34,432 matches
-
legiuitoare concurentă cu Parlamentul, subminând rolul constituțional al acestuia din urmă și alterând echilibrul constituțional al puterilor. Prin urmare, în condițiile în care urgența invocată este artificial creată de propria inacțiune a Guvernului pe o perioadă îndelungată, adoptarea legii prin angajarea răspunderii constituie o încălcare gravă a principiilor constituționale fundamentale și ale jurisprudenței constante a Curții Constituționale. ... 128. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că angajarea răspunderii Guvernului pe un proiect de lege trebuie să fie realizată ținându-se seama, printre
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
este artificial creată de propria inacțiune a Guvernului pe o perioadă îndelungată, adoptarea legii prin angajarea răspunderii constituie o încălcare gravă a principiilor constituționale fundamentale și ale jurisprudenței constante a Curții Constituționale. ... 128. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că angajarea răspunderii Guvernului pe un proiect de lege trebuie să fie realizată ținându-se seama, printre altele, de existența unei urgențe în adoptarea măsurilor preconizate, de necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate și de aplicarea imediată
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
celeritate și de aplicarea imediată a legii în cauză (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011). ... 129. Recurgerea la procedura angajării răspunderii Guvernului nu poate fi realizată oricum și în orice condiții, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepție. Decizia Guvernului de a-și angaja răspunderea nu poate fi animată exclusiv
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
se află în legătură directă cu evitarea/prevenirea unei situații iminente sau cel puțin actuale de pericol, fiind indisolubil legată de existența unei situații de fapt ce nu poate fi depășită prin apelarea la procedurile legislative obișnuite. Este adevărat că procedura angajării răspunderii Guvernului nu necesită existența unei situații extraordinare pe care să o rezolve, pentru că, în acest caz, se utilizează un alt instrument legislativ, și anume ordonanța de urgență, însă ea trebuie să se subsumeze unei situații care, fără a
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
caz, se utilizează un alt instrument legislativ, și anume ordonanța de urgență, însă ea trebuie să se subsumeze unei situații care, fără a fi extraordinară, implică o rezolvare ce nu poate fi amânată. O asemenea abordare se impune pentru că angajarea răspunderii Guvernului presupune ocolirea dezbaterii parlamentare, cu alte cuvinte, limitarea rolului acestuia de unică autoritate legiuitoare a țării. De altfel, legiuitorul constituant, reglementând procedura prevăzută de art. 114 din Constituție, a acceptat o asemenea limitare, fără însă a o echivala
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
adoptarea unor asemenea măsuri cu maximă celeritate în condițiile în care apelarea la procedura generală de legiferare ar fi însemnat o prelungire în timp a crizei financiar-bugetare a statului și adâncirea deficitului public. ... 131. Cu privire la necesitatea legiferării prin angajarea răspunderii Guvernului, se reține faptul că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate în privința pensiilor nu poate fi realizată prin ordonanță de urgență (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 650 din 15 decembrie
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
reține că introducerea/reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate nu se poate realiza printr-un act de delegare legislativă, ci numai prin lege, sens în care, ținând seama și de urgența măsurilor care se impun, Guvernul are deschisă calea utilizării angajării răspunderii sale, ca procedură rapidă de legiferare. Prin urmare, apelarea la această procedură, în condițiile date, apare ca fiind necesară. ... 133. Cu privire la critica referitoare la faptul că legea nu s-ar aplica imediat, Curtea constată că, în realitate
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
în administrația publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, lege care, astfel cum arată și titlul său, nu se aplică ratione materiae inițiativelor legislative ale Guvernului și, ca atare, nici procedurii de angajare a răspunderii sale în fața Parlamentului. ... (2.2.2.) Critici privind art. II pct. 7 din legea criticată 139. Autorii obiecției de neconstituționalitate susțin că art. II pct. 7 din legea criticată stabilește pentru pensii suma neimpozabilă de doar 3.000 lei, măsură
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
la data de 31 decembrie 2025. Plata ajutorului se va realiza până cel târziu la data de 31 decembrie 2026. (4) Dacă valoarea însumată a cererilor de finanțare aprobate depășește valoarea creditelor de angajament sau bugetare alocate cu această destinație, angajarea, respectiv plata către beneficiar se va face proporțional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanțare aprobate. Articolul 5 (1) Bugetul schemei de ajutor de minimis destinat întreprinderilor din turism, inclusiv turism balnear și
HOTĂRÂRE nr. 530 din 2 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298511]
-
de 300.000 euro/beneficiar sub formă de grant, al cărui mod de determinare și acordare va face obiectul schemei de minimis. (3) Dacă valoarea însumată a cererilor de finanțare aprobate depășește valoarea creditelor de angajament sau bugetare alocate cu această destinație, angajarea, respectiv plata către beneficiar se va face proporțional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanțare aprobate. Articolul 6 (1) Acordarea ajutoarelor de stat și de minimis se stabilește prin schemele de ajutor de
HOTĂRÂRE nr. 530 din 2 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298511]
-
I". *8) Durnescu, Ioan. (2018). Etnografia tranzițiilor la deținuți. București. Discuția despre autoritățile locale și serviciile acestora se încadrează într-un spectru mai larg al comunității și al influenței benefice a acesteia în sensul încurajării desistării, anume al renunțării la angajarea în comportamente infracționale. Desistarea, un concept care se află de mult timp la baza mai multor sisteme de probațiune, inclusiv a celui din România, nu este în mod unilateral cauzată de autodeterminarea individului în sensul renunțării la viața infracțională. Desistarea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
consideră că locul de muncă reprezintă cel mai important factor al prevenirii recidivei. După cum s-a menționat anterior, cercetările efectuate au evidențiat faptul că există un grad ridicat de stigmatizare și respingere a foștilor condamnați în ceea ce privește angajarea și acceptarea lor în vecinătate, comunitate sau în familie. 71% dintre respondenți ar alege în calitate de nou coleg de muncă mai degrabă o persoană deloc pregătită profesional, dar care nu a suferit nicio condamnare în detrimentul unei persoane foarte
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
perspectiva economică a justiției penale. Condamnarea unei persoane și statutul acesteia de fost condamnat îi poate cauza multiple dificultăți, inclusiv cele legate de găsirea unui loc de muncă. Aceste dificultăți au un impact semnificativ asupra indivizilor, precum: șanse reduse de angajare, întrucât mulți angajatori sunt reticenți să angajeze foști deținuți, dificultatea de a găsi un loc de muncă stabil și bine plătit; venituri mai mici, deoarece atunci când foștii deținuți reușesc să găsească un loc de muncă, acesta este adesea slab
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
penală și pentru societate, în general. Pentru a reduce aceste costuri și pentru a sprijini reintegrarea reușită a foștilor deținuți, este important să existe programe și politici care vizează pregătirea profesională și educarea acestora pentru a-și îmbunătăți șansele de angajare, eliminarea barierelor în calea angajării lor și oferirea de sprijin pentru reintegrarea lor socială și economică. Totodată, recidiva poate avea un impact semnificativ și asupra comunității. Recidiva cauzează un impact negativ economic și din perspectiva costurilor suplimentare legate de victime
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
general. Pentru a reduce aceste costuri și pentru a sprijini reintegrarea reușită a foștilor deținuți, este important să existe programe și politici care vizează pregătirea profesională și educarea acestora pentru a-și îmbunătăți șansele de angajare, eliminarea barierelor în calea angajării lor și oferirea de sprijin pentru reintegrarea lor socială și economică. Totodată, recidiva poate avea un impact semnificativ și asupra comunității. Recidiva cauzează un impact negativ economic și din perspectiva costurilor suplimentare legate de victime și daunele cauzate de infracțiuni
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
mult granițele strategiilor de reintegrare a persoanelor deja condamnate, SNPR vizând atât persoane care nu răspund penal, cât și comunitatea. Siguranța comunității se realizează și prin responsabilizarea ei. O politică publică națională pentru prevenirea recidivei trebuie să implice comunitatea prin angajarea acesteia în acțiuni de voluntariat pentru persoanele vulnerabile, de înlăturare a stigmatizării persoanelor care au săvârșit fapte penale și de informare cu privire la ineficiența pedepselor privative de libertate lungi în privința recidivei penale. Toate aceste aspecte se regăsesc între
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
ineficiența pedepselor privative de libertate lungi în privința recidivei penale. Toate aceste aspecte se regăsesc între măsurile din planul de acțiuni al SNPR. Astfel, documentul strategic vizează implementarea unor măsuri pentru o largă varietate de grupuri-țintă: minori cu risc de angajare într-un comportament penal, minori care au comis fapte penale, dar nu răspund penal, minori față de care s-au dispus măsuri educative, condamnații penal, persoane cu tulburări mintale și cu tulburări ale consumului de substanțe interzise sau alcool, persoane
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
au fost supuși, copii care trăiesc pe stradă, au fugit de acasă sau au fost alungați, copii din familii disfuncționale, care au un anturaj cu potențial criminogen. Literatura de specialitate a arătat că un risc de vulnerabilitate important în privința angajării în comportamente infracționale îl prezintă copiii față de care s-au dispus măsuri de protecție specială, copiii care au abandonat școala, copiii expuși violenței domestice. Principalul predictor al recidivei penale identificat pe populația din România este familia disfuncțională. Astfel, toți
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
ca fiind unul dintre cei 8 mari factori de predicție a recidivismului. Studiul desfășurat pe populația penitenciară din România a arătat că jumătate dintre recidiviști au abandonat școala. Literatura de specialitate a arătat că sunt factori de risc în privința angajării în comportamente infracționale atât condiția copilului care are un părinte privat de libertate, cât și abandonul școlar. În România, 58% dintre persoanele private de libertate au copii. Complementaritatea cu celelalte strategii guvernamentale și acte normative Legea nr. 198/2023, cu modificările
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
pentru protecția și promovarea drepturilor copilului "Copii protejați, România sigură" 2023-2027, adoptată prin Hotărârea nr. 969/2023, p. 41. Prevenirea recidivei la minorii care au comis fapte penale Această prioritate presupune identificarea grupurilor de minori care prezintă un risc ridicat pentru angajarea în comportamente infracționale. În privința celor care nu au săvârșit nicio faptă penală, au fost selectate grupuri de risc din cadrul grupurilor identificate în Studiul integrat privind cauzele recidivei ca fiind vulnerabile pentru infracționalitate: minorii față de care s-au
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
o intervenție timpurie atât nivelul familiei, cât și al școlii, care să contribuie la dezvoltarea unor comportamente acceptabile social. Potrivit Studiului integrat privind cauzele recidivei, există un grad ridicat de stigmatizare și respingere a foștilor condamnați în ceea ce privește angajarea și acceptarea lor în vecinătate, comunitate sau în familie. De asemenea, aceștia se confruntă cu un grad ridicat de stigmatizare și respingere la angajare, dar și la locul de muncă. În plus, o mare parte din populația generală nu dorește
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
recidivei, există un grad ridicat de stigmatizare și respingere a foștilor condamnați în ceea ce privește angajarea și acceptarea lor în vecinătate, comunitate sau în familie. De asemenea, aceștia se confruntă cu un grad ridicat de stigmatizare și respingere la angajare, dar și la locul de muncă. În plus, o mare parte din populația generală nu dorește să interacționeze cu persoane condamnate, îndeosebi cu cei recidiviști. "71% dintre respondenți ar alege în calitate de nou coleg de muncă mai degrabă o
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
infracționalității, cât și programele concepute în vederea prevenirii comportamentelor delincvente, ar trebui să faciliteze interacțiunea foștilor condamnați cu comunitatea. Siguranța comunității se realizează și prin responsabilizarea ei. O politică publică națională pentru prevenirea recidivei trebuie să implice și comunitatea, prin angajarea în acțiuni de voluntariat pentru persoanele vulnerabile, înlăturarea stigmatizării persoanelor care au săvârșit fapte penale și informarea cu privire la ineficiența pedepselor privative de libertate lungi în privința recidivei penale. Opinia publică trebuie sensibilizată față de persoanele iresponsabile din cauza
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
ar fi istoricul infracțional, vârsta și legătura acesteia cu debutul comportamentului infracțional, genul, relațiile din copilărie. În schimb factorii dinamici, pot fi prioritizați și țintiți prin intervenții specializate și se referă la personalitatea de tip anti-social, abuzul de substanțe, situația angajării, grupul de prieteni, relațiile cu familia. ... Și în situația persoanelor aflate în executarea unor măsuri și sancțiuni neprivative de libertate sunt aplicate principiile general valabile pentru intervențiile asupra recidivei, respectiv țintirea factorilor care predispun către infracțiune, fie în ceea ce
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
ca motive semnificative în generarea ultimei infracțiuni. Deținuții sunt de părere că un loc de muncă le oferă nu doar un scop și o rutină zilnică, ci și un sentiment de demnitate și auto-realizare. De asemenea, ei consideră că prin angajare pot dobândi abilități și competențe noi, ceea ce le poate deschide uși în viitor și contribuie semnificativ la reducerea probabilității de a recidiva. Pe lângă locul de muncă, deținuții mai consideră că sprijinul familial este extrem de important în prevenirea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]