mesajul lui Dumnezeu într-o situație concretă. El accentuează ocazional cuvântul lui Dumnezeu prin imagini, față de cel care se ocupă de apocaliptică (iudaică) prin punerea în prim plan a imaginilor și explicându-le prin cuvântul lui Dumnezeu (acest lucru fiind valabil și pentru Apocalipsul lui Ioan). Pe de altă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
acuzativul Iounia/n (Iouniàn), un nume propriu prescurtat, recunoscut de la accentul tipic pe ultima silabă. El derivă probabil din Iunianus, nume destul de răspândit la Roma în acea perioadă. Forma Iounian nu revine în niciun alt text în afară de Rom 16. Iounian, accentuat pe penultima silabă, este, în schimb, un nume feminin. Iunia, ca nume de femeie, revine mai frecvent și, probabil, în spatele acestui nume se află o persoană feminină. Este clar că o femeie ar fi putut să deranjeze, ar fi revoluționat
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
devine transparentă în persistența sentimentelor de teamă și de vină, adesea suprapuse. De asemenea, evaluarea sănătății ca un bine natural suprem, promovat de către individ printr-o conduită adecvată și care pretinde să fie în mod deplin garantat de instituțiile publice, accentuează percepția gravității bolii. Pare să aibă dreptate, în această direcție, H. Rombach (citat de G. Piana) care recunoaște că „medicina face ca omul să fie mai sănătos în aspectele particulare, dar îl face mai bolnav în aspectele mai complexe, în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
al persoanei umane. Oamenii de știință trebuie să înțeleagă trupul uman ca pe o dimensiune care aparține unei realități personale unitare, corporale și spirituale în același timp. Se relevă exigența de a oferi itinerarii formative pentru tinerii cercetători, pentru a accentua nu numai pregătirea științifică, ci și dobândirea noțiunilor fundamentale de antropologie și etică. Biserica respectă și sprijină cercetarea științifică atunci când ea urmează o orientare în mod autentic umanistă, și reînnoiește chemarea ei pentru ca cercetarea științifică și biomedică să evite orice
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
noi credem ca episodul lui Antonio Rinaldeschi oferă o analiză revelatoare asupra forțelor culturale, politice și religioase existente în Florența circa 1500. Deși ne-am bazat pe o gamă largă de surse și tradiții europene, am avut tendința de a accentua documentația din perioadele anterioare cazului Rinaldeschi, ea fiind mult mai susceptibila de a fi contribuit la formarea procedurilor, tradițiilor și sentimentelor care au fost implicate în acest episod. Un subiect pe care nu l-am abordat în mod explicit este
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
În vreme ce popularii își consolidau din nou puterea în Florența, era inevitabil că anxietatea religioasă a perioadei savonarolane dintre 1494 și 1498 să nu-și găsească din nou exprimare publică. Desigur că unii florentini par să fi căutat modalități de a accentua momente din trecutul religios al orașului, care nu erau explicit legate de călugărul dominican. Astfel, în decembrie 1500, Marele Consiliu a votat celebrarea sărbătorii sfanțului florentin din secolul al XI-lea, Giovanni Gualberto (12 iulie), ca o sărbătoare civilă anuală
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
52-87, despre cultul marian, care tratează imaginile Madonei că "periculoase" și pe atacatorii lor ca victime. Vezi și W. A. Christian, Jr., Apparitions în Lațe Medieval and Renaissance Spain (Princeton, 1981); și idem, Moving Crucifixes în Modern Spain (Princeton, 1992), accentuând importantă contextului politic în interpretarea acestor întâmplări. 148 Trexler, "Florentine Religious Experience" (mai sus, cap. 2 n. 49), 47, 55-56. 149 Muir, "The Virgin" (n. 33 mai sus), 25-26. 150 M. Becker, "Aspects of Lay Piety în Early Renaissance Florence
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
III denumit Situația etno-demografică și culturală din Bazinul Bârladului în secolele VI-VII deschide seria analizelor arheologice asupra descoperirilor din această perioadă de timp. Compus din patru subcapitole, el cuprinde prezentarea amănunțită a stațiunilor și necropolelor/ mormintelor izolate, cercetate sistematic, accentuând tipul de așezare și de locuință folosit de autohtoni, principalele tipuri ceramice și alte piese de inventar (inclusiv tabele și statistici privind proporția dintre numărul de case și membrii comunităților locale). Capitolul IV cumulează cele mai multe informații deoarece include vestigiile de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]