9,447 matches
-
se află sus, undeva, în care atunci când vom pleca de pe Pământ ne vom rândui ideile în ea: Tumultul mișcării risipit, încolțit în freamăt / Protecția îngerilor izbăvitoare de geamăt / Anulează singurătăți, încununează împărat / Omul cu sufletul reînfrunzit, despovărat.[ 7] Amnar și amar, simbolistică și semnificații Amnarul l-a ajutat pe om ca sursă de aprindere a focului, pentru încălzirea trupului în vreme rece, a pregătirii hranei pentru vigoarea de a înțelege că răul e mai puternic decât binele, el fiind, totodată, și
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
nesclipiri. Suntem născuți din mama-om pe care pruncul o cunoaște încă din pântece. Unii plâng când se nasc, lăcrimând încă din primele clipe ale vieții pentru ceea ce nădăjduiesc, alții așteaptă palma celui care îi pune în dreptul vieții, fiind necunoscătorii amarului ființei telurice. Literatul este lumina celestului universal valabil existenței pe Pământ, este Universul însuși pentru că lui i s-a dat prin naștere descifrarea tăcută a verbului existențial: Literatul adevărat sădește slovele, care înfloresc când cititorul se simte luminat de profunzimea
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
în: Ediția nr. 1309 din 01 august 2014 Toate Articolele Autorului În colivie Prizonieră fără voie în propria colivie, Mănânc iluzii și dureri, unse pe carnea-mi vie, Fără veșmânt, fără simțire, doar cu un gând: Că vreau Paharul zilelor amare până la fund să-l beau. Mă zvârcolesc ca-ntr-un cazan, pe foc molcom fierbând, Tot numărând celule albe la piață să le vând, Aș licita întregul trup, dar cine să-și întindă Spre mine mântuirea, când eu îmi sunt
ÎN COLIVIE de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342284_a_343613]
-
ar ști din ceruri însuși Zeul zeilor poetul Ce s-a înecat în plânsu-și Murind an de an cu-ncetul Că muri-va și credința Milioanelor de Tise Care-au înecat credința Dintre maluri interzise, De ar ști din ape- amare Sparte-n ale vremii valuri, Însuși el poetul care A tras poduri peste maluri Că murind cu picătura An de an în zbor de fluturi Va pieri și legătura Milioanelor de Pruturi, De ar ști din lumi apuse Dincolo de-
DE-AR ŞTI EMINESCU, DOMNUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342344_a_343673]
-
mult de câteva ore? Doamne ferește! Ce tot caută „durerea” asta, încă, în mințile națiunii noastre? De ce „a divorța”, nu înseamnă și la noi o despărțire „necesară”, o salvare a celui slab de „cel” sau de „cea” care-i face viața amară? De ce înseamnă încă „distrugerea” unei „căsnicii” și nu „separarea” legală și necesară a două firi incompatibile, care au ajuns să nu se mai poată suporta? Mai poate fi familia, acea preasfântă „taină a bisericii”, dacă părinții ajung să se jignească
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
copiii. - Dacă îmi dai ce-mi trebuie, fac eu grătarul, mă ofer pentru a-mi masca tensiunea. - Ești musafira mea specială, vei fi servită! Grătarul este excelent, se cunoaște că se descurcă singur. Și cafeaua este foarte bună, tare și amară, cum îmi place mie. Pe o tavă pune sticla de coniac, cea de apă minerală și tot el umple cele două boluri și paharele cu apă. Flori - ora 0:30 După plimbarea în parc am fost la Dragoș acasă. Mi-
SĂGEATA LUI CUPIDON III (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342331_a_343660]
-
Adie timpul în tăcere, Ai fost steaua de argint, Ai plecat în zi cu soare, Ana mea din Coronini, Anotimpuri cu Ana, Multă vreme am să plâng, Nu mai revii... Ființa lumii mirifice a mineritului explodând în flori cu parfum amar și culori de o tulburătoare unicitate, stăruie mai toate în gândurile așternute pe hârtie - unde autorul lor Mihai LEONTE, știe să surprindă neliniștea pământului, boala tulbure ce apasă asupra unei ființe, taina păstrării intacte a credinței. Citită în întregime cartea
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE ÎN LUNA MAI 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342392_a_343721]
-
zbatere între a înțelege și a îndura, între a spera și a deznădăjdui, între a lupta în genunchi și a ridica ochii spre Cer, implorând ajutor și iertare.” Geo Călugăru printre alte aspecte ale operei remarcă nota de „profundă ironie amară” în care a fost scrisă și că autoarea a fost impulsionată în a-și deschide sufletul și a-și mărturisi suferința de faptul că anul acesta a fost declarat „Anul Spovedaniei.” După cum afirmă autoarea însăși, pentru ea cartea are valoare
SFÂRŞIT DE AN LA CENACLUL LITERAR OCTAVIAN GOGA , BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342453_a_343782]
-
îți iese în cale, Râdeam când auzeam vorba asta, Ce dor îmi este, Doamne. Acum noi ne citim pe noi înșine, Uneori, așa, între noi, Prea mătăsoase sunt cuvintele, Eu prefer asprimea ciulinilor în zbor, Parfumul se preface-n lacrimă amară, Deasupra zâmbetul se se-ntinde larg, Un curcubeu de neînvins. Doar astfel vom învinge teama. Un prinț ce râde singur, Exilat în propriul său trecut. Doar buha povestește, vin liliecii Cu alte vești, cine e prințul, cine-s eu? O
POEM EXTRAVIRGIN de BORIS MEHR în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342467_a_343796]
-
când poți să-L primești Și sufletul ros de păcat să-nnoiești. Mă rog să asculți chemarea divină Ce curge din ceruri ca apa cea lină, Mă rog să primești viața veșnică-n dar Plăsmuită-n durere pe Crucea de-amar. Adina Sas-Simoniak, Chicago www.orizontcrestin.org Referință Bibliografică: Chemarea divina / Adina Sas Simoniak : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 4, Anul I, 04 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Adina Sas Simoniak : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CHEMAREA DIVINA de ADINA SAS SIMONIAK în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342490_a_343819]
-
Tu ți-ai muiat degetele și pana În sângele neamului tau Și l-ai binecuvântat Pentru a se întrupa în poeme. După mersul soarelui Rotund ai tânjit Și te-ai născut din nou Uns cu agheazma bătrânelor ceasloave, Din cântec amar, Lumină din lumină, Și piatră de statornicie. Apoi ți-ai zidit părinții și iubirile În vers, Pentru ca leagăn să fie durerii, Cetate de scaun bucuriei Și niciodată mormânt. Referință Bibliografică: Poetului / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POETULUI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342526_a_343855]
-
durata medie de viață a românului se învârte în jurul a 68 de ani, rămân nedumerit: de ce nu au fixat vârsta limită de pensionare la 70? Ar fi fost mult mai eficient! Urmând raționamentul, am descoperit o doză apreciabilă de amuzament amar într-o glumă care circulă recent în România: „Începând cu 1 aprilie 2010, pensionarii vor fi îndrumați să treacă pe culoarea roșie a semaforului. Dacă până la 15 aprilie rezultatele nu vor fi semnificative, atunci trecerea pe roșu va deveni obligatorie
TURCU PLATESTE! de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342510_a_343839]
-
durata medie de viață a românului se învârte în jurul a 68 de ani, rămân nedumerit: de ce nu au fixat vârsta limită de pensionare la 70? Ar fi fost mult mai eficient!Urmând raționamentul, am descoperit o doză apreciabilă de amuzament amar într-o glumă care circulă recent în România:S-a făcut multă zarvă, s-a strigat pe toate posturile de televiziune despre pensii, despre reglementarea sistemului actual și câte și mai câte. „Europa”arată cu degetul spre România, acuzând, de
TURCU PLATESTE! de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342510_a_343839]
-
încetează să cadă, Lacrimi din primul sărut - Iernile noastre fac roadă Dansul, de la început - Nu încetează să cadă, Lacrimi din primul sărut - Lupilor timpului, pradă, Nu, amândoi n-am căzut - Cât nu-ncetează să cadă, Lacrimi din primul sărut - Dulce amar, ca ninsoarea Ce n-a căzut nicăieri, Arde în ochii tăi marea Lacrimii noastre de ieri - Cât de frumoși, preaiubito, Suntem, de-atunci, amândoi - Lacrima ce n-am simțit-o Este chiar iarna din noi ... 10 noiembrie 2011 Referință Bibliografică
PASTEL DE IARNĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342532_a_343861]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > PÂNDA Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 321 din 17 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului PÂNDA Ne învăluise cu o privire tulburată de nostalgia aducerii aminte, un zâmbet amar îi înflorea pe buze, mi se păruse ostenit deja, dar licoarea pentru suflet, cum duios numise jumătatea de răchie adusă de noi în ranița din piele de capră, îl împingea cu blândețe spre destăinuire. Simțea nevoia să-și amintească de
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
ea trăgea sania. - Ce e cu tine? - întrebă el - Nimic . - Ba da! Este... ai devenit atât de tăcută și parcă nu mai ai chef de nimic. Te văd eu. - Să știi că nu mai am - răspunse ea cu un glas amar - m-am speriat. Și mi-e și frig. - Hai măi Luciana... nu fii așa! N-ai văzut că nu are nimic? Uite-o cum se bucură de săniuș ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Nu mai pune la suflet
LUCIANA (FRAGMENT) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342641_a_343970]
-
au năruit demult și nimeni nu mai merge la coasă, iar satul e pustiu și de temut, mormintele ne-au mai rămas acasă, și nimeni nu le aprinde o lumânare pustietatea singură-i la masă și peste sat curg lacrimi amare. Referință Bibliografică: întoarcerea la sat / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2058, Anul VI, 19 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ÎNTOARCEREA LA SAT de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342724_a_344053]
-
mine cum dorm ... Oare cât va mai ține iarna? Lumânarea e pe terminate și mi-e teamă de noapte. Mi-e somn și mi-e teamă să nu-mi pierd ochii ... Am ajuns să priveghez un mort, într-o iarnă amară și neputința mi-a furat ochii. Acum aștept, aștept să izbucnească vulcanul ce a mocnit sub gheață, să deschidă drumul stelei, să deschidă ochii mortului și să-i dezlege simțurile; Cei care au scânteie înfloresc și sub gheață, topesc totul
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
rezultatul ei fără cârteli. Ce folos aș avea să consider, în sufletul meu, ca valorez mai mult decat îmi oferă societatea, singura în drept să aprecieze calitatea și cantitatea muncii depusă de mine? Nu va dati seama că mi-aș amari singur zilele fără să pot face nimic spre a-mi îmbunătății traiul? Mă întind cât cuprinde plapuma și mă simt bine sub ea. Am fost botezat Ortodox, că așa cereau tradițiile familiei. Asta nu mă împiedica să admir biserică Lutherană
RĂSPUNS RĂSPUNSULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341593_a_342922]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ȘI PLOUĂ Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Și plouă ... și plouă și-n suflet la noi Și ploaia-i cu gust amar de nevoi Și frigul pătrunde până la os Piciorul e gol descălțat de frumos Căci cerul se varsă in suflet de om... Speranța-i o frunză ruginită-ntr-un pom Urlă pământul de-atâta durere Cand jalea din lacrimi tributul și
ŞI PLOUĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341615_a_342944]
-
numere dar nu reușesc să treacă la doi. Mereu singuri, resemnați sub ferestrele zâmbitoare ale ochilor ce nu privesc niciodată spre ei. Trecătorii merg grăbiți și nu observă răzvrătirea asfaltului sub pașii lor cadențați, răsunând ca niște bătăi de clopot. Amar ecou în catedrala goală a inimii. Vuietul străzii acoperă geamănul frunzelor de plop ce-ți strigă numele fără oprire. Doar banca noastră se încăpățânează să spere ca o visătoare incurabilă. Nu pot uita... că te iubesc. de Gabriela Mimi Boroianu
NU POT UITA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341635_a_342964]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > FLORICA BUD - MIGDALE DULCI AMARE (1) - DRAGĂ UNIVERSULE HIDOS (PAMFLET) Autor: Florica Bud Publicat în: Ediția nr. 1806 din 11 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului „În primele mele rânduri de scrisoare vei afla despre mine că sunt bine”. Binele pe care ți-l doresc, de
MIGDALE DULCI AMARE (1) – DRAGĂ UNIVERSULE HIDOS (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341668_a_342997]
-
îi caute, acum este vremea vremii vremilor... Dar toate la timpul lor. Apropo de timpuri, îți place Perfectul Simplu sau preferi Mai Mult Ca Perfectul, Minunat Univers Hidos? ----------------------------- Florica BUD Baia Mare 10 decembrie 2015 Referință Bibliografică: Florica BUD - MIGDALE DULCI AMARE (1) - DRAGĂ UNIVERSULE HIDOS (PAMFLET) / Florica Bud : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1806, Anul V, 11 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Bud : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MIGDALE DULCI AMARE (1) – DRAGĂ UNIVERSULE HIDOS (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341668_a_342997]
-
deopotrivă, o expresie tensionată, într-un joc suplu, diversificat al echivocurilor: iluminări radioase și întunecări tulburi îmblînzesc moartea și viața din cuvinte. „Tot mai rare și mai repezi erau ploile/ Deși aveam cusut ascunzișul cu iarbă sălbatică,/ gustam din rădăcini amare/ pînă plesneam în muguri/ și rodeam...” Tridimensionalitatea, fluența versului designatic cu accente lirice, uneori ușor revolute, alteori evanescente, conferă poemelor un parfum dulce-amărui, precum gustul cafelei sorbite dimineața, lângă „un crin nefurat”: „Bucuros să-mi ușurezi nașterea și moartea,/ m-
POEME CU UNIVERSURI PARALELE IN SENS METAFORIC SI EXISTENTIA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341660_a_342989]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > FLORICA BUD - MIGDALE DULCI AMARE (2) - SĂRACA FATĂ BOGATĂ (PAMFLET) Autor: Florica Bud Publicat în: Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Mă tot pregătesc să mai săvârșesc un text, dar nebunia zilelor frumoase mă prinde în jocul lor. Uite că vara
MIGDALE DULCI AMARE (2) – SĂRACA FATĂ BOGATĂ (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341669_a_342998]