11,041 matches
-
să-și construiască o supraidentitate În raporturile sale cu ceilalți; bă tipul Închis, rece, rigid, izolat, dominat de nevoile primare, indiferent față de lume, cu dificultăți de identificare În raport cu ceilalți; că tipul expansiv, de factură mitomaniacă, Înclinat către fabulații, instabil și agresiv, proiectat către viitor, atașat de modelul patern; dă tipul regresiv, nesigur, Întors către trecut, de modelul matern, cu tendințe de refugiu, incapabil de a relaționa cu alții sau de a menține o relație Îndelungată. Există o diferență Între patologia psihiatrică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a dezvăluirilor include o serie de strategii: posibilitatea de a oferi intervievatei o serie de oportunități de-a lungul interviului prin care aceasta să dezvăluie violența; formularea întrebărilor într-o asemenea manieră, încât să fie evitate întrebările directe cu tentă agresivă, ca, de exemplu, „Ai fost vreodată abuzată?”; acceptarea necondiționată de către intervievată; colaborarea cu aceasta; manifestarea din partea intervievatorului a unei atitudini empatice; selectarea cu atenție a intervievatelor și pregătirea lor pentru a se dezvolta o relație bună; ascultarea activă; observarea; oferirea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
afecțiune („aproape că nu mă mai interesa”). Această afirmație subliniază contrariul; - starea de degradare psihică avansată a inculpatei, tulburările de personalitate de tip impulsiv, instabil; - stimulul, contextul care i-a permis inculpatei să-și actualizeze, să-și manifeste potențialul violent, agresiv; Inculpata regretă cele întâmplate, afirmă că nu a avut intenția să o omoare. A fost condamnată la 15 ani pentru omor deosebit de grav. Din familia inculpatei nimeni nu a mai făcut pușcărie. Menține relațiile cu fata, aceasta o vizitează, locuind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
am dus la spital, dar din nefericire soțul a decedat”. Din cele relatate de deținută, gestul ei este rezultatul fricii față de furia soțului într-un moment când Supraeul nu își mai îndeplinește funcția de control, de cenzurare/sublimare a impulsurilor agresive inconștiente. Este condamnată la 15 ani de închisoare. Factorii care au favorizat producerea infracțiunii de umor: - determinismul mesajelor parentale; - nivelul scăzut de instrucție; - dizarmonia personalității; - stimulul, contextul care i-a permis inculpatei să-și actualizeze, manifeste potențialul violent, agresiv. După
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
impulsurilor agresive inconștiente. Este condamnată la 15 ani de închisoare. Factorii care au favorizat producerea infracțiunii de umor: - determinismul mesajelor parentale; - nivelul scăzut de instrucție; - dizarmonia personalității; - stimulul, contextul care i-a permis inculpatei să-și actualizeze, manifeste potențialul violent, agresiv. După condamnarea ei, familia băiatului este supusă unui proces de disoluție familială prin divorț: „După intrarea mea în pușcărie a vândut tot din casă... fură... are dosare pe rol cu suspendare... nevasta l-a părăsit, s-a dus la mama
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
tractului gastrointestinal, ale sistemului cardiovascular, precum și ale sistemului nervos central și periferic, cu efecte asupra funcționării fiziologice normale la diferite niveluri și pe diferite paliere. Problemele comportamentale dezadaptative cel mai des asociate abuzului de alcool (alcoolismului) sunt comportamentele sexuale sau agresive inadecvate, labilitatea afectivă, deteriorarea funcțiilor judecății, mnezice, atenționale sau perceptive, deteriorarea semnificativă a funcționării în planul relațiilor sociale sau profesionale etc. (DSM IV, 2000). De asemenea, se poate vorbi de o dimensiune economică a fenomenului alcoolismului reflectată în dificultățile financiare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
psihosexuală și socială a unui copil a fost în repetate rânduri subliniată) și, ceea ce este foarte grav, sănătatea mintală pentru întreaga viață. Suferința poate conduce la redutabile complicații, cum sunt dezvoltările patologice reactive ale personalității sau dezvoltările comportamentale dezadaptative (conduite agresive sau infracționalitate sancționabilă penal). Mai mult, modelul părintelui băutor este frecvent însușit de copil, astfel că șansa de dezvoltare ulterioară a alcoolismului este mai mare la copiii proveniți din familiile în care se bea în mod deschis decât la cei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pe copii să înțeleagă că „violența este cauza naturală a morții”; violența este necesară: într-o viziune maniheistă, violențele sunt comise fie de „băieții buni”, pentru a-i învinge pe cei răi, fie de „cei răi”, care sunt din fire agresivi. Dintr-o astfel de contextualizare discursivă a faptelor și scenelor, copiii învață că violența este necesară, naturală și chiar mai mult este „eroică”; violența este amuzantă: mai ales în desenele animate (care conțin, potrivit cercetării noastre asupra celor două principale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în programele difuzate de televiziunile din România, primul loc este deținut de violența verbală. ● Studiul permite, de asemenea, clasificarea emisiunilor după gradul susceptibil de a produce efecte asupra minorilor și a tinerilor: imitația și învățarea socială (identificarea copiilor cu personaje agresive); impregnarea (asimilarea, chiar inconștientă, a stilului violent de relaționare umană); dezinhibarea (imaginile care pot favoriza în grad înalt trecerea minorilor la acte violente); desensibilizarea și repetarea frecventă a scenelor violente reduce sensibilizarea copiilor la violență și sporește gradul de acomodare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
umană); dezinhibarea (imaginile care pot favoriza în grad înalt trecerea minorilor la acte violente); desensibilizarea și repetarea frecventă a scenelor violente reduce sensibilizarea copiilor la violență și sporește gradul de acomodare a acestora cu actele violente; catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive); incubație (frică, spaimă, insecuritate). Corpusul investigat și perioadele de studiu Conform contractelor cu Consiliul Național al Audiovizualului, cercetarea asupra conținuturilor violente din programele televiziunilor din România s-a desfășurat timp de câte două săptămâni continuu, între 26 iulie și 8
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la televiziune influențează neîndoielnic atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc emisiunile TV, fiind afectat în special segmentul populației tinere. Cercetătorii au încercat să răspundă la întrebarea: „În ce măsură expunerea la mesajele mass media cu un pronunțat conținut violent stimulează comportamentul agresiv?”. Asociația Americană de Psihologie a răspuns parțial la această întrebare, afirmând că expunerea prelungită la violența excesivă corelează puternic cu creșterea gradului de acceptare a atitudinilor agresive și adoptarea unui comportament agresiv. În ultimii 20 de ani, numeroase organizații științifice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
În ce măsură expunerea la mesajele mass media cu un pronunțat conținut violent stimulează comportamentul agresiv?”. Asociația Americană de Psihologie a răspuns parțial la această întrebare, afirmând că expunerea prelungită la violența excesivă corelează puternic cu creșterea gradului de acceptare a atitudinilor agresive și adoptarea unui comportament agresiv. În ultimii 20 de ani, numeroase organizații științifice respectabile, printre care American Psychological Association, The American Medical Association și Institutul Național de Sănătate Mintală au revăzut rezultatele studiilor și dovezile științifice prezentate și au afirmat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
media cu un pronunțat conținut violent stimulează comportamentul agresiv?”. Asociația Americană de Psihologie a răspuns parțial la această întrebare, afirmând că expunerea prelungită la violența excesivă corelează puternic cu creșterea gradului de acceptare a atitudinilor agresive și adoptarea unui comportament agresiv. În ultimii 20 de ani, numeroase organizații științifice respectabile, printre care American Psychological Association, The American Medical Association și Institutul Național de Sănătate Mintală au revăzut rezultatele studiilor și dovezile științifice prezentate și au afirmat în unanimitate validitatea acestei concluzii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
numeroase organizații științifice respectabile, printre care American Psychological Association, The American Medical Association și Institutul Național de Sănătate Mintală au revăzut rezultatele studiilor și dovezile științifice prezentate și au afirmat în unanimitate validitatea acestei concluzii: violența de la televiziune influențează comportamentul agresiv. Studiile au arătat că efectele principale ale vizionării violenței la televiziune sunt: învățarea unei atitudini și a unui comportament violent, desensibilizarea la violență și creșterea fricii de a nu deveni o victimă a violenței. Violența la televiziune a fost subiectul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de toamnă. Efectele expunerii la violența televizată Deși efectul social al violenței televizate este un subiect controversat, studiile și dovezile științifice din ultimele decenii conturează trei efecte pricipale: Creșterea agresivității. Multe studii arată că violența la televiziune conduce la comportamente agresive, violente, de cele mai multe ori prin imitație. Cei care privesc fenomenul violenței la televizor pot avea schimbări în sistemul propriu de valori, preferând folosirea agresiunii în rezolvarea unor conflicte. Desensibilizare și nepăsare. Privitul excesiv al violenței poate duce la o scădere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
efectele violenței media de influența celorlalți factori. Totuși, sutele de studii publicate în ultimii 40 de ani în statele dezvoltate au demonstrat următoarele: copiii care privesc prea mult la televizor (peste 4 ore zilnic) tind să-și rezolve conflictele mai agresiv decât ceilalți; mai mult, cu cât copiii încep să privească la televizor de la o vârstă mai fragedă, cu atât sunt mai predispuși să comită acte de violență mai târziu. Reglementări privind violența televizată În Europa, sectorul audiovizual se confruntă cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, s-a implicat în dezbaterile privind violența la televiziune, recomandând ca aceasta să facă obiectul autoreglementărilor, și nu al unei legi prohibitive. Chiar dacă știm că violența TV poate duce la o creștere a comportamentului agresiv sau la frică și la atitudini și valori modificate despre rolul violenței în societate, cercetătorii consideră că este necesar să cunoaștem mai mult despre cum au loc aceste schimbări, care se exprimă prin comportamente sociale indezirabile. Deși violența face parte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ale a. iau naștere și se dezvoltă sub semnul unei negații radicale - refuzul categoric și global al artei și literaturii anterioare. Cu cât acestea sunt mai intensiv considerate „clasice”, „academice”, „oficiale”, „consacrate”, cu atât antagonismul - urmat de respingere - este mai agresiv și mai violent. Acesta este sensul cel mai profund și mai general al „activismului”, al „luptei”, „opoziției” și „rupturii” pentru care pledează a.: o contestare absolută a tot ceea ce este „învechit”, a „poncifelor” de orice natură. Iar o asemenea negație
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
o ia înaintea declarațiilor de principiu. S-a vorbit mult despre particularitatea revistei „Integral” în peisajul artistic românesc prin distanțarea asumată față de modernism, prin disponibilitatea și deschiderea față de orice experiență poetică nouă. Aici apar primele imagini ale unui urbanism din ce în ce mai agresiv și antimodern (cel puțin pentru modernismul artistic). Orașul geometrizat, orizontul imagistic tehnologizat sfidează tradiționalele reprezentări poetice, descinzând în și dintr-o realitate nemediată, doar pentru a o media după alte formule, cele ale suprarealității. O revistă de a. este și
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
Pană și ale prietenului său Moldov. Încă de la început caracterul ei este eclectic: futuristul F. T. Marinetti stă alături de Tristan Tzara, André Breton și Louis Aragon, iar articolul Reabilitarea visului de Geo Bogza (34/ 1931) e urmat de manifestul Poezia agresivă sau despre poemul reportaj al lui Paul Sterian, care amintește de agresivitatea primelor texte constructiviste. Un concept central, suprarealitatea, preluat din Second manifeste du surréalisme al lui Breton, va fi comentat în numărul 28 din 1929. Dar formula poetică promovată
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
narațiunilor se află un inadaptat la realitate, un nonconformist care refuză regulile jocului social pentru a-și putea păstra nealterată personalitatea profundă. În toate cazurile, devine el însuși victima acestei opoziții, un înfrânt moral, adesea cu consecințe grave, de la nevroza agresivă la alienarea clinică. În Absenții, în centrul narațiunii se află medicul psihiatru Mihai Bogdan, cercetător într-un institut, care refuză să mai alimenteze cu rezultatele cercetărilor sale gloria directorului Poenaru și care asistă neputincios-revoltat la tot mai eficienta adaptare la
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
parte din confesiuni și alte intervenții cu caracter monologic, narațiunea [Orgolii] constituie în ansamblul ei o meditație amplă, abruptă, de o rară vehemență, vizând istoria și raporturile acesteia cu individul, cu personalitatea umană, formele puterii în secolul nostru, „cancerul” spiritului agresiv, al egoismului și prostiei, care nu dispare de la sine... Această clocotitoare ideație explică deopotrivă debitul și cursul de puhoi al narațiunii, ca și pasiunea cu care ea se citește. VALERIU CRISTEA Materia epică a romanelor lui Buzura, „substanța”, nu e
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
cvasicompletă a sistemului de servicii de asistență socială; singurul sector dezvoltat într-un mod unilateral și aberant a fost cel al instituțiilor rezidențiale, cu efecte negative, adesea catastrofale asupra dezvoltării normale a copiilor abandonați, a persoanelor cu handicap etc.; - politica agresiv pronatalistă, care a dus la o creștere enormă a stresului social, creșterea mortalității materne și infantile, apariția unui număr mare de copii nedoriți tocmai în segmentele sărace ale societății; efectul cel mai devastator l-a constituit explozia numărului de copii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în noi înșine, ne-a învățat să recunoaștem nevoia de ajutor în noi și în ceilalți și, nu în ultimul rând, să ne îndrăgostim iremediabil de universul psihologiei; doamna profesor Maria Voinea, care, în ciuda realităților sociale, uneori de o evidență agresivă, ne-a convins că familia reprezintă infinit mai mult decât subiectul unor statistici; doamna profesor Mihaela Vlăsceanu, de la care am învățat că profesionalismul, rigurozitatea și disciplina pot asigura și succesul unei persoane, nu doar al unei organizații; doamna profesor Tinca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
caracter posesiv și constructiv. La individul adult, agresivitatea poate prezenta două aspecte: 1) agresivitatea constituțională, concretizată printr-un temperament impulsiv și violent, manifestat de regulă la structurile de tip epileptic sau paranoic, dar și la perverșii dezechilibrați și la mitomanii agresivi; 2) agresivitatea dobândită sau accidentală, consecința unor stări psihopatologice speciale cum ar fi: impregnare alcoolică, encefalopatii posttraumatice sau postinfecțioase, agresivitate din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenie, delirul halucinator cronic, delirul de persecuție, delirurile erotomaniace etc.) (Enăchescu, 1996). Forma cea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]