5,887 matches
-
mormântul Irinei, Halucinații, Preludiu sentimental, Scatiul și stăpânul său și, mai ales, Conversații cu o moartă. Autorul recunoaște că romanele sunt o acumulare de momente independente și că firul epic este vag, consecință a ororii pe care o are pentru adjectivul inutil. Scriitorul crede că o nuvelă se construiește mai greu decât un roman, pentru că cere o „puritate perfectă” și într-un spațiu restrâns, se renunță la orice complezență față de public. Serge Doubrovski a inventat în romanul Fils termenul de „autoficțiune
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
de toate zilele? Subiectul este trivial. Nu putem înjosi cultura la nivelul trivialului. Unele femei, precum și bărbații „colaboraționiști”, lipsiți de complexul recunoașterii deschise și mândre că vin din femei, spun însă altceva: da, putem înălța cultura la nivelul „trivialului”. Acest adjectiv depreciativ vine dintr-un substantiv propriu: Trivia, arborele mitologic al vieții, divinitate feminină. Femeile sunt Trivia-lele fiecăruia dintre noi. Pântecele, burta, este locul haosului începuturilor, haos care prinde să se ordoneze, să devină cosmos întrupat într-o nouă făptură. Ioana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
posibilitățile de relansare includ folosința bancnotei. El arată că "raportul pe care dobânda obișnuită a pieței trebuie să-l păstreze față de profitul net variază în mod necesar după cum profitul net urcă sau scade"931. Este o intuiție genială, folosim acest adjectiv fără a ne feri. A. Smith recunoaște prin această afirmație că decalajul dintre ratele profiturilor din sectorul real și cele din sectorul financiar sunt semne de criză, și în același timp se pot constitui în măsuri de combatere a crizei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Oklahoma" și "închisoarea din Mac-Alester" (Unde?), "20 ianuarie" și "azi dimineață" (Cînd?), "trei deținuți" (Cine?) și "au evadat" (Ce?). Ultima indicație ("în condițiile următoare") deschide continuarea articolului, anunțînd în același timp răspunsul la întrebarea: Cum? și probabil o elucidare a adjectivului inițial din titlu ("tragic"), ca o formă de răspuns la întrebarea De ce această evadare este calificată drept "tragică"? Ca un efect direct al schimbării formațiunii discursive, titlul și începutul poemului nu mai respectă structura impusă de genul jurnalistic. Titlul enigmatic
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ca oricare alt enunț verbal" (2000: 150). Atît timp cît acest tip de enunț a fost considerat "frază verbală deficitară de verb, natura sa specifică nu putea deveni evidentă" (2000: 157). În special faptul că "predicatul frazei nominale, chiar dacă este adjectiv, are o valoare esențială și exprimă o parte integrantă a ființei subiectului" (2000: 158). T14 exploatează din plin această valoare semantică ce depășește cazul particular al limbilor vechi și al irlandezei din Kerry citate de Benveniste. Să reținem numai că
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
urmă de scoatere din contextul situațional al enunțării proprie scriiturii și o modificare importantă a sensului. Această suprimare atenuează decupajul temporal între un înainte și un după acum. Să reținem mai ales restabilirea foarte gramaticală și normativă a ordinii nume + adjectiv + nume propriu în "la ville française de Montréal" [orașul francez Montréal] (INT) acolo unde de Gaulle, așa cum bine au reținut ANC, a spus "la ville de Montréal française" [orașul Montréal francez]. Adică, din punct de vedere morfo-sintactic, este o detașare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la ville française de Montréal" [orașul francez Montréal] (INT) acolo unde de Gaulle, așa cum bine au reținut ANC, a spus "la ville de Montréal française" [orașul Montréal francez]. Adică, din punct de vedere morfo-sintactic, este o detașare la dreapta a adjectivului care (fapt confirmat de o foarte scurtă pauză la oral) îi conferă o valoare expresivă, tradusă prin adăugarea unui semn de exclamare în ANC. Detașarea gramaticală opune implicit natura "franțuzească" a "Frumoasei provincii", inserțiunii geopolitice a Quebecului într-o realitate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fără să fie întrerupt (de exemplu la § 3, la § 7 sau la sfîrșitul lui § 11). În rest, cu mici excepții, aceste pauze subliniază faptul că dimpotrivă, el poate încetini și scanda discursul subliniind cuvinte (despărțind, de exemplu, un substantiv de adjectivul său) sau sintagme. • Pauzele lungi [///] delimitează, împreună cu aplauzele, ceea ce eu propun să se considere drept paragrafe (§ ) construite interactiv de orator și auditor (notate de la 1 la 16). Aceste pauze punctează segmentele mari de texte. Ele sînt mărcile unei ritmicități co-enunțiative
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și dezvoltarea ei printr-o predicație. Forma cea mai simplă este structura care asociază o sintagmă nominală și o sintagmă verbală, dar, din punct de vedere semantic, o propoziție poate foarte bine să se reducă la un substantiv și un adjectiv. Să luăm cele șase texte scurte ale lui Félix Fénéon citate mai sus. Ele au avantajul că aparțin aceluiași gen jurnalistic: depeșa. Din punct de vedere referențial, acest gen, foarte scurt prin definiție, trebuie să dea informații referențiale care răspund
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ca să spunem așa, sau mai bine spus, nu găsesc cuvîntul), non-coincidența cuvintelor cu ele înseși (în sens etimologic, în ambele sensuri ale termenului) sau non-coincidența interlocutivă (dați-mi expresia, cum obișnuiești tu să spui). • Indicii de persoane: de la pronume și adjective pronominale posesive mărci ale persoanei (cartea mea/ta/sa/noastră/ voastră), de la invocarea unei ființe absente sau a unui lucru (ultimul vers din poemul de Baudelaire T18, citat mai jos), pînă la numele de calitate (trădător, trădătorul ăla de X
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
situațională). Înglobînd clasa ambreiorilor, această categorie foarte largă este formată din elemente care fac referire la situația în care este produs enunțul: adverbe (ieri, mîine, aici, azi), grupuri nominale (în dimineața asta, deschideți ușa aceea), grupuri prepoziționale (peste zece minute), adjective (săptămîna trecută), unele pronume (el se gîndește la mine), anumiți determinanți (sosirea mea). • Timpurile verbale corespund diferitelor tipuri de reperaj în raport cu poziția enunțătorului și se repartizează pe diverse planuri de enunțare. Am văzut aceasta mai sus în opoziția dintre prezent
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
două catrene sînt dominate de imperfect (v. 1 și 6), perfect simplu (v. 4) și prezentul adevărului general (v. 8), fie o enunțare situată la distanță față de momentul enunțării în care EU-l este subiectul enunțului, subiect al amintirii. Desigur, adjectivele din rima maiestuoasă și fastuoasă, adjectivul statuare și sintagma descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui narator care nu este complet absent din narațiunea sa. În schimb, în cele două terține subiectul enunțării lirice
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
v. 1 și 6), perfect simplu (v. 4) și prezentul adevărului general (v. 8), fie o enunțare situată la distanță față de momentul enunțării în care EU-l este subiectul enunțului, subiect al amintirii. Desigur, adjectivele din rima maiestuoasă și fastuoasă, adjectivul statuare și sintagma descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui narator care nu este complet absent din narațiunea sa. În schimb, în cele două terține subiectul enunțării lirice este foarte prezent. Trecătoarea, situată morfologic
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
valoare argumentativă, chiar și o simplă descriere precum cea din legenda unei fotografii a unei faleze pentru escaladă: T19 Decor verde Stîncă tare și masivă Pasul Ursului Are totul ca să placă 13. Conotațiile euforice pe care le vehiculează cele trei adjective din primele două rînduri (enunțuri descriptive) orientează argumentativ cititorul în direcția dorinței de a se duce într-un asemenea loc. Predicatul verbal final generalizant Are totul ca să placă face implicit loc destinatarului: Are totul ca să [vă] placă sau să placă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la "autumnal". Această modificare permite introducerea fonemului /t/ și, grafic, a consoanei /m/ nepronunțată, în plus față de /n/, într-un semnificant care asigură reluarea materialului fonic: "auToMNAL" (/otonal/). Două poeme din Les Fleurs du Mal asociază rima "automne" (/oton/) cu adjectivul "monotone" (/monoton/): Chant d'automne (Cîntec de toamnă) (rimele 13 și 14) și Parfum exotique (Parfum exotic) (rimele 1 și 4). Dacă această rimă nu este exploatată în Sonnet d'automne este pentru că întreg poemul rimează semantic cu "automne" (toamnă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe care au semănat-o. Segmentele A, B, C și D sînt structurate sintactic și ritmic. Formînd patru perioade, ele se sprijină pe serii enumerative și pe repetiția, în aceeași poziție sintactică, a unităților identice morfologic sau apropiate (sintagme nominale, adjective, relative). Avem de-a face cu un ritm simplu în A11>12, A21>22>23, C21>22>23, D11>12>13 și cu un ritm complex atunci cînd A2 și A3 revin la nivelul lui A1, la fel și cînd
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
două părți ale întregului (glas și picioare) care sînt cei doi indici ai umanității (facultatea limbajului articulat și poziția lui homo erectus). Conectorul CÎND aduce cel de al treilea membru în care conotația negativă a lexemului chip este corectată de adjectivul omenesc. Lexemul ca din B1 și verbul a arăta din B3 nu semnalează decît o aparență perceptuală a umanității. Reformulativului ÎNTR-ADEVĂR îi este încredințat rolul de a redefini animalele nedefinite de la începutul textului, transformînd evidența perceptibilă (vezi) în cunoaștere
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
țintă sau scop al acțiunii verbale). - b2. Calificarea (sau atribuirea de proprietăți): punerea în evidență a proprietăților întregului și/sau părților selectate de operațiunea de fragmentare (b1). Operațiunea de calificare este realizată cel mai adesea prin structura grupului nominal substantiv + adjectiv și prin recursul predicativ la verbul a fi: "Stînca este excelentă". Adeseori este o relație predicativă de tipul a avea care realizează operațiunea de împărțire, rareori fără o caliicare legată: "Are ochi mari". T20 prezintă (cu bold) proprietățile întregului: T20
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
funcționalismul este o tradiție antropologică materializată printr-o serie de cercetări precis datate, dar el poate fi în mod egal definit ca o schemă de interpretare a realității, neaparținând propriu-zis nici unei configurații de cunoaștere. Trebuie făcută în consecință distincția între adjectivele "funcțional" și "funcționalist". Primul va fi folosit pentru a desemna o metodă, analiza funcțională, iar al doilea pentru a specifica modele teoretice, modelele funcționaliste. Analiza funcțională, în științele sociale în general, constă în fondarea interpretării unui fapt social pe relația
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
regelui cretan Minos în fiecare an, drept tribut, tineri și fecioare, aceștia fiind sacrificați Minotaurului, monstrul jumătate om, jumătate taur, din adâncul labirintului. În cele din urmă, eroul atenian Tezeu omoară bestia și reușește să scape din labirint. Datorită legendei, adjectivul minoic, derivat de la numele regelui, este folosit în expresia civilizația minoică, sinonim pentru civilizația cretană. Adevăratul spirit al competiției, din care s-au născut principiile Jocurilor Olimpice au fost întâlnite pentru prima dată în civilizația miceniană (care a dezvoltat prima mare
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
5.10. Un "membru oarecare al colectivității" (MOC) / 232 5.11. O continuitate / 235 5.12. O scară dublă / 238 5.13. Monologul interior / 240 Lecturi recomandate / 248 Exerciții / 249 Capitolul 6. Clasificare și non-clasificare 255 6.1. Tipuri de adjective / 256 6.2. Clasificarea: sintaxă și enunțare / 258 6.3. "Biet" / 261 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" / 263 6.5. Adjective și determinanți / 265 6.6. Pluralul cu valoare stilistică / 268 6.7. Efectele impresioniste / 271 6.8. Locul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Monologul interior / 240 Lecturi recomandate / 248 Exerciții / 249 Capitolul 6. Clasificare și non-clasificare 255 6.1. Tipuri de adjective / 256 6.2. Clasificarea: sintaxă și enunțare / 258 6.3. "Biet" / 261 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" / 263 6.5. Adjective și determinanți / 265 6.6. Pluralul cu valoare stilistică / 268 6.7. Efectele impresioniste / 271 6.8. Locul adjectivului / 274 Concluzii / 280 Lecturi recomandate / 280 Exerciții / 281 Capitolul 7. Coerența textului / 285 7.1. Probleme de tipologie / 287 7.2
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
256 6.2. Clasificarea: sintaxă și enunțare / 258 6.3. "Biet" / 261 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" / 263 6.5. Adjective și determinanți / 265 6.6. Pluralul cu valoare stilistică / 268 6.7. Efectele impresioniste / 271 6.8. Locul adjectivului / 274 Concluzii / 280 Lecturi recomandate / 280 Exerciții / 281 Capitolul 7. Coerența textului / 285 7.1. Probleme de tipologie / 287 7.2. Eterogenitatea textului / 290 7.3. O organizare ierarhizată / 293 7.4. Paragrafe / 297 7.5. Mărci ale integrării lineare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
discursul eului. Și alți cercetători au analizat ironia ca pe un fenomen privilegiat de polifonie enunțiativă. Dominique Maingueneau observă că acest fenomen este posibil datorită specificității limbilor naturale ce amestecă continuu discursul și metadiscursul. Categorii privilegiate de manifestare a subiectivității, adjectivele, adverbele, anumite întrebuințări stilistice ale substantivului au ocazionat apariția distincției pertinente dintre clasificare și non-clasificare. C. Kerbrat-Orecchioni observa că deși orice unitate lexicală implică un anume grad de subiectivitate (deoarece în inconștientul lingvistic al comunității sunt acumulate tot felul de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un context argumentativ. Axa opoziției obiectiv vs subiectiv nu este dihotomică, ci graduală, unitățile lexicale fiind încărcate cu o doză mai mare sau mai mică de obiectivitate. C. Kerbrat-Orecchioni exemplifică astfel 39: OBIECTIV SUBIECTIV Celibatar galben mic bun În cazul adjectivelor asupra cărora insistă analiza propusă de Dominique Maingueneau se face distincția între adjective clasificatoare și neclasificatoare. Adjectivele clasificatoare prezintă o proprietate obiectivă independentă de enunțare; de aceea, aprecieri de tipul adevărat sau fals pot funcționa. Acesta este cazul adjectivelor ce
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]