5,707 matches
-
rural), se impune utilizarea pe scară tot mai largă a produselor organice sau ecologice cu efect pozitiv asupra sănătății și care menține organismul uman în echilibru cu mediul ambiant; 2. În condițiile actuale în care organismul uman este supus unor agresivități majore, problematica unei agriculturi ecologice se înscrie drept o încercare de diminuare a efectelor dezastruase pe care acestea le produc; 3. Prețurile obținute prin valorificarea produselor organice (ecologice), care în general sunt de 5-10 ori mai mari decât cele obținute
POSIBILIT??I DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL PRIN OB?INEREA ?I VALORIFICAREA UNOR PRODUSE ECOLOGICE by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83094_a_84419]
-
de mare inspirație au apărut în situații în care au fost înconjurați de o lumină violetă. Preferința pentru nunațele pure de violet indică o natură sinceră, inocentă, precum și o anumită înțelepciune. La nivel psihic calmează angoasele, anihilează frica și elimină agresivitatea. 8. Roz Culoarea roz a fost asociată dintotdeauna cu inocența și feminitatea, are proprietăți calmante și relaxante, crează o ambinață optimistă și odihnitoare. Rozul exprimă tinerețe, fericire și este ideal pentru camera copiilor sau pentru baie. Cei care preferă culoarea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Preluând cele trei imagini ale lui Waltz, vom sistematiza și analiza teoriile cu privire la cauzele războiului în funcție de trei niveluri de analiză: individual, societal și cel al sistemului internațional. La nivel individual prevalează teorii care caută să descopere originile conflictelor internaționale în agresivitatea naturii umane, personalitatea și sistemul de credințe al factorilor decidenți, precum și în procese psihologice. La nivel societal sunt accentuate teorii ce identifică diverse forme de guvernare, procesul de elaborare a deciziilor de politică externă, opinia publică și grupurile de interese
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
domeniu s-au axat pe studiul naturii umane, în încercarea de a explica latura agresivă a acesteia și a face legătura cu conflicte internaționale (Montagu, 1976, pp. 258-259). Prin urmare, într-o serie de lucrări cu privire la instincte, comportamentul animalelor și agresivitatea în societate realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, cercetătorii s-au angajat într-o dezbatere aprinsă cu privire la natura agresivității umane: Este aceasta rezultatul învățării/ educației sau este un instinct moștenit genetic? În acest sens, s-
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
Montagu, 1976, pp. 258-259). Prin urmare, într-o serie de lucrări cu privire la instincte, comportamentul animalelor și agresivitatea în societate realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, cercetătorii s-au angajat într-o dezbatere aprinsă cu privire la natura agresivității umane: Este aceasta rezultatul învățării/ educației sau este un instinct moștenit genetic? În acest sens, s-a observat: Dacă agresivitatea umană este rezultatul procesului de învățare, atunci s-a presupus că prin intermediul educației și al altor procese de socializare vom
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, cercetătorii s-au angajat într-o dezbatere aprinsă cu privire la natura agresivității umane: Este aceasta rezultatul învățării/ educației sau este un instinct moștenit genetic? În acest sens, s-a observat: Dacă agresivitatea umană este rezultatul procesului de învățare, atunci s-a presupus că prin intermediul educației și al altor procese de socializare vom fi capabili să modelăm persoane care vor fi mai puțin predispuse la violență; în cazul în care agresivitatea este înnăscută
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
observat: Dacă agresivitatea umană este rezultatul procesului de învățare, atunci s-a presupus că prin intermediul educației și al altor procese de socializare vom fi capabili să modelăm persoane care vor fi mai puțin predispuse la violență; în cazul în care agresivitatea este înnăscută, se poate concluziona că omenirea are cale lungă de parcurs pentru a elimina violența din societate. În același timp, o serie de analiști, pornind de la supoziția că agresivitatea face parte din instinctele umane și că, prin urmare, violența
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
fi mai puțin predispuse la violență; în cazul în care agresivitatea este înnăscută, se poate concluziona că omenirea are cale lungă de parcurs pentru a elimina violența din societate. În același timp, o serie de analiști, pornind de la supoziția că agresivitatea face parte din instinctele umane și că, prin urmare, violența este o realitate socială, au încercat să explice cauzele conflictelor internaționale. Astfel, potrivit acestora, societatea acumulează un volum de energii destructive, care, dacă nu sunt direcționate spre exterior, se vor
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
cazului fără tratament va fi cronică, cu creșterea lentă în dimensiuni a formațiunii descrise. Timpul necesar dublării masei tumorale este de câteva luni. Pe măsură ce se mărește, leziunea cutanată are tendința la ulcerare (dacă ulcerează precoce, se consideră semn clinic de agresivitate). Există și tipuri de carcinoame bazocelulare care se vindecă spontan, transformându-se în țesut cicatricial. Teoretic, carcinomul bazocelular nu metastazează. Evoluția cazului cu tratament chirurgical se va face către vindecare locală. Cazul examinat are indicație chirurgicală absolută, în condiții de
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
conduce la neînțelegere din cauza nivelului posibilităților de receptare; ■ minorilor internați le place competiția - ca la orice copil și chiar mai mult; ■ în activitățile organizate inclusiv în cele competiționale este de dorit să se evite contactul direct întrucât există tendința de agresivitate (precizare profesor de educație fizică). Ramuri de sport / discipline sportive practicate: ● atletism - aruncarea mingiei de oină, săritura în lungime cu elan, săritura în lungime de pe loc, alergări de viteză, alergări de rezistență, alergări peste obstacole; ● gimnastică: sărituri pe și peste
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
că părintele îi permite copilului să se manifeste cum vrea el, fără săi impună prea multe restricții. Ei nu reușesc să controleze adecvat activitatea copilului, accepta și se supun fără discernământ cererilor lui(îl alintă). Această atitudine parentală favorizează dezvoltarea agresivității și negativismul la copil. Reprezintă un aspect disruptiv al relației părințicopii si survine in situații familiale disarmonice în cazul unui atașament inadecvat părinți-copii. Părintele indulgent manifestă sensibilitate la drepturile altora, se consultă cu copilul atunci când ia o decizie, manifestă căldură
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
autodisciplinei, autostimei și a conștiinței de sine a copilului. Această categorie de părinți are tendința să comande copilului acțiuni care sunt uneori în evident contrast cu ceea ce știe, ceea ce poate și ceea ce îl interesează pe copil. Se pate considera ca agresivitatea parentală este consecința frustrărilor lor repetate în viața conjugală sau la locul de muncă, unde nu dau rezultate scontate. Doar soția și copiii sunt persoanele asupra cărora tatăl își poate manifesta autoritatea, fiind singurul loc unde el poate să comande
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
măreția sentimentelor parentale, în contrast cu atitudinea protectoare amajorității părinților care au o relație normală cu copiii lor, se situează această categorie de părinți,care trebuie depistați și demascați, iar copiii, victimele agresiunii lor, ocrotiți de protecția minorului. Copilul maltratat este victima agresivității nebănuite și disimulate a familiei. Se definește drept copil maltratat orice copil care a suferit agresiuni fizice repetate din partea părinților sau a fraților. Maltratarea copilului este de obicei o „afacere de familie” și ambii părinți subscriu la ea. Copii mici
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
Este flexibil? Ce rol joacă în jocul cu roluri? Cum reacționează copilul în situații plăcute și in situații frustrate, conflictuale ? își exprimă el în mod constant sentimentele, fie ele pozitive, fie ele negative sau arată puține sentimente? Se retrage ? Dar agresivitatea copilului ? Ajunge să se exprime într-un mod care e permis în raport cu situația sau se manifestă continuu și independent de situație? Concentrarea copilului Este copilul capabil să se concentreze în grupurile din grădiniță, la jocul libere sau mai organizat? Este
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
și fericiți este foarte mare și noi suntem tributori percepției selective. Următorul caz este un exemplu în această privință. Copiii dificili și agresivi devin cu ușurință țapii ispășitori în grup și interacțiunea cu ceilalți copii poate să le sporească agitația, agresivitatea ?! O întrebare importantă, care are un loc central în evaluarea completă și care are un loc central în evaluarea completă și la care personalul educațional și social trebuie să contribuie cu observații, este: în ce măsură "buna adaptare" și stăpânire a copilului
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
de veste locul unde Tristan și Isolda s-au stabilit. Întregul poem are ca obiect faptele și întâmplările, nu sentimentele și gâdurile propriu-zise. Violenț răboaielor din acea perioadă are influența asupra caracterului personajelor, acestea prezentând un nivel mai ridicat de agresivitate ce se reflectă în personajul lui Tristan și în operele de mai târziu. O altă scriitoare franceză care a tratat această temă este Marie de France cu lucrarea sa, Chevre d’oil, cunoscută pentru expresivitatea unui pasaj în care se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
socializare. Chiar dacă atentatul pus la cale de doi liceeni din orașul american Columbine a fost pus pe seama pasiunii lor pentru shooterul Doom, Cheryl Olson susține că nu există o legătură clară între jocuri și violența din școli. Ea afirmă că agresivitatea celor mici se consumă în joc, și nu la școală, modelele virtuale fiind puțin convingătoare. „Copiii care joacă Grand Theft Auto nu văd în personaje niște exemple de viață și nu confundă jocul cu viața reală. Ea recomandă, totuși, părinților
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și consilierea pentru învățare Horst Siebert, Pedagogie constructivistă Emil Stan, Despre pedepse și recompense în educație Emil Stan, Pedagogie postmodernă Emil Stan, Spațiul public și educația la vechii greci Ana Stoica-Constantin, Creativitatea pentru studenți și profesori Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu, Agresivitatea în școală Laurențiu Șoitu, Pedagogia comunicării Roxana Tudorică, Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc Alain Vilbrod, Ion Ionescu (coord.), Asistența socială în tranziție În colecția CIVITAS, a apărut: Jean-Jacques Rousseau, Discurs asupra inegalității. Contractul social Redactor: Camelia Grădinaru Tehnoredactor: Mihaela Mârza
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
diferite tipuri ale genei NF2 de pe cromozomul 22q cu acțiune supresoare [3]. Mai multe alte modificări genetice au fost descrise în meningioame fără a exista indicii de creștere a malignității. Astfel, evoluția spre o malignitate crescută este corelată cu o agresivitate crescută la nivel molecular. O schemă a acestei evoluții este prezentată mai jos [4]. O progresie similară a fost descrisă și pentru glioblastomul secundar. Acest termen a fost propus din motive clinice și morfologice, în 1940 de către H.J. Scherer [5
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
aspecte clinice și imagistice particulare, cu posibilități terapeutice mergând de la simpla observare clinico-imagistică la o terapie multimodală, cu un prognostic diferit, având ca punct comun originea lor neuroepitelială. În linii generale, având în vedere evoluția lor, caracterele de invazivitate și agresivitate clinică, și nu în ultimul rând prognosticul lor, glioamele se împart în două mari categorii: − glioame de grad mic având o evoluție clinică de lungă durată și un prognostic mai favorabil; − glioamele de grad înalt sau Glioamele Maligne, a căror
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
care recidivează. În aceste cazuri reintervenția se impune dacă există semne clinice și imagistice de recidivă tumorală (fig. 4.41). Radioterapia adjuvantă se impune în cazurile în care există semne imagistice de transformare malignă și/sau dacă aspectul histologic confirmă agresivitatea tumorală (indicele mitotic ridicat). Astrocitomul pilocitic Are o evoluție în general benignă și degenerează malign extrem de rar. Sunt întâlnite cu predilecție la copii, cu un vârf de incidență în decada a doua de viață (fig. 4.42). Se pot întâlni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de recurență și evoluție agresivă): 1. Meningiom anaplazic/ malign 2. Meningiom papilar 3. Meningiom rabdoid. Trebuie subliniat că această recentă clasificare a meningioamelor se bazează pe caracteristicile histologice ale țesuturilor tumorale în combinație cu un set de parametri corelați cu agresivitatea tumorală, și anume: invazia corticală (punți de celule tumorale ce străbat piamater și infiltrează parenchimul cerebral), rata mitozelor (OMS grad II când există 4-20 mitoze/10 câmpuri mari microscopice 40X și OMS grad III când există > 20 mitoze/10 câmpuri
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
asociază cu un risc scăzut de creștere a formațiunii. Progresia tumorală, definită ca și creșterea ireversibilă a gradului de malignitate al meningioamelor a prezentat de asemenea interes, constatându-se că meningioamele benigne pot prezenta în evoluția lor o creștere a agresivității lor. S-a mai observat că menigioamele de novo atipice/ anaplazice au un comportament mai puțin agresiv decât cele benigne ce s-au transformat malign. Anomaliile cromozomiale 1q (detectate în 70% din meningioamele atipice și în toate cele anaplazice) au
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
extraaxiale, hiperdense, captează substanța de contrast fără a avea calcifieri. Frecvent au bază largă de implantare durală dar pot avea și bază de implantare îngustă. Invazia parenchimului, eroziunea osoasă și captarea heterogenă sunt câteva caracteristici specifice HPCs care le demonstrează agresivitatea. Nu prezintă calcifieri și edemul cerebral uzual este minim spre moderat fapt ce le diferențiază de meningeoame [25]. Majoritatea HPC atât în T1 cât și în T2 apar isointense față de substanța cenușie, omogene sau heterogene, captează heterogen și pot asocia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
deosebi de tumorile neuroectodermale primitive periferice sau pPNET: sarcomul Ewing): neuroblastomul, ganglioneuroblastomul, meduloepiteliomul și ependimoblastomul. Alături de acestea se mai află și tumora atipică teratoidă/ tumora rhabdoidă. Toate aceste tumori sunt încadrate în clasa WHO IV din punctul de vedere al agresivității [42,43]. PNET Reprezintă un grup complex de tumori embrionale, asemănătoare histologic meduloblastomului dar care apar în compartimentul supratentorial; sunt compuse din celule asemănătoare neuroectodermului primitiv al SNC în dezvoltare. Resturi ale acestor celule apar în creierul nounăscutului la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]